432 matches
-
crește nivelul amilazelor în sucul biliar, cu activarea intraductală a enzimelor proteolitice, alterarea compoziției bilei care determină leziuni ale epiteliului biliar, inflamație, distensie ductală și formarea de chiste. Colangitele recurente consecutive refluxului pancreatico-biliar favorizează dezvoltarea metaplaziei și, consecutiv, a neoplaziei veziculare. Carcinomul VB este cea mai frecventă neoplazie la pacienții cu acest tip de malformație, motiv pentru care este recomandată colecistectomia profilactică [14]. ALȚI FACTORI DE RISC Obezitatea Obezitatea este implicată in modificarea metabolismului lipidic și al hormonilor endogeni, afectează motilitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Dana Crişan, Ofelia Moşteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92170_a_92665]
-
devine predominant în ambele faze ale respirației, expirul se alungește și pacienții au frecvent tahipnee, tahicardie și o ușoară hipertensiune sistolică. Plămânii devin rapid hiperinflați, iar diametrul anteroposterior al toracelui crește. Dacă criza este severă sau prelungită, zgomotele respiratorii (murmurul vezicular) pot dispărea, iar wheezing-ul capătă o tonalitate foarte înaltă. Apoi, mușchii accesori respiratori intră în acțiune și treptat apare pulsul paradoxal. Aceste două semne s-au dovedit extrem de valoroase pentru a indica severitatea obstrucției. Atunci când oricare dintre aceste semne este
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
suc”) în cavitatea pleurală, uni- sau bilaterală constituie chilotoraxul. Acesta se manifestă clinic asemănător oricărei pleurezii în funcție de cantitatea de limfă implicată și de rata de acumulare. Tabloul clinic este dominat de triada clasică: matitate, abolirea vibrațiilor vocale și abolirea murmurului vezicular. Într-o fistulă chiloasă cantitatea de limfă acumulată este în medie de 700-1200 ml pe zi la un adult de 70 kg, fiind proporțional mai mică la copii [53]. De obicei, leziunile de duct toracic superior de vertebra T5 se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
colecțiile mari - matitatea se poate extinde la nivelul hemitoracelui. În chilotoraxul voluminos poate apare deplasarea controlaterală a matității cardiace. În formele bilaterale de revărsat limfatic, se va întâlni matitate la nivelul ambelor hemitorace. Auscultația Relevă diminuarea până la abolire a murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui afectat. Poate apărea un suflu pleuretic la sfârșitul ciclului respirator. Uneori se poate percepe egofonie (vocea transmisă întretăiat, percepută stetacustic la nivelul superior al unei colecții pleurale) și pectorilocvia afonă (transmiterea vocii șoptite). Alte semne și simptome
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
nivelul degetelor distal, de-a lungul zonei neoperiostale, precum și cu infiltrarea țesutului conjunctiv de la nivelul patului unghial cu celule limfocitice și plasmatice. În cazul tumorilor mari se poate produce compresia pulmonară, care determină wheezing, submatitate la percuție sau diminuarea murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui afectat [15]. Diagnostic paraclinic Radiografia toracică De obicei, tumora fibroasă pleurală localizată este descoperită întâmplător radiologic. Constatările radiologice sunt nespecifice, iar uneori leziunea poate fi mascată de un epanșamet pleural asociat (în 2% dintre cazuri). Aspectul radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
coastelor, cordului, vertebrelor, nervilor și venei cave superioare [30]. Răspândirea extratoracică apare până la 80% dintre pacienți, implicând ficatul, oasele, suprarenalele și rinichii [34]. Cele mai frecvente semne fizice (79% din cazuri) sunt semnele epanșamentului pleural (matitate la percuție, diminuarea murmurului vezicular) [13]. Alte semne fizice: scăderea excursiilor peretelui toracic (15% din cazuri), ganglioni limfatici palpabili (12% din cazuri), ficat mărit (9% din cazuri), osteoartropatia hipertrofică (10% din cazuri), degete hipocratice, frecătură pleurală sau pericardică, cașexie și ascită (5% din cazuri), coagulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
