288 matches
-
ca producător inovator în anii șaizeci și șaptezeci, continuînd să apară din cînd în cînd la televizor. După o perioadă nefericită de colaborare cu o televiziune independentă, s-a retras brusc din activitate în 1990. Derick Heathcoat Amory (1899-1981), ulterior vicontele Amory, parlamentar conervator pentru Tiverton și ministru de finanțe între 1958-1960. În zorii zilei de 14 iulie, Radio Bagdad a anunțat că Irakul a fost „eliberat de sub dominația unei grupări corupte instalate de imperialism“. Regele Faisal, prințul moștenitor Abdul Llah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
reușit tatăl lui să-și piardă urma în America? mă întrebă mama. N-au folosit niciodată titlul. Mi-a spus Charlie, i-am replicat. — Titlurile iubito, la plural. Dunlain este numele de familie, iar titlurile sunt Conte de Swyre și Viconte de Strathan. Când ai atâtea nume și te muți în altă țară, presupun că nimeni nu află vreodată cine ești cu adevărat. Nu-i înțeleg pe britanici, auzi, să-și ascundă titlurile astea minunate! E-o crimă. Apropo, soții Finnoulla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de drept dintre oameni. Conservatorismul dezvoltă, așadar, un tip specific de raționalitate, care se opune oricăror măsuri radicale ce nu convin manierei tradiționaliste de a interpreta lumea. Așa cum arată Adrian-Paul Iliescu, această viziune poate fi rezumată de dictonul conservator aparținând vicontelui Falkland, potrivt căruia "atunci când nu este necesar să schimbi nimic, este necesar să nu schimbi nimic". Aceeași atitudine poate fi regăsită și în opera capitală a ideologiei conservatoare, Reflecții asupra Revoluției din Franța, scrisă de omul politic și gânditorul britanic
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
lui. Știți, îmi place grozav să citesc în ziare despre parlamentele englezești, adică nu în sensul celor ce se discută acolo (eu, știți, nu-s politician), ci cum își dau explicații, cum se comportă, ca să zicem așa, ca politicienii: „nobilul viconte, care stă în fața mea“, „nobilul conte, care e de aceeași părere cu mine“, „nobilul meu oponent, care a uimit Europa cu propunerea sa“, adică toate aceste expresii, tot acest parlamentarism de popor liber - iată ce-i atrăgător pentru unul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de amante pe care le-a avut. Lucrarea apocrifă intitulată Mémoires de M. de '*** pour servir à l'histoire du XVII* siècle, 1643-1690, publicată prima dată în anul 1760, la Amsterdam, Editura Petitot, a fost atribuită lui Nicolas de Flecelles, viconte de Corbeil, presupus conte de Brégy. În această lucrare se dezvăluie un secret amoros al regelui. Astfel, pe când ieșea din baie, la vârsta de șaisprezece ani, a fost surprins de doamna de Beauvais, spălătoreasa reginei Ana, care l-a împins
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care conduce la arestarea lui pentru datorii. La întronarea lui Iacob I, care a avut o mare contribuție la dezvoltarea lui, este înnobilat și numit Lord Cancelar, după care este numit Francis, Lord de Verulam, iar, în anul 1621, devine Viconte de St. Alban. În ciuda acestor înalte distincții, intră în dizgrația regelui Iacob I și este închis în turnul Londrei, pentru primire de mită, servilism, disimulare și datorii enorme. Francis Bacon Considerat unul dintre creatorii empirismului, acordă toată atenția experimentului. Este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Austerlitz, bătălia de la - În 1805, la Austerlitz, pe actualul teritoriu al Cehoslovaciei, Napoleon a obținut o mare victorie asupra armatelor ruse și austriece. Considerată cea mai strălucită victorie a lui Napoleon, această bătălie a marcat apogeul destinului său. Bacon, Francis (viconte de St. Albans) - 1561-1626. Filosof englez. Baldwin, Stanley - 1867-1947. Lider conservator britanic; ministru de Finanțe, 1922-1923; prim-ministru, 1923-1924, 1924-1929, 1935-1937. Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - Instituție autonomă afiliată Națiunilor Unite. Funcția sa este de a acorda împrumuturi națiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Prusiei (1862-1871) și cancelar al Imperiului German (1871-1890); a unit Germania sub conducere prusacă și a făcut din Imperiul German o mare putere. Bohlen, Charles E. - 1904-1974. Diplomat american. Ambasador în Uniunea Sovietică (1953-1957). Bolingbroke, Henry St. John, primul viconte de - 1678-1751. Om de stat englez, membru al partidului Tory și scriitor. Bose, Subhas Chandra - 1897-1945. Naționalist indian, închis de englezi din cauza simpatiilor sale față de Axă în timpul celui de-al doilea război mondial. A evadat, a fugit în Germania și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în august 1941, explicând politicile naționale ale Statelor Unite și ale Marii Britanii referitor la organizarea postbelică a lumii; includea principiile autodeterminării naționale, al opoziției față de agresiune și al accesului egal la comerț și materii prime. Castlereagh, Robert Steward, marchiz de Londonderry, viconte - 1769-1822. Om politic britanic, membru al partidului Tory; ministru de Război (1805, 1807-1809); ministru de Externe (1811-1822). Cato (cel Bătrân) - 234-149 î.Hr. Om politic roman, dușman implacabil al Cartaginei; influența sa a contribuit la izbucnirea celui de-al treilea război
