236 matches
-
avem azi mare trebuință" . Zaharie Catarig s-a pensionat în anul 1886 pe motiv de boală, dar și forțat de autorități pentru că nu știa limba maghiară. După pensionarea lui Zaharie Catarig, la 26 septembrie 1886, senatul școlar rebrean, cu aprobarea vicariatului și a consistoriului scolastic episcopal, la ales învățător pe Constantin Suci, fiu al fostului primar local George Suci, ce avea să rămână în memoria colectivă a Rebrei sub numele "Dascălul Costan". Constantin Suci absolvise Preparandia din Gherla în anul 1884
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj. Incă din acea perioadă, la București funcționa un vicariat greco-catolic, aflat sub jurisdicția Arhipiescopiei de Alba Iulia și Făgăraș. La 3 septembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu, considerat vârful rezistenței anticomuniste din BRU, a fost depus din funcție de Guvernul
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
inițiativa Arhiepiscopului Timotei, în municipiul Arad a fost înființată Cantina Socială "Sfântul Nicolae" (2007) și Centrul „Teofania” pentru consilierea și adăpostirea victimelor violenței în familie (2008). Începând cu anul 1992, prin hotărârea Sfântului Sinod, comunitățile românești din Ungaria, care aparțin Vicariatului ortodox din Gyula, au revenit sub jurisdictia canonică a Episcopiei Aradului. În calitatea de arhipăstor al românilor din Ungaria, între anii 1992-1999, Arhiepiscopul Timotei a sprijinit activitatea catehetică a parohiilor ortodoxe românești din Ungaria și a efectuat numeroase vizite canonice
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
de preoți din Basarabia, s-au adunat în Catedrala din Chișinău și au adoptat o "Declarație de fidelitate" față de Patriarhia Moscovei . În august 1992, în urma unor intrigi politice, arhimandritul rusofil Marchel Mihăescu a fost numit în funcția de secretar al Vicariatului Episcopal din Bălți. El a încercat să preia sediul episcopal, dar a fost împiedicat de credincioși. În fața amenințărilor la care era supus, PS Petru a sosit la București la 20 august 1992, pentru consultarea cu membrii Sf. Sinod al Bisericii
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
către liderul transnistrean din timpul războiului din 1992, publicate în revista separatiștilor „Râbnițki Metallurg”. La data de 26 august 1992, arhiepiscopul Vladimir Cantarean al Chișinăului și întregii Moldove l-a numit pe arhimandritul Marchel Mihăescu în funcția de secretar al Vicariatului Arhiepiscopal din municipiul Bălți. De asemenea, el a participat la asaltul Episcopiei de Bălți din 14 septembrie 1992 a 20 de persoane înarmate aduse de la Rîbnița și conduse de Igor Haidukevici și Aleksandr Tomazenko, cu binecuvântarea IPS Vladimir și cu
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
Iosif, se solicită Prea Sfințitului Siluan să se ocupe în mod principal de activitatea pastorală în Italia.Începând cu data de 1 august 2004, PS Siluan a primit sarcina pastorală, misionară, administrativă și de reprezentare a Bisericii noastre în Italia (Vicariatul Italiei), prin gramata mitropolitană nr. 264/16 august 2004. Reședința episcopală a PS Siluan, Episcop-vicar pentru Italia, a fost stabilită în februarie 2005 la Casa Canonica, Via Gavedo nr. 6, 54020 din localitatea Groppoli/Mulazzo (MS). P.S. Siluan, Episcop Vicar
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
contribuțiile credincioșilor, a înființat "fondul școlastic", pe care l-a folosit la întreținerea tinerilor care studiau la universitățile străine, pentru ca și românii să aibă intelectualii lor. În anul 1860, episcopul Ioan Alexi a vizitat o mare parte a parohiilor din Vicariatul Maramureșului. Împreună cu mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu și cu episcopul Vasile Erdeli a protestat la cererea celor 58 de maramureșeni, pretinși români,din 1860, de redactare în limba maghiară, a cărților funciare. A dispus înlocuirea limbii slavone cu limba română în bisericile
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
Chiar și înainte de a fi hirotonit episcop, începând din anul 1832, până în anul 1848, Vasile Erdeli a făcut multe vizitații canonice în Banat și a reușit să mărească numărul parohiilor de la 2 la 22. La Carei, Satu Mare, a înființat un vicariat. În dioceza pe care o conducea, a clădit și reparat 50 de biserici. A recomandat preoților și credincioșilor să se aboneze la „Gazeta de Transilvania” care apărea la Brașov. A introdus limba română ca limbă de predare, începând cu 4
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
