281 matches
-
coque; en. coccus;) microorganisme ciuperci (cf. gr. mykes, μύκης, -ητος (-ου) s.m., ciupercă Mycoplasma (cf. fr. mycoplasma) microorganism spiralat spirochaet) fir de păr (cf. gr. speira- spirală; khaite -fir de păr) spirochetă (cf. fr. spirochète; en spirochaet). microorganism Acțiune (lat. vibrare - a tremura) Vibrion (cf. fr. vibrion; en. vibrio) Bacteria este bastonaș Discursul specializat al domeniului/ subdomeniului/ ramurii este coerent. Ideea unificatoare a ramurii Bacteriolologie - "studiul culturilor prin observație la microscop" - este susținută printr-un subansamblu de metafore generice. Fiecare metaforă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vale cântând. (Marin Preda) - epitet hiperbolic: Gigantică poarto cupolă pe frunte (G. Coșbuc) - epitet moral (apreciativ, calificativ): Mădălina fusese veselă, exube rantă, aproape sălbatică, pe când Madeleine era blândă, discretă și melancolică. (L. Rebreanu) - epitet sinestezic: Primăvară... / O pictură parfumată cu vibrări de violet (G. Bacovia). Comparația exprimă o relație de asemănare între doi termeni (concreți sau ab stracți), printro secvență lingvistică cu rol de reliefare stilistică. Astfel, primul termen, comparatul („subiectul“ comparației), este evocat/evidențiat plastic prin comparant. Raportul de analogie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
albul dezolat o cadaverică lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari, Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari. Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare, Iar din prăpăstiile adânci seaudeo stranie vibrare, Și urșii albi, înduioșați, întrun oftat adânc și greu, Sentind pe labe de sidef, și dorm adânc, și dorm mereu. (Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord) 197 Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pânzele albe, cusut cu ață albă, negru pe alb, ba e albă, ba e neagră, scor alb, sezon alb etc.] Știa că nu a semnat în alb niciun cec./ Stațiunea era pregătită pentru sezonul alb. 4. imagini auditive: seaudeo stranie vibrare, întrun oftat adânc și greu 5. motive literare: stelele, munții, marea, urșii, somnul, luna etc. 6. Figură de construcție supralicitată de simboliști, repetiția are în poezia dată conse cințe multiple. La nivel fonetic, această figură a insistenței are efect eufonic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sporind întunericul peste toate/ rar tresaltă ajunse la furtuni/ căderi și urcări sub lacăte./ În nerostita dimineață de cenușe caldă de vulcani/ se desfășoară în mine ca pânze de corăbii lumea morții.// Intră odată sub trupul meu/ să-i auzi vibrarea de clopot,/ să presimți marginea nopții/în privirea mea sticloasă/ sau dincolo de torente de lumină venind". Identificarea cu elementul exotic se remarcă în poemul Musca Tse-Tse. Imaginile ondulării apar și ele, reminiscențe dintr-un imaginar acvatic sau dintr-o dorință
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
dacă mișcările sale cele de Tersit nu vor putea să meargă în același paralel cu ale viteazului care subt picioarele sale iartă pe protivnicul său cel învins, sau dacă glasul său nu va putea să detune cu aceeași putere și vibrare întocmai ca al trîmbiței cei vestitoare de biruință; și, în sfârșit, în zadar un actor s-ar sui pe șenă ca să ne înfățișeze veacurile trecute, pătimile și virtuțile, ca să ne învețe sau să ne pricinuiască petrecerea, dacă mișcările sale cele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai naturale, mai apropiate de ordinea lucrurilor reale și nu a celor „ideale”, prezente atât de masiv În manuale și În școală. Întâlnirea cu cultura se face prin personalitatea dascălului. Faptul cultural este filtrat și prezentat de o interioritate, prin vibrare și consonanță afectivă. Multe lucruri (unice, credem!) numai așa pot fi Învățate. Învățătorul autentic se dedică discipolului, trebuie să devină - prin felul cum prezintă lucrurile - el Însuși și, În același timp, referentul unei Învățări. De aceea, magistrul trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
șaselea rând, valorile religioase Îmbie la solidaritate și comuniune, la difuziune de stări și de simțire. Vârsta vizată caută Împărtășirea și interrelaționarea, punerea eului În fața celorlalți. Adolescentul este avid de sociabilitate, Încearcă să se identifice cu cel de lângă el prin „vibrarea” În fața acelorași valori. Expansiunea afectivă, proprie acestei vârste, poate fi structurată sau directivată În raport cu valorile absolute ale religiei. Însingurarea, antrenată de o caracteristică a acestei vârste psihogenetice, dar și de unele „presiuni” socioculturale externe, poate fi diminuată prin pregătirea individului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
