236 matches
-
din care 61,8% locuiesc în mediul urban, iar 38,2% în mediul rural. Marea majoritate a credincioșilor sunt români, dar există și 19.654 credincioși de limbă maghiară și 1.721 de limbă ucraineană. Biserica cuprinde cinci dieceze, trei vicariate, 75 de protopopiate (din care multe nu au personal încadrat), 763 de parohii și 761 preoți. În România, 0,3% din populația țării este de confesiune islamică. Cei mai mulți dintre musulmanii din România sunt sunniți. Județul românesc cu cei mai mulți musulmani este
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
unitus purus valachicus") trăiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați "Popa Stephanus" alias "Glis Vicarius", "Popa György Archidiaconus" și "Popa Gligor". Localitatea Jucu era sediu de "Protopopiat" și al "Vicariatului general greco-catolic" ("Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis"). Funcționa o biserică și există o casă parohiala. Pământul Bisericii ("Terrae ad Ecclesiam") era destul de întins. Aflăm, de exemplu, ca de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge" 25 de care de fan
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se confirmă. În timpul celui de-al doilea război mondial între 1940-1944 parohia a aparținut protopopiatului Cluj-Huedin, din cadrul Vicariatului Ortodox Român din Alba-Iulia, iar între 1944-1948 protopopiatului Cluj. La cererea credincioșilor, din 1 aprilie 2000 a fost înființată parohia Stolna, în cadrul protopopiatului Cluj II. Registrele matricole au fost introduse în anul 1851. Biserica veche din satul Stolna este construită
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
este o unitate bisericească administrativă cu regim special misionar-pastoral, care are rolul de a coordona viața spirituală a credincioșilor greco-catolici ucraineni din România în cadrul Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș. În prezent, își are sediul în orașul Rădăuți. Vicariatul este condus de preotul vicar episcopal Mihai Dubovici. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
reședința la Baia Mare. Noua eparhie era formată din 239 parohii, din care 201 românești unite și 38 greco-catolice rutene, și anume: În calitate de administrator apostolic al Eparhiei de Maramureș, episcopul Iuliu Hossu a înființat la 5 iunie 1930, prin ordin episcopal, Vicariatul Special Greco-Rutean în cadrul Episcopiei Maramureșului. După instalarea sa la 2 februarie 1931 ca episcop de Maramureș, Alexandru Rusu l-a numit, prin ordinul nr. 206 din 7 februarie 1931, pe preotul Mihail Simovici (Mihail Simovicz) ca primul vicar al Vicariatului
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Vicariatul Special Greco-Rutean în cadrul Episcopiei Maramureșului. După instalarea sa la 2 februarie 1931 ca episcop de Maramureș, Alexandru Rusu l-a numit, prin ordinul nr. 206 din 7 februarie 1931, pe preotul Mihail Simovici (Mihail Simovicz) ca primul vicar al Vicariatului Special Greco-Rutean, cu sediul la Cernăuți. Cele 38 de parohii greco-catolice rutene au fost organizate în două protopopiate: Protopopiatul Cisalpin (cu 11 parohii) și Protopopiatul Bucovinean (cu 17 parohii, 10 preoți parohi și 10 administratori). Vicariatul a fost condus de către
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
ca primul vicar al Vicariatului Special Greco-Rutean, cu sediul la Cernăuți. Cele 38 de parohii greco-catolice rutene au fost organizate în două protopopiate: Protopopiatul Cisalpin (cu 11 parohii) și Protopopiatul Bucovinean (cu 17 parohii, 10 preoți parohi și 10 administratori). Vicariatul a fost condus de către pr. Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul 1948 de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a determinat și desființarea
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