fost pentru scurt timp coleg (în 1778). După finalizarea studiilor a fost numit, succesiv, capelan-castrens al Regimentului II Grăniceresc de la Năsăud (1778-1780), protopop al Năsăudului (1780-1796) și vicar foraneu de Rodna sau Năsăud (1786-1796), după ridicarea protopopiatului la rang de vicariat. În anul 1782 a participat la sinodul de la Blaj unde l-a susținut pentru funcția de episcop pe Ioan Bob (1782-1830). De perioada năsăudeană se leagă implicare sa totală în mișcarea pentru drepturi și emancipare politico-națională a românilor transilvani. El
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
au convocat un congres (16-17 februarie 1868) pentru a îmbrăca forma oficială rezultatele obținute. Guvernul maghiar, sub președinția lui G. Andrassy, a promis tot concursul pentru înființarea unei episcopii greco-catolice maghiare. Întâiul succes palpabil al acestor inițiative, a fost înființarea Vicariatului greco-catolic maghiar de Hajdu-Dorogh, în 1873. El a fost înființat în detrimentul episcopiei de Muncaciu, din care au fost rupte treizeci și trei de parohii. Întâiul vicar a fost găsit abia în 1878, în persoana canonicului I. Danilovics, care a tipărit în 1882
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
fost rupte treizeci și trei de parohii. Întâiul vicar a fost găsit abia în 1878, în persoana canonicului I. Danilovics, care a tipărit în 1882 Liturghierul în limba maghiară și în 1883 Euhologhiul pe cheltuiala orașului Debrețin, citadela calvinismului maghiar. În acest vicariat s-a introdus limba liturgică maghiară, contrar prescripțiilor canonice. Pentru a spori propaganda pentru introducerea limbii maghiare în biserică, rutenii maghiarizați au făcut o demonstrație patriotică, celebrând Sf. Liturghie în ungurește în biserica Universității din Budapesta. Fiind informat de noul
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
Alexandru Vaida Voievod, Iuliu Maniu și Ștefan Ciceo Pop. Întâiul război mondial a venit, între timp, ca să dea o întorsătură favorabilă lucrurilor. Dar încă mai înainte de înfrângerea ungurilor, protopopul R. Marchiș din Satu Mare și protopopul din Carei au înființat un vicariat național român, recunoscut de Nunțiul apostolic, care, în 10 mai 1919, a scos de sub jurisdicția Episcopiei de Hajdu-Dorogh 42 de parohii care aparținuseră Episcopiei de Oradea. Cu un alt ordin al Nunțiaturii apostolice, din 29 iunie 1919, a fost scos
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
apostolic, care, în 10 mai 1919, a scos de sub jurisdicția Episcopiei de Hajdu-Dorogh 42 de parohii care aparținuseră Episcopiei de Oradea. Cu un alt ordin al Nunțiaturii apostolice, din 29 iunie 1919, a fost scos de sub jurisdicția episcopiei maghiare și Vicariatul secuimii cu cele 33 parohii românești. Viața mitropolitului Mihali în perioada acestor lupte a fost frământată. Totuși, el a găsit prilejul să se ocupe intens de organizarea vieții religioase, instituind primele Reuniuni mariane, îngrijindu-se de misiuni pentru popor, înființând
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
Electoral Bisericesc în postul de episcop al Episcopiei Aradului, iar la 16 septembrie 1962 a fost înscăunat episcop în Catedrala Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Arad, unde a păstorit timp de 10 ani. În această calitate a avut sub jurisdicție Vicariatul de la Gyula și două protopopiate din Banatul Sârbesc. În aprilie 1963 congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit (S.U.A.), iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea și i-a acordat rangul de arhiepiscop
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
în Năsăud între 1797-1804. După moartea preoții din Leșu, a fost îndemnat de socrul său să meargă la Blaj, unde a fost hirotonit, iar în 1805 a fost numit preot în Leșu. În 1835 Leșu figurează printre parohiile decanatului și vicariatului Rodnei, condus de Ioan Mărian, păstorit de preotul Daniel Mălai, care are în grijă 598 de suflete. Având experiență de dascăl, preotul Dănilă Mălai este cel care pune bazele unei școli sătești, făcând educația religioasă a copiiilor în propria sa
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
religios în școlile de toate gradele. Pastorala vocațională a ocupat un loc important în activitatea lui, în acest sens redactând scrisoarea pastorală „Vieni e seguimi” în anul 1993. A consolidat raporturile arhidiecezei cu misiunea din Isolo (Kenya), sprijinind crearea unui vicariat apostolic și consacrând acestei misiuni primul episcop, mons. Luigi Locati, care a fost în cele din urmă mărturisitor al credinței cu vărsarea propriului sânge (martir). A participat la Congresul Universitarilor Europeni la Santiago de Compostela, însoțind și un grup de
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