vis, Iași, 1913; Orașele dezamăgite, cu un portret de Iser, Iași, 1914; Neliniști, București, 1927; Cum se dezorganizează învățământul, București, 1933; 32 opere din literatura română, București, 1933; La Lisieux, cu Sfânta Tereza, București, 1934; Eminescu și catolicismul, București, 1935; Vibrări, București, 1935; Eminescu și Alecsandri, București, 1936; Convingeri literare, București, 1937; Alte opere din literatura română, București, 1938; Renunțările luminoase, București, 1939; Setea liniștei eterne, București, 1943; Amintiri și medalioane literare, București, 1967; Poeme, îngr. și pref. D. Micu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
291-293; Călinescu, Cronici, II, 287-292; G. Călinescu, „La Lisieux, cu Sfânta Tereza”, ALA, 1934, 722; Nichifor Crainic, I.M. Rașcu, G, 1934, 7; G. Călinescu, „Eminescu și catolicismul”, ALA, 1935, 762; D. Popovici, „Eminescu și catolicismul”, „Atheneum”, 1935, 5; G. Călinescu, „Vibrări”, ALA, 1935, 774; Vladimir Streinu, Despre o modalitate a judecății literare, RFR, 1936, 7; N.I. Popa, „Eminescu și Alecsandri”, IIȘ, 1937, 2; N.I. Popa, „Convingeri literare”, IIȘ, 1937, 13-14; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 148-149; N.I. Popa, „Renunțările luminoase”, IIȘ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
să o împingă pe cealaltă în complementarul ei, de cele mai multe ori amândouă pierd caracterul lor real, strălucind în efecte noi. Culorile parcă sunt la gradul cel mai înalt de agitație dinamică. Stabilitatea lor este distrusă și ele intră într-o vibrare schimbătoare. Ele pierd caracterul lor real-obiectiv și vibrează într-un câmp ireal de acțiune individuală ca într-o nouă dimensiune. Culoarea pare dematerializată. Realitatea unei culori nu este totdeauna identică cu efectul ei. (Planșa nr.10). g) Un alt contrast
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în aer cât și în sol). SECTOR CLIMATIC suprafață cu anumite particularități ale climei, influențate de poziția geografică a acesteia. SEDIMENTARE procesul de depunere și formare a sedimentelor în regiunile scufundate sub apă ale scoarței (oceane, mări, lacuri, ș.a.). SEISM vibrare bruscă și de scurtă durată a unei porțiuni din scoarța terestră; sinonim: cutremur de pământ. SEISMOGRAF aparat care înregistrează mișcările scoarței terestre provocate de un cutremur de pământ. SELVA (SELVAS) pădurea ecuatorială din bazinul fluviului Amazon (Amazonia - America de Sud). SEMN CONVENȚIONAL
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
febră romantică, sub apelul iubirii (Dram, Necunoscuta), altele se înscriu în arie realistă, istorisind tragedii din lumea satului (Frigul, Noaptea). Iminența unor grozăvii, care până la urmă se și produc, semnalează sminteala realului, care își iese, stihinic, din țâțâni (Lut). Cu vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care, cu un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
și parfumată. Rezultă un număr destul de mare de poeme în care sunetele și parfumurile se cheamă și se confundă într-o muzică a suspinelor. Ambiția poetului este de a realiza, cum spune în Nervi de primăvară, „o pictură parfumată cu vibrări de violet”. Invocă, în acest scop, pe Venus care se ivește dimineața dintr-o rouă de culori și pășește apoi într-un univers de lucruri violete. Matinală, din care face parte această imagine, este un mic poem eminescian tradus în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
cum are loc împreunarea elementelor care se produce pe calea introspecției. În acest sens, Hartley spunea că: "se împreunează și se descompun mereu doar acele manifestări despre care avem cunoștință. Dincolo de hotarele conștiinței nu se pot afla decât procese fiziologice". Vibrarea particulelor la nivelul creierului servește ca bază fiziologică pentru explicarea apariției ideilor, a acțiunilor mentale, adică a acelora care sunt pe cale de a deveni acte conștiente. Vibrațiile din diverse părți ale creierului trezesc senzații și nu doar mișcări musculare. Printr-