evidente în hemoragia externă, precedând semnele generale, iar în hemoragia internă apar la un interval variabil de timp, după producerea manifestărilor sistemice. Pentru diferite tipuri de hemoragie internă sunt descrise semne locale particulare: în hemotorax se constată matitate, abolirea murmurului vezicular, diminuarea excursiilor costale pe partea afectată, dispnee cu polipnee; hemopericardul se caracterizează prin cianoză, puls mic și tahicardic, tahipnee superficială, jugulare turgescente, scăderea tensiunii arteriale, creșterea presiunii venoase, mărirea matității cardiace, asurzirea zgomotelor inimii; hemoperitoneul se manifestă clinic prin dureri
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
Examinarea ecografica în modul B este metodă imagistică de primă intenție utilizată pentru evaluarea colecistului. Din cauza nespecificității imagistice și a paucității simptomatologiei, majoritatea carcinoamelor veziculare sunt diagnosticate tardiv, 3% dintre pacienți fiind diagnosticați accidental post-colecistectomie. Histologic 90% din carcinoamele de vezica biliară sunt adenocarcinoame, respectiv 10% fiind tumori cu celule scuamoase sau anaplazice [1]. La examinarea în modul B, carcinomul de vezicula biliara se poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
devine imobil;îngroșare asimetrica a peretelui colecistic, cu pierderea stratificației (în 20-30% din cazuri);formațiune polipoidă, imobila, de obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210) [1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a peretelui vezicular (insuficiență cardiacă congestiva, hipoalbuminemie), adenomiomatoză, polipi veziculari, sludge biliar, respectiv de alte patologii maligne (metastaze) [2]. Prezența invaziei parenchimului adiacent, a metastazelor hepatice și a dilatărilor de cai biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
20-30% din cazuri);formațiune polipoidă, imobila, de obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210) [1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a peretelui vezicular (insuficiență cardiacă congestiva, hipoalbuminemie), adenomiomatoză, polipi veziculari, sludge biliar, respectiv de alte patologii maligne (metastaze) [2]. Prezența invaziei parenchimului adiacent, a metastazelor hepatice și a dilatărilor de cai biliare din vecinătate sunt semne indirecte ce pledează pentru natură malignă a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210) [1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a peretelui vezicular (insuficiență cardiacă congestiva, hipoalbuminemie), adenomiomatoză, polipi veziculari, sludge biliar, respectiv de alte patologii maligne (metastaze) [2]. Prezența invaziei parenchimului adiacent, a metastazelor hepatice și a dilatărilor de cai biliare din vecinătate sunt semne indirecte ce pledează pentru natură malignă a leziunilor. Dimensiunea polipilor reprezintă un alt indiciu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
aglomerarea cu calculi a veziculei înseamnă că și pereții săi suferă și deci „stofa” parietală de confecționare a gurii de anastomoză va avea de suferit; - să nu aibă aderențe periveziculare sau cu organele din jur - stomac, duoden, colonul transvers; - pereții veziculari să aibă cît de cît troficitatea necesară, chiar dacă a fost destinsă din cauza obstacolului format de tumora cefalică pancreatică; - esențial este ca aspectul macroscopic al canalului cistic să fie normal, să fie liber, să se verse în CBP, cît mai proximal
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Uneori poate fi prezentă dispneea de efort, în chistele hidatice gigante. Urticaria cu prurit apare foarte rar în chistul necomplicat. La percuție se poate constata matitatea lichidiană (mai ales în CH gigante). La auscultație rar se ajunge la abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se transmit prin zona lichidiană a chistului, fiind perceptibile la nivelul zonei de matitate. Examenul radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