în practică ridicându-se nu numai cele trei națiuni recepte ci și guvernul ardelean, deoarece în urma aplicării lor, o mare parte a iobăgimii române urma să nu mai plătească daturi. Imediat după "Unire", credincioșii greco-catolici din Racovița au fost arondați Vicariatului greco-catolic al Făgărașului, situație care s-a menținut până în anul 1879. Ipoteticul protopopiat care a rezidat în sat a avut o viață mai îndelungată, din moment ce la lucrările sinodului din 24 noiembrie 1714 este menționat printre participanți și protopopul Ion din
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de Maramureș cu o competență deosebită, cu mult curaj și zel apostolic. A asigurat ordinea și demnitatea în activitatea pastorală a preoților și credincioșilor pe care îi păstorea. În anul 1940 întreaga eparhie a Maramureșului, cu excepția câtorva parohii rutene din Vicariatul Bucovinei, a intrat sub administrația maghiară a regimului Horthy. Episcopul a rămas la datorie, înfruntând greutățile și vicisitudinile autorităților fasciste maghiare. Scaunul mitropolitan al Bisericii Române Unite cu Roma a devenit vacant ca urmare a decesului mitropolitului Alexandru Nicolescu, la
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
inscripția ce se păstrează în partea superioară a trecerii din pronaos în naos. Legat de momentul edificării bisericii, în "Schița Monografică a Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul Silvaniei și avea ca preot paroh pe Teodor Bruchental. Este amintită biserica, de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea dată cantor era Dumitru Costin iar parohia număra 315 credincioși. Peste aproape treizeci de ani, în 1896, găsim parohia mai
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
de coroane) a contribuit fostul paroh, Demetriu Radu, devenit episcop al Eparhiei de Oradea Mare. După Primul Război Mondial, odată cu înființarea Protopopiatului Român Unit de București, trecut sub jurisdicția Arhiepiscopiei Blajului, biserica a devenit reședință protopopială. Din 1940, anul înființării Vicariatului pentru București și Vechiul Regat, biserica a fost ridicată la rangul de catedrală. Aici a funcționat, până la arestarea sa de către Securitate, la 28 octombrie 1948, episcopul Vasile Aftenie. Tot în noaptea de 28-29 octombrie 1948 a fost scos din casa
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
parohie ortodoxă. Cu acea ocazie Vasile Aftenie, episcop vicar greco-catolic pentru Vechiul Regat, a fost scos din biserică, arestat și omorât în bătaie în beciurile Securității din București. După arestarea celorlalți trei preoți uniți din București desemnați să preia conducerea vicariatului, Natanail Munteanu, Vasile Mare și Gheorghe Radu, preoții clandestini din București rămași nearestați l-au ales pe preotul și istoricul Zenovie Pâclișanu, membru corespondent al Academiei Române, să preia conducerea vicariatului. Pâclișanu a fost arestat în 1949 și a murit după
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
celorlalți trei preoți uniți din București desemnați să preia conducerea vicariatului, Natanail Munteanu, Vasile Mare și Gheorghe Radu, preoții clandestini din București rămași nearestați l-au ales pe preotul și istoricul Zenovie Pâclișanu, membru corespondent al Academiei Române, să preia conducerea vicariatului. Pâclișanu a fost arestat în 1949 și a murit după nouă ani în închisoarea Jilava. Imediat după evenimentele de la sfârșitul lui decembrie 1989, credincioșii greco-catolici din București au reînființat parohia Sf. Vasile cel Mare, solicitând totodată restituirea bisericii lor. Ierarhii
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
franciscană. În secolul al XIV-lea existau în Moldova două biserici catolice la Baia. Coloniștii sași au construit în oraș o biserică cu hramul „Sfânta Treime”, cu o lungime de doar 6 pași. Pe o listă a mănăstirilor franciscane din Vicariatul Franciscan al Tartariei Aquiloniensis elaborată în 1334 au fost înscrise următoarele mănăstiri franciscane: Cusminen (după unii autori Cosmin, iar după alții Cernăuți), Cereth (Siret), Moldauie (Baia), Cotcham (Hotin) etc. Aceste mănăstiri au fost scoase în 1345 din Vicariatul Tartariei și
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
franciscane din Vicariatul Franciscan al Tartariei Aquiloniensis elaborată în 1334 au fost înscrise următoarele mănăstiri franciscane: Cusminen (după unii autori Cosmin, iar după alții Cernăuți), Cereth (Siret), Moldauie (Baia), Cotcham (Hotin) etc. Aceste mănăstiri au fost scoase în 1345 din Vicariatul Tartariei și arondate nou-înființatului Vicariat al Rusiei. În această mănăstire își avea reședința provincialul franciscan din Vicariatul Ruteniei. Lista din 1334 a fost actualizată pe la 1399 sau 1400 de Bartholomeo din Pisa (Pisanus); mănăstirile de la est de Carpați sunt următoarele
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]