a fost condus de către pr. Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul 1948 de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a determinat și desființarea Vicariatului Ucrainean. În acel an, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România avea sub jurisdicție 31 de parohii cu 41 de biserici și 40.000 de credincioși greco-catolici ucraineni. Vicarul general Isidor Toniuc a refuzat să treacă la Biserica Ortodoxă Română, împreună cu mulți
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul 1948 de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a determinat și desființarea Vicariatului Ucrainean. În acel an, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România avea sub jurisdicție 31 de parohii cu 41 de biserici și 40.000 de credincioși greco-catolici ucraineni. Vicarul general Isidor Toniuc a refuzat să treacă la Biserica Ortodoxă Română, împreună cu mulți credincioși ai săi, motiv pentru
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
mulți credincioși ai săi, motiv pentru care au fost anchetați o jumătate de an. Apoi, preotul Toniuc a fost arestat și condamnat la opt ani de închisoare. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie a fost înființat în anul 1948 un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
arestat și condamnat la opt ani de închisoare. Pentru credincioșii ucraineni trecuți la ortodoxie a fost înființat în anul 1948 un Vicariat General Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de sub Munte (județul Maramureș) și aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe de Cluj. Această organizare a funcționat până în anul 1990, primind anual
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
în anul 1963, au fost desființate școlile în limba ucraineană, bisericile ucrainene rămânând singurele instituții publice în care s-a vorbit în limba ucraineană. După Revoluția din decembrie 1989 și abrogarea actului de desființare a Bisericii Române Unite cu Roma, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean a fost reînființat în 1996, cu sediul la Rădăuți. El a fost plasat în jurisdicția Episcopiei române unite a Maramureșului, cu sediul la Baia Mare. Vicari generali ai greco-catolicilor ucraineni din România au fost preoții Vasile Popovics din Siret
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
preotul protopop Nicolae Nicolaișen), Clit (păstorită de preotul Ioan Voloșciuc), Siret și Gropeni (păstorite de preotul Vitali Popovics), Moldovița, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei (păstorite de preotul Ilie Veneciuc). Episcopul a oficiat diferite slujbe religioase în fiecare parohie. În prezent, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România este organizat în două protopopiate: Cele două protopopiate își întind jurisdicția asupra a 22 de parohii aflate în Bucovina, Maramureș și Banat. Credincioșii sunt în număr de circa 14.000 și folosesc calendarul pe stil vechi
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
bisericești sunt ținute în limba ucraineană, dar în satele în care sunt și români se slujește și se predică și în limba română. În parohiile din Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Vatra Dornei, liturghiile sunt oficiate în bisericile romano-catolice. După reînființarea Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România, funcția de vicar general a fost îndeplinită de următorii preoți: A fost hirotonit diacon la 1 august 1993 și numit la biserica greco-catolică ucraineană St. Josaphat din Rochester, New York. La 17 ianuarie 1994 a fost hirotonit
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
în cadrul Eparhiei de Stamford, în scopul de a fi numit ca Vicar General al credincioșilor greco-catolici ucraineni din România. El a fost numit la 30 septembrie 2012 de către episcopul Vasile Bizău de Maramureș în funcția de vicar episcopal (sincel) pentru Vicariatul General Special al Rutenilor. Mandatul său este valabil pentru o perioadă de patru ani și a intrat în vigoare începând cu data de 1 octombrie.