ale acesteia (prezența receptorilor specifici mediatorului chimic). De menționat că, în sistemul nervos vegetativ al mamiferelor există numeroase terminații nervoase varicoase, cu conținut bogat în vezicule „sinaptice” care nu se găsesc însă în relații de juxtapoziție cu membrana postsinaptică. Conținutul vezicular al acestor varicozități este eliberat în spațiul extracelular, acționând asupra receptorilor situați la oarecare distanță de locul de eliberare (Neuwenhuys, 1985). Dacă substanțele astfel eliberate îndeplinesc rol de mediatori chimici sau de simpli neuromodulatori ai eliberării presinaptice, ori ai reglării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediatoare Biosinteza are loc fie la nivelul terminațiilor axonale, fie în soma neuronală din precursori specifici, cu ajutorul unor enzime proprii mediatorului respectiv. În cazul sintezei la nivelul corpului celular neuronal, migrarea substanței mediatoare rezultate se efectuează sub formă liberă sau veziculară, prin transport axonal anterograd până la nivelul butonului terminal (fig. 35). Etapele biosintezei diverșilor neurotransmițători nu se produc în mod necesar la același nivel. În cazul acetilcolinei, de exemplu, cele două componente ale moleculei, colina și acetatul sunt cuplate la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
necesar la același nivel. În cazul acetilcolinei, de exemplu, cele două componente ale moleculei, colina și acetatul sunt cuplate la nivelul butonului sinaptic în prezența colinacetilazei. La rândul lor, catecolaminele (adrenalina și noradrenalina) parcurg ultima etapă a sintezei la nivel vezicular. Pe de altă parte, biosinteza neurotransmițătorilor de origine peptidică urmează calea sintezei proteice. Se formează inițial precursori inactivi, scindați ulterior de către anumite enzime proteolitice specifice, în mediatori chimici activi. La elaborarea neurotransmițătorilor, unul din factorii indispensabili biosintezei participă de regulă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veziculele butonului sinaptic. - Fracția citoplasmatică include moleculele recent sintetizate sau recaptate. Ea reprezintă compartimentul labil, expus în permanență proceselor enzimatice de degradare și refacere rapidă de la nivelul butonului terminal. Cantitativ, fracția citoplasmatică a neurotransmițătorului reprezintă mult mai puțin decât fracția veziculară. Deși nu depășește 1% din conținutul în substanță mediatoare a veziculelor, această fracție deține un rol important în procesul complex de eliberare a mediatorului în fanta sinaptică. - Fracția veziculară reprezintă compartimentul stabil al neurotransmițătorului din butonul terminal. Veziculele au proprietatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cantitativ, fracția citoplasmatică a neurotransmițătorului reprezintă mult mai puțin decât fracția veziculară. Deși nu depășește 1% din conținutul în substanță mediatoare a veziculelor, această fracție deține un rol important în procesul complex de eliberare a mediatorului în fanta sinaptică. - Fracția veziculară reprezintă compartimentul stabil al neurotransmițătorului din butonul terminal. Veziculele au proprietatea de a concentra neurotransmițătorul, datorită unui dispozitiv membranar de pompaj prin schimb ionic (fig. 36). Fracția veziculară odată constituită este protejată de degradarea enzimatică de către peretele membranar. Constituenții membranei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
important în procesul complex de eliberare a mediatorului în fanta sinaptică. - Fracția veziculară reprezintă compartimentul stabil al neurotransmițătorului din butonul terminal. Veziculele au proprietatea de a concentra neurotransmițătorul, datorită unui dispozitiv membranar de pompaj prin schimb ionic (fig. 36). Fracția veziculară odată constituită este protejată de degradarea enzimatică de către peretele membranar. Constituenții membranei veziculare se formează în reticulul endoplasmatic, de unde trec apoi în diferite compartimente ale aparatului Golgi. Veziculele provenind din corpul celular migrează de-a lungul axonului, prin transport anterograd