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Nikolai V. - 1809-1852. Romancier și dramaturg rus. Golful Porcilor - O parte a liniei de coastă cubaneze unde, în 1961, un grup de mercenari transfugi, sprijiniți de forțe ale SUA, au pus la cale o invazie, repede înfrântă. Grey, Edward Grey, viconte - 1862-1933. Om politic britanic. Ca ministru al Afacerilor Externe (1905-1916), a jucat un rol important în închegarea și consolidarea Triplei Înțelegeri (Antanta). Grotius, Hugo - 1583-1645. Jurist și umanist olandez, „părintele” dreptului internațional. A scris primul text sistematic despre dreptul internațional
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Europei din 1815 până în 1848. Mica Înțelegere (Mica Antantă) - Convenții de alianțe încheiate în 1920 și 1921 între Cehoslovacia, România și Iugoslavia având ca scop menținerea statu-quoului din 1919. Mill, John Stuart - 1806-1873. Filosof și economist englez. Morley, John, viconte de Blackburn - 1838-1923. Politician liberal și om de litere englez. Napoleon I - 1769-1821. Împărat al Franței (1804-1815). Napoleon al III-lea - 1808-1873. Împărat al Franței (1852-1870); nepot al lui Napoleon I. Președinte al Republicii a II-a după revoluția din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doar prin mijloace pașnice. Îndeosebi opera secretarului de stat al Statelor Unite Kellogg și a ministrului de Externe francez Briand. Pactul Ligii Națiunilor - Constituția Ligii Națiunilor. Paléologue, Maurice - 1849-1944. Diplomat și scriitor francez; ambasador în Rusia (1914-1917). Palmerston, Henry John Temple, viconte - 1784-1865. Ministru de Externe britanic (1830-1841); prim-ministru (1855-1858). Paris, Tratatul de la - 1856. Vezi Războiul Crimeii. Peel, Sir Robert - 1788-1850. Ministru de Interne britanic (1822-1827); prim-ministru (1834-1835, 1841-1846). Penn, William - 1644-1718. Quaker englez; a fondat colonia Pennsylvania. În Essay
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu există asociații profesionale ghilde care să impună puterea comercianților și să smulgă suveranului privilegii și libertăți. Aici există așa-numitele consorterie pe bază de descendență, altfel spus o aristocrație funciară căreia suveranul sau episcopul i-au delegat autoritatea marchizi, viconți, vice-dominici, avocați care, cu ajutorul propriei lor clientele și al funcționarilor episcopali raliați cauzei lor, își impun privilegiul imunității juridice și administrative, punct de plecare al unei autonomii care așează efectiv orașul în afara sferei de influență a agenților suveranului. Aceasta este
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a orașelor baltice, autonomia care le este acordată nu depășește niciodată domeniul economic și juridic. Pe domeniile continentale ale Plantageneților, în Aquitania sau în Normandia, ca și pe cele de dincolo de mare, controlul monarhiei reprezentat în orașe de șerifi sau viconți rămîne încă apăsător. El va fi tot astfel, în secolul al XIII-lea, pe teritoriile Capețienilor, regele intervenind din ce în ce mai des pentru a ține sub control finanțele și ordinea publică, pentru a revizui statutele breslelor și a reduce scutirea de taxe
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
214 Cestiunea Dunărei, p. 423. Telegrama din 22 iunie 1882 a lui Ion Bălăceanu către Eugeniu Stătescu. 215 Paul Gogeanu, op. cit., p. 113. 216 Ibidem. De asemenea, Cestiunea Dunărei, p. 436-437. Telegrama din 28 octombrie 1882 adresată de contele Granville vicontelui Lyons. 217 Cestiunea Dunărei, p. 464. Nota circulară a lordului Granville către miniștrii plenipotențiari ai Marii Britanii în străinătate, din 11 decembrie 1882. 218 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124. 219 Cestiunea Dunărei, pp. 446-447, 450 și 455. Telegramele lui P.P. Carp
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
al Lordului Locotenent al Irlandei, participând în această calitate la campania din Olanda (1794-1795). A luptat apoi, vreme de un deceniu, în India (1795-1805). În 1805, a revenit în Anglia și a luat comanda unei brigăzi în armata comandată de vicontele Cathcart. Devine membru al Parlamentului în anul 1806. În 1807 a luat parte la expediția împotriva Copenhagei, a cărei capitulare a negociat-o. În 1808 a participat la Războiul din Spania, unde s-a acoperit de glorie, înfrângându-i pe
