594 matches
-
spațiu pentru găzduirea diligențelor și căruțelor, ar fi semănat cu vechile hanuri de la noi. Astăzi, casa e locuită de chiriași stabili. De altfel, construcția se păstrează în bună stare. Numai culoarea, stilul și lipsa de confort îi dau un aer vetust"2. Este curios faptul că nu pe acest imobil, ci la parterul celui alăturat, de la nr.26, se află o placă comemorativă - nedatată - în limba italiană legată de istoricul și revoluționarul român: "In questa casa mori in esilio solo e
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
valorizări negative. Mai mult, sunt, toate, noțiuni elementare de teorie literară care se pretează, dacă vrem neapărat, unei formalizări mai accentuate, dar nicidecum unei popularizări - plastice, e drept - pe înțelesul trișorilor. Masa tratativelor estetice, căci despre ea vorbim cu atâta vetustă insistență, nu e, totuși, capitonată cu postav verde. Oricum, din perspectiva unor asemenea capete de acuzare, Nevoi speciale devine imposibil de incriminat. Ceea ce atrage, în optica mea, un nou - și serios de data aceasta - cap de acuzare. Dan Sociu pare
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
fie vreo secundă pusă la îndoială. Un poem al lui Ion Beldeanu se numește Între ironie și aversiune, titlu ce sintetizează întreaga sa atitudine poetică. Poetul este un inadaptat, un om dintr-o altă lume, crescut în spiritul unor valori vetuste, incapabil să se familiarizeze cu dinamica de viață a postmodernității. Orașul și-a pierdut liniștea patriarhală, dimensiunea spirituală, elementele protectoare și de confort care îl făceau pe poet să se simtă acasă. Ziua de sâmbătă oferă un peisaj tot mai
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
Bibliotecii Arsenalului din Paris, vestită, între altele, pentru fondul de carte consacrat artelor spectacolului: e o adevărată încântare să vezi că operele lui Craig sau Copeau, de pildă, s-au păstrat aici până astăzi în starea lor inițială. Plăcere a vetustului și orgoliu al rezistenței la modern, protest împotriva tiraniei calculatoarelor! O oază, o livadă de vișini... au devenit atât de rare! În această încăpere unde ordinea riguroasă a unei biblioteci face casă bună cu dezordinea unei camere de lucru, zăresc
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
în interpretarea lui Caragiale. Cum se poate ca un exeget atât de avansat sub raportul tehnicilor de investigație (lui îi datorăm remarcabila analiză disociativă a lecturilor acestor personaje) să apeleze nonșalant la un asemenea concept, din punct de vedere paradigmatic, vetust? A doua oară, la egalitarismul democratic pe care autorul Scrisorii pierdute îl conferea tuturor lumilor lui ficționale. A rămas între postumele lui, ca o dovadă a acestei politici narative liberale, un foarte curios Repertoriu de nume proprii. Unele concretizate (și
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
ciclului omonim, ea a avut de înfruntat suma de prejudecăți a unei lecturi revolute și, ca să fiu sincer, ideologizate. Căci balanța critică n-a evaluat, atunci, legitimitatea estetică a noului demers, ci puterea de justificare a vitalității unei direcții strategice vetuste. Apărută de curând la Editura Cartier, cea de-a treia carte a lui Claudiu Komartin, Un anotimp în Berceni, conține, printre altele, o severă punere la punct a întregului sistem de interpretări dirijate pomenit mai sus. Inspirat mi se pare
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
două victime ale adulterului, la fel de chinuite de singurătate. Pentru finețea și rafinamentul observației sale cineastul e recompensat cu un César și supranumit "Godardul asiatic". Dar 2046, prezentat și el la Cannes, în 2004, e lung, baroc, plin de peripeții erotice, vetust, demodat șI peste toate provincial când îi împrumuta eroului insolenta și mustață unui Clark Gable asiatic și când îl imită, în încadraturi pe Michelangelo Antonioni. Fără să-l satisfacă nici măcar pe autor, acesta a revenit cu corecturi asuprå-i chiar și
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
și ambiguu filosof al derizoriului. Când omul stă sub teroare, amestec de destin și haos, viața e, firește, ca la teatru, „ți se vând doar învelișuri, cu colcăiala din mațe, însă, te duci singursingurel acasă”; „oriunde te uiți, numai decoruri vetuste, decoruri din piese care nu se mai joacă. De fapt, numai culise. Și personaje care n-apucă să intre în scenă. Stau în culise și așteaptă, dar scena e în altă parte.” Îl mai rețin pe Avva Noah, „plurimoventul”, și
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