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezintă compartimentul stabil al neurotransmițătorului din butonul terminal. Veziculele au proprietatea de a concentra neurotransmițătorul, datorită unui dispozitiv membranar de pompaj prin schimb ionic (fig. 36). Fracția veziculară odată constituită este protejată de degradarea enzimatică de către peretele membranar. Constituenții membranei veziculare se formează în reticulul endoplasmatic, de unde trec apoi în diferite compartimente ale aparatului Golgi. Veziculele provenind din corpul celular migrează de-a lungul axonului, prin transport anterograd, încărcându-se cu substanță mediatoare. Ajunse în teritoriul presinaptic, are loc fuzionarea și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preluarea și deplasarea anterogradă a neurotransmițătorului, fie prin simplă umplere ionodependentă. Veziculele pline din imediata vecinătate a membranei presinaptice sunt menținute pe loc în ochiurile rețelei filamentoase, formată din filamentele citoscheletului submembranar, de tipul fodrinei și complexelor proteice ale membranei veziculare (sinapsină I, sinaptofizină). Ancorarea veziculelor în plasa dispozitivului filamentos presinaptic asigură totodată limitarea exocitozei spontane a mediatorului. Se remarcă existența heterogenității veziculare determinată atât de modificările ciclice ale veziculelor, cât și de prezența în unele sinapse a mai multor substanțe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
loc în ochiurile rețelei filamentoase, formată din filamentele citoscheletului submembranar, de tipul fodrinei și complexelor proteice ale membranei veziculare (sinapsină I, sinaptofizină). Ancorarea veziculelor în plasa dispozitivului filamentos presinaptic asigură totodată limitarea exocitozei spontane a mediatorului. Se remarcă existența heterogenității veziculare determinată atât de modificările ciclice ale veziculelor, cât și de prezența în unele sinapse a mai multor substanțe mediatoare la nivelul aceleiași terminații neuronale. Aceste particularități au putut fi precizate prin microscopie electronică, în funcție de diametrul și densitatea histochimică a conținutului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul joncțiunii neuromusculare, ci și în sinapsele colinergice ganglionare și centrale, a deschis calea cuantificării și tratării matematice a fenomenului. Deși s-au adus dovezi experimentale în favoarea generalizării teoriei cuantale, substratul structural al procesului de cuantificare a rămas controversat. Compartimentul vezicular s-ar diviza după Maeno și Edwards (1969) în două fracții, una stabilă de depozit și alta labilă, ușor eliberabilă, situată în imediata vecinătate a membranei presinaptice. Eliberarea prin exocitoză. Cercetările lui Henser (1979) au adus dovezi de microscopie electronică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Maeno și Edwards (1969) în două fracții, una stabilă de depozit și alta labilă, ușor eliberabilă, situată în imediata vecinătate a membranei presinaptice. Eliberarea prin exocitoză. Cercetările lui Henser (1979) au adus dovezi de microscopie electronică în favoarea unei adevărate reciclări veziculare presinaptice, întregită de revărsarea conținutului veziculelor în fanta sinaptică prin procesul de exocitoză. Materialul ce alcătuiește peretele vezicular s-ar încorpora în membrana presinaptică la locul exocitozei. Ipoteza veziculară a început a fi pusă sub semnul întrebării din momentul în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
imediata vecinătate a membranei presinaptice. Eliberarea prin exocitoză. Cercetările lui Henser (1979) au adus dovezi de microscopie electronică în favoarea unei adevărate reciclări veziculare presinaptice, întregită de revărsarea conținutului veziculelor în fanta sinaptică prin procesul de exocitoză. Materialul ce alcătuiește peretele vezicular s-ar încorpora în membrana presinaptică la locul exocitozei. Ipoteza veziculară a început a fi pusă sub semnul întrebării din momentul în care s-a constatat că fracția imediat eliberabilă are sediul citoplasmatic și nu vezicular. Veziculele nu ar reprezenta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]