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Cultul catolic numără în acest județ 32.463 credincioși, mai mult ca în orice alt județ din țară." "Episcopul catolic are sub autoritatea sa, în județul Bacău, doi vicari: unul se chiamă al Trotușului cu reședința în Târgul-Trotușul. De acest vicariat depind 4 parohii: cea din Târgul-Trotușul și cele din satele cu Săcui: Dărmănești, Pustiana și Grozești. Al doilea vicariat este al Bacăului, cu reședința în Bacău. De acest vicariat depind parohii de prin locurile locuite de Ciangăi și anume: Prăjești
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
catolic are sub autoritatea sa, în județul Bacău, doi vicari: unul se chiamă al Trotușului cu reședința în Târgul-Trotușul. De acest vicariat depind 4 parohii: cea din Târgul-Trotușul și cele din satele cu Săcui: Dărmănești, Pustiana și Grozești. Al doilea vicariat este al Bacăului, cu reședința în Bacău. De acest vicariat depind parohii de prin locurile locuite de Ciangăi și anume: Prăjești, Bacău, Liuzi-Călugăra, Valea Seacă, Valea-Mare, Cleja și Faraoani. Bisericile catolice sunt 62 active, 2 în construcție, deservite de 12
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
unul se chiamă al Trotușului cu reședința în Târgul-Trotușul. De acest vicariat depind 4 parohii: cea din Târgul-Trotușul și cele din satele cu Săcui: Dărmănești, Pustiana și Grozești. Al doilea vicariat este al Bacăului, cu reședința în Bacău. De acest vicariat depind parohii de prin locurile locuite de Ciangăi și anume: Prăjești, Bacău, Liuzi-Călugăra, Valea Seacă, Valea-Mare, Cleja și Faraoani. Bisericile catolice sunt 62 active, 2 în construcție, deservite de 12 preoți, 54 cântăreți și eclesiarhi. De acest rit țin Ungurii
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de cult a fost construit în stilul gotic. După consacrarea bisericii, Parohia din Rădăuți a preluat sub asistența sa spirituală și comunitățile catolice din Horodnic, Marginea, Voievodeasa și Volovăț. În anul 1843, cele patru comunități mai sus-menționate trec în administrarea vicariatului înființat la Voievodeasa. Parohia Rădăuți preia ulterior comunitățile din Gălănești și Voitinel de la vicariatul local din Gura Putnei (în 1852) și din Volovăț (în 1888). În anul 1900, are loc o nouă reorganizare a parohiei, rămânând în administrarea sa numai
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
a preluat sub asistența sa spirituală și comunitățile catolice din Horodnic, Marginea, Voievodeasa și Volovăț. În anul 1843, cele patru comunități mai sus-menționate trec în administrarea vicariatului înființat la Voievodeasa. Parohia Rădăuți preia ulterior comunitățile din Gălănești și Voitinel de la vicariatul local din Gura Putnei (în 1852) și din Volovăț (în 1888). În anul 1900, are loc o nouă reorganizare a parohiei, rămânând în administrarea sa numai filialele Gălănești și Satu Mare. Începând din 1853, hramul bisericii este serbat la data de
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
noi relații între Regatul României și Vatican. Pentru administrarea noilor teritorii unite cu România, Vaticanul l-a desemnat pe ES Józef Bilczewski (1860-1923), arhiepiscop de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. Deoarece acesta din urmă a decedat la scurt timp, Mons. Clemens Swoboda a fost numit la 9 iunie 1921 în funcția de paroh de Cernăuți
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul Mihai Robu de Iași este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
băiatului, fiind bogați, au clădit acolo o mânăstire și au cerut călugări. Venit să ceară milă pentru o mânăstire din Bucovina, cel dintâi călugăr al așezămâtului este chiar fiul cel așteptat, pe care mama sa îl recunoaște. Datele din arhiva vicariatului plasează zidirea mânăstirii la 1600. La 1672 este sfințită de Mitropolitul Transilvaniei Sava Brancovici, ocazie cu care este înființată și o fundație, menită să instruiască deieci cantori și docenți (învățători). Actul a fost întărit de Congresul Comitetului Sighet, la 10
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
noi relații între Regatul României și Vatican. Pentru administrarea noilor teritorii unite cu România, Vaticanul l-a desemnat pe ES Józef Bilczewski (1860-1923), arhiepiscop de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. După moartea parohului Ladislaus Bartz (în 1922), Parohia Câmpulung a fost condusă de preotul profesor Leonhard Haschler ca administrator parohial (1922-1940). Acesta a fost ajutat
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Bernhard Leibham, dar acesta s-a pensionat în 1941 și a plecat la Vatra Dornei. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul Mihai Robu de Iași l-a chemat din Germania pe preotul Eugen Baltheiser (care avea cetățenia română). Acesta i-a preluat spiritual pe toți credincioșii catolici din Bucovina de Sud, locuind în casa
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]