Cosmin Ciotloș Doar o nefastă confuzie ne facem să credem că lucrurile vetuste sînt totodată desuete si că, dacă o valoare aparține altei epoci, ea trebuie neapărat să fie uzată moral. În realitate, o valoare e desuetă dacă a iesit din obisnuința unei comunități, în vreme ce, pentru a fi vetustă, aceeași valoare trebuie să
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
să credem că lucrurile vetuste sînt totodată desuete si că, dacă o valoare aparține altei epoci, ea trebuie neapărat să fie uzată moral. În realitate, o valoare e desuetă dacă a iesit din obisnuința unei comunități, în vreme ce, pentru a fi vetustă, aceeași valoare trebuie să fie acoperită de patina trecutului. Din acest motiv, sunt idei vetuste care nu au căzut defel în desuetudine, cum tot așa sunt idei recente care au răposat definitiv. Vetustețea e cronologică, desuetudinea e psihologică, prima cerînd
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
epoci, ea trebuie neapărat să fie uzată moral. În realitate, o valoare e desuetă dacă a iesit din obisnuința unei comunități, în vreme ce, pentru a fi vetustă, aceeași valoare trebuie să fie acoperită de patina trecutului. Din acest motiv, sunt idei vetuste care nu au căzut defel în desuetudine, cum tot așa sunt idei recente care au răposat definitiv. Vetustețea e cronologică, desuetudinea e psihologică, prima cerînd vechime, iar cea de-a doua încetarea modei. Și cînd ceva vechi nu mai e
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
cu toate că a rămas intactă, se află în afara atenției prezente: ei sunt ocoliți nu fiindcă și-ar fi pierdut însemnătatea, ci fiindcă oamenii nu se mai pot ridica la înălțimea ideilor lor. Desueți fiind, ei sunt în inadecvare cu epoca, și vetuști fiind, ei sunt clasici sub unghi cultural, dar în amblele cazuri, ei rămîn vestigii care pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca în care a fost scrisă și desuetă prin idealul
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
ideilor lor. Desueți fiind, ei sunt în inadecvare cu epoca, și vetuști fiind, ei sunt clasici sub unghi cultural, dar în amblele cazuri, ei rămîn vestigii care pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca în care a fost scrisă și desuetă prin idealul de înțelegere la care se așază autorul. Cu alte cuvinte, e o carte serafic de idealistă și inadmisibil de optimistă. Căci în ea este vorba de etica de care
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
modernitate devenise deja postmodernitatea. De la Combinatul de la Galați la Casa Poporului și de la cultul personalității lui Ceauș escu la titlurile academice ale so- ției sale, sloganul Big is beautiful, cu corolarul său de ierarhii piramidale, s-a dovedit nu numai vetust, ilar și perdant, dar el a constituit capcana falsei modernități din care nu am reușit să evadăm nici până astăzi.” (p. 130) Extrapolând puțin, avem formulată în rândurile acestea nu numai o idiosincrasie, dar și o opțiune cât se poate
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
pe care a continuat să o frecventeze pînă cînd s-a instalat la Paris. Student, a avut o bursă la Madrid, unde citea în două biblioteci, Biblioteca Nacional (prost luminată, în sălile de lectură se fuma în draci!...) și Ateneo (vetustă, unde cititorii mai vîrstnici mergeau în papuci de casă ...). Dar bibliotecarii erau extrem de amabili, iar fondul de carte foarte bogat. Apoi, bineînțeles, Biblioteca Națională a Franței, cea de pe Rue de Richelieu, cu sălile ei impresionante, mai ales sala Labrouste, bijuterie
Biblioteci by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/5932_a_7257]
-
cărții fiind actualitatea dezechilibrată, căci primele 120 de pagini sunt un ingredient oțios și adesea plicticos, care nu se poate bucura decît de interesul autorului. Pe cititor însă nostalgiile acestea personale îl obosesc. Pînă și limba are ceva din dulceața vetustă a unei lumi stăpînite de alte ritmuri cosmice, o limbă care diferă simțitor de timbrul intelectual din restul opului. De aceea, cartea începe cu adevărat odată cu viața de liceu, mai precis de la pagina 124. Apăsat autobiografică, cartea cuprinde pagini de
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
rit și ritual, preocuparea sa fiind de a descoperi structura ceremoniilor în genere. Iar ce-l intrigă cel mai mult este faptul că riturile, deși desprinse de cultul de origine, continuă să-și exercite atracția asupra oamenilor, precum niște himere vetuste împotriva cărora argumentele raționale nu au putere. Autorul distinge cîteva categorii de rituri moderne: sărbătorile oficiale (singurele care sînt fățiș religioase), liturghiile politice (orice festivitate cu încărcătură istoric-ideologică), riturile de instituire (acordarea de decorații, titluri academice etc.) și slujbele profane