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
împotriva Copenhagei, a cărei capitulare a negociat-o. În 1808 a participat la Războiul din Spania, unde s-a acoperit de glorie, înfrângându-i pe generalii lui Napoléon. După capitularea de la Cintra și plecarea trupelor franceze, a primit titlul de viconte de Wellington și Talaveyra. După bătăliile nesigure de la Talaveyra și Reyna, care au fost celebrate cu fast în Anglia ca două mari victorii, a devenit pair al Angliei. După ce i-a înfrânt apoi pe generalii Massena și Marmont și a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
statutul de autoguvernare New South Wales (1842), Victoria (1850), Queensland (1859). În 1855, Pământul lui Van Diemen devine Tasmania (Enciclopedie de istorie universală, p. 265; vezi și G.Duby, op. cit., p. 185). 132 Numele orașului Sidney a fost dat după vicontele Sydney, secretarul Departamentului Intern din Londra care urmărea afacerile coloniei. 63 Dezvoltarea economică este grăbită și de fierberea pe care a stârnit-o „Goana după aur”, prospecțiunile miniere În general, construcția de căi ferate: Sydney-Luneville (1850), Melbourne - Sandridge (1854), stabilirea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
distanță de prima locație. Momentul emoționant l-a constituit Înfigerea steagului Într-o movilă de nisip, ca semn al recunoașterii posesiunii britanice, așa născându-se prima colonie penală În Australia, New South Wales. Numele orașului Sydney a fost dat de la vicontele Sydney, șeful Departamentului de Interne de la Londra care gira interesele noii colonii. Dificultățile organizării acestei colonii și mai ales a supraviețuirii s-au dovedit deosebit de mari din lipsa uneltelor, a calificării forței de muncă, proviziilor necesare, actelor de indisciplină, atacurilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai datorită colaborării acestuia cu I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, concretizate, în opinia lor, în distrugerea proprietății și a marilor familii boierești 126. Întregul an 1861 fusese marcat de nu mai puțin
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Adoptat la Haga la 16 iunie 1995. Anexă 1 DELIMITAREA ARIEI ACORDULUI Limitele ariei acordului sunt stabilite astfel: de la Polul Nord spre sud, de-a lungul meridianului de 130° până la 75° latitudine nordică; de acolo, spre est și sud-est, prin Strâmtoarea Vicontele Melville, Intrarea Prințul Regent, Golful Boothia, Bazinul Foxe, Canalul Foxe și Strâmtoarea Hudson până la un punct situat în nord-vestul Atlanticului la 60° latitudine nordică și 60° longitudine vestică; de acolo, spre sud-est, prin nord-vestul Atlanticului până la un punct situat la
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai datorită colaborării acestuia cu I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, concretizate, în opinia lor, în distrugerea proprietății și a marilor familii boierești 126. Întregul an 1861 fusese marcat de nu mai puțin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
comercializarea trestiei de zahăr, fără să reușească, mai cu seamă în perioada blocadei engleze. Marie Rose, alintată, Yeyette, era prima dintre cele trei fete ale familiei. Sora lui Josephe, Edmée, o blondă atrăgătoare, a plecat la Paris ca amantă a vicontelui François de Beauharnais. La insistențele acesteia, Marie Rose a plecat în Franța, la mătușa ei care s-a ocupat de educația ei. Avea cincisprezece ani, era frumoasă, grațioasă, capricioasă, provocatoare, avea păr negru, ochi negri și expresivi. Dansa, cânta, avea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frumoasă, grațioasă, capricioasă, provocatoare, avea păr negru, ochi negri și expresivi. Dansa, cânta, avea maniere demne de o aristocrată, își corectase pronunția și modul de exprimare, citea Racine, Corneille. Tinerei Marie Rose i-a fost desemnat ca viitor soț, Alexandre, viconte de Beauharnais (el crescuse un timp în Martinica). Acesta era un tânăr chipeș, cu farmec, cu o minte ageră și superficială. S-au căsătorit în 1779, ea a devenit vicontesă de Beauharnais și astfel a intrat în lumea aristocratică. El
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cel ce a făcut cunoscută viața curtezanei pariziene, Alphonsine, devenite Marie Duplessis, prin personajul Marguerite Duras, este fiul nelegitim al lui Alexandre Duma (Tatăl), dramaturg și romancier romantic de mare anvergură, autorul capodoperelor: Cei trei mușchetari, După 20 de ani, Vicontele de Bragelona, Contele de Monte Cristo, Laleaua neagră, Regina Margot ș.a. Romanul Dama cu camelii, publicat în anul 1847, are la bază un fapt real și o persoană reală, Marie Duplessis (Alphonsine), o femeie întreținută, cu un gust impecabil pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]