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la consoanele p, t, f, s. O schimbare vizibilă de sunet indică nasalizarea deschisă care se poate recunoaște și prin aplicarea în fața nasului a unei oglinzi (Glatzels) cât și palparea aripilor nasului pe cartilaje când se pot percepe senzații de vibrare. Pentru recunoașterea nasalității închise sunt suficiente de obicei, cuvinte de examinare bogate în sunete nasale ca: mama, nana, mână, înainte, înapoi, mâine, îngrădit, îngăimat, îndurerat, gând, etc. S-au consemnat tulburările specifice despicăturii precum și cele nespecifice, căutând să se redea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fizică asupra căreia se aplică acestea, masa acesteia scăzând. După încetarea acțiunilor respective materia absoarbe din nou eterul, revenind la masa avută inițial. Creșterea volumului de eter conținut de materia fizică, în concepția aceluiași Kozyrev, se realizează prin încălzire sau vibrare, acest fapt ducând, de asemeni, la o variație a masei obiectului material supus acțiunii respective. După încetarea acțiunii materia cedează surplusul de eter, revenind la masa inițială. Deși pare imposibil pentru mulți oameni, Kozyrev a arătat că prin vibrarea, rotirea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sau vibrare, acest fapt ducând, de asemeni, la o variație a masei obiectului material supus acțiunii respective. După încetarea acțiunii materia cedează surplusul de eter, revenind la masa inițială. Deși pare imposibil pentru mulți oameni, Kozyrev a arătat că prin vibrarea, rotirea, încălzirea, răcirea sau chiar spargerea obiectelor greutatea lor variază - foarte puțin, e adevărat, dar cu o variație bine definită și măsurabilă. O altă descoperire a lui Kozyrev a fost aceea că toate formele de viață par a fi proporționate
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
că în anumite situații atomii își pot pierde individualitatea, contopindu-se într-un tot unitar. Cum este posibil acest lucru ? Aceste stări speciale sunt întotdeauna asociate cu solidele platonice; ori, aceste solide „apăreau” și atunci când Hans Jenny, fondatorul Cymaticii, realiza vibrarea unui volum sferic de lichid cu anumite frecvențe sonore bine determinate. Greșește oare undeva fizica clasică atunci când consideră atomii ca fiind formați din particule ? Ce sunt, de fapt, aceste particule și de ce sunt ele numite elementare ? Dacă v-am stârnit
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o anume sărăcie a inspirației lirice: „O sărăcie de motive de inspirație extremă. O lipsă de autenticitate, de culoare, de diferențiere, dezolantă... Douăzeci de ani de suprarealism au trecut ca niște fulgere prin atmosfera poetică, nelăsând nici o urmă, provocând o vibrare de o clipă, astăzi cu desăvârșire stinsă.” Condamnând poezia ermetică și izolarea în „turnul de fildeș”, E. Jebeleanu propune „să ieșim din noi, ca să dăm piept și cu talazurile vieții din afară”. Eseul lui Traian Stoica este alcătuit din trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]
-
Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pot lua ca reper al intensității sonorizării fonemului d cuvintele: dur, dop, duda, dude, du-te. - Parazitarea fonemului d desonorizat cu î sau alte sunete face ca pronunția lui dop, nod să apară tîop, notî. Logopatul trebuie să înțelegă că vibrarea corzilor vocale trebuie să înceapă înainte de dezocluzie și că durata vibrațiilor nu trebuie să depășească explozia. Material lingvistic propus de Manolache C.G. pentru exerciții de articulație cuprinde: Du-te afară! S-a dus afară. Du-te la loc! S-a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ce, ci, aceste sunete se rostesc scurt, într-o contopire perfectă a sunetelor d, j, urmate de vocalizarea conferită de fonemele e și i. Într-o primă etapă se reamintește articulare sunetelor d, j, care se rostesc separat, folosind o vibrare accentuată a corzilor vocale, și se repetă și articularea vocalelor e și i. Se urmărește ulterior obținerea sunetului biconsonantic semiocluziv dj prin pronunțarea fricativă a lui j din poziția articulatorie și cu explozia sunetului d. Se exersează pronunția întregului grup
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al II-lea sunet ca frecvență după e - apare necesitatea emiterii corecte a fonemului r lingual ca o condiție esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Odată deprins, sunetul r are calitatea că nu se pierde niciodată. Fonemul r obișnuit se produce prin vibrarea vârfului limbii, dar mai există și alte variante: r labial - produs prin vibrarea buzelor, și r velar îgraseiat) - emis prin vibrarea vălului palatin lipit de peretele posterior al laringelui. Fonemul r anterolingual are un caracter distinct care asigură transparență sunetelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]