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
lepezi de urgențe și cobori la precedențe: înapoi cîteva secole și simți că viața e din nou frumoasă. Așa se face că scîrba de actualitate își găsește remediul în pasiunea pentru filogenii. Coborîrea aceasta nu e evadare într-o ficțiune vetustă, ci ridicarea la conștiință a unei dîre ancestrale ce culminează în generația de azi. E ca un ritual al cărui efect stă în creșterea tonusului psihic: te simți mai întremat cînd vezi ce oameni frumoși și-au risipit oasele pe
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
Avocatul Casei Regale, Ioan Luca Vlad, consideră că, în secolul 21, nu mai este normal ca familia regală a României să aibă, prin titlu, "o legătură feudală, vetustă, cu un principat care nu mai există din secolul 19", referindu-se la decizia Regelui Mihai de a rupe legăturile cu Casa de Hohenzollern. Aceste legături, de altfel, erau formale, cele două familii scriindu-și "o dată pe an, de Crăciun
DE CE a rupt Regele Mihai legăturile cu Casa de Hohenzollern () [Corola-journal/Journalistic/48586_a_49911]
-
la libertatea lui, căci orice condiție este o oprimare menită a-l umili. E un rit de trecere inutil. Se ajunge la un delir egalitarist în care autoritățile trecutului sînt spulberate în numele emancipării democratice. Riturile de trecere sînt desființate în numele vetustei tradiții europene cărora le aparține. Urmarea este că în universitățile occidentale nu se mai predau discipline și autori aparținînd tradiției (tradiția este o sursă abuzivă de inechități trecute), ci se predau broșuri multiculturaliste, anchete feministe și divertismente pop. Cultura umanistă
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
vorbească apusenilor într-un tipar de emoție pe care aceștia nu-l mai pot pricepe. Cui i s-a amputat nervul religios (iar savanții occidentali sunt sterilizați în privința umorii mistice), apelurile la pocăință și comuniune îi vor suna anapoda și vetust. Drept care, erudită și serioasă, cartea se adresează teologilor, nu fizicienilor. Se pare că, în dialogul dintre teologie și știință, inițiativa trebuie să vină de la fizicieni, nu de la teologi. Aceștia din urmă suferă chiar de morbul scolastic pe care îl impută
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
trebui să fie 20.000-30.000 de euro. "Salariul premierului ar trebui să fie cât salariul premierului în orice țară civilizată, evident, undeva la 20.000-30.000 de euro. Suferim de un populism atât de contraproductiv, specific unor mentalități demult vetuste și anacronice", a declarat joi Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, la ZF Live. El a răspuns astfel la întrebarea directorului editorial al Ziarului Financiar, Cristian Hostiuc, despre cât crede că ar trebui să fie salariului primului ministru în România
Remus Borza, Hidroelectrica: Premierul ar trebui să aibă salariul de 30.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/51737_a_53062]
-
sunt interdicții de ordin religios care nu au fost încă desființate. De pildă, italianul e de părere că Dumnezeu nu are nevoie de o instituție privilegiată prin care să-și manifeste providența, de aceea autoritatea Bisericii Catolice i se pare vetustă și scandaloasă. Mai mult, detaliul că femeile nu pot fi hirotonite în papistășie i se pare o inechitate irespirabilă, la fel cum nu pricepe ce rost au opreliștile morale de felul celor cuprinse în decalog. Cîtă vreme vor exista interdicții
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
uzul limbii le-a conferit aura malefică a vrăjilor și superstițiilor, de unde și expresia: „să nu umbli cu moșmoane“. Pentru Doina Uricariu, intelectualii români se bănuiesc reciproc de umblatul cu moșmoane, republicanii fiind încredințați că monarhiștii se află sub superstiția vetustă a aristocrației ereditare, în vreme ce monarhiștii sunt sătui de vrăjile celor care închină un cult liderilor dintr-un regim republican. Cînd umblatul cu moșmoane va înceta, conștiința intelectualilor va avea alt timbru de judecare a trecutului. Doina Uricariu are un ochi
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
gândirea lui Sartre prin maturitatea ei, pe atât de surprinsă am fost de stângăcia cu care o exprima; pentru a-i sublinia adevărul unic, recursese la mit. În Er l’Arménien apela la zei și la titani: sub acest veșmânt vetust, teoriile lui își pierdeau causticitatea. Își dădea seama de această neîndemânare, dar nu se neliniștea; oricum, nici o reușită nu ar fi fost suficientă pentru a edifica iraționala lui încredere în viitor. Știa ce voia să facă și avea viața în fața
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]