42,455 matches
-
nu respectă regulile genului. În miezul subiectului se găsește o anchetă, a fost comisă o crimă, inspectorii scotocesc după urmele asasinului. Relatarea nu e însă atît de simplă și curgătoare. Judele Ștefan conchide, că în cazul lor nu se descoperă victima, nici mobilul, nici autorii mîrșăviei. Subiectul reflectă în mare fluctuațiile anchetei, iar figurile principale, depind de aparatul judiciar: comisarul, grefierul, procurorul, avocatul. Numai că în ciuda stăruințelor, nu biruie adevărul, e greu de extras un progres al cercetărilor, misterul chiar se
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
fluctuațiile anchetei, iar figurile principale, depind de aparatul judiciar: comisarul, grefierul, procurorul, avocatul. Numai că în ciuda stăruințelor, nu biruie adevărul, e greu de extras un progres al cercetărilor, misterul chiar se adîncește. Punctul nevralgic este întîi de toate corpul delict, victima. Pe o bancă în parc a fost zărit leșul, o mînă îi atîrna pe margine, cealaltă era acoperită de ziare, un ins slăbuț, de înălțime medie, cu fruntea proeminentă, înveșmîntat într-un impecabil costum de gală, demodat însă. La examinare
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
Obiectul crimei dispare însă, cadavrul e furat de la morgă, revine de cel puțin patru ori, în locuri diferite, în momente diferite. Mortul e ca o placă turnantă, se mută încolo și încoace, bătîndu-și parcă joc de agenți. Cineva observă că victima nu moare decît pentru asasinii săi. Suntem copleșiți la lectură de trimiteri tainice, ezoterice, religioase, ultimele și cu un substrat apocaliptic. Nu ne silim să le deslușim în întregime. De ce? Mai întîi pentru că farmecul acestui tip de narațiuni rezidă în
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
-n teatru", Petru Ciubotaru îl face pe acest Sganarel al lui să zburde de fericire cînd crede că și-a găsit iubirea, imponderal și adolescentin și să devină greoi, masiv și copleșit de vîrstă cînd descoperă șiretlicurile înșelăciunii a cărei victimă este. Rîsul și prea plinul fericirii sînt înlocuite de rictusul dezamăgirii. Purtat la ceruri de plăcerea vorbelor goale de iubire, Sganarel se zbuciumă în brațele minciunii, al cărei prizonier s-a trezit a fi în realitate. Fără să aibă pretenția
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]
-
este condamnată (pe bună dreptate) iar extrema stîngă este... trecută cu vederea? De ce sînt mai importante 11 milioane de oameni morți în lagărele de concentrare naziste (evrei, țigani, polonezi, ruși, cehi) și mai puțin importante cele 60 de milioane de victime din "lagărul comunist": ruși, polonezi, români, maghiari, cehi etc.?". Un exemplu de ambiguitate pe care ni-l oferă romancierul este cel al d-lui Ion Ianoși. În loc de-a regreta răul pricinuit "prin îndoctrinarea, marxizarea, manipularea intelectuală și falsa formare
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
În optica dascălului de marxism-leninism, "ilegaliștii" care se bucurau în realitate de favoruri ("posturi preferențiale în nomenclatură, case în cartierele declarate "zone interzise", magazine speciale în care erau toate produsele ce lipseau pe piață, pensii superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul d-lui Nedelcovici: "Ale cui victime? Ale regimului comunist instaurat de ei? Surprinzător! Atunci cine erau adevăratele victime ale sistemului totalitar și despotic comunist? Să nu fi aflat Ion Ianoși că prin închisorile comuniste au trecut aproape două milioane de
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
se bucurau în realitate de favoruri ("posturi preferențiale în nomenclatură, case în cartierele declarate "zone interzise", magazine speciale în care erau toate produsele ce lipseau pe piață, pensii superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul d-lui Nedelcovici: "Ale cui victime? Ale regimului comunist instaurat de ei? Surprinzător! Atunci cine erau adevăratele victime ale sistemului totalitar și despotic comunist? Să nu fi aflat Ion Ianoși că prin închisorile comuniste au trecut aproape două milioane de oameni? Să nu fi auzit de Aiud
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
cartierele declarate "zone interzise", magazine speciale în care erau toate produsele ce lipseau pe piață, pensii superioare") sînt înfățișați ca niște "victime". Comentariul d-lui Nedelcovici: "Ale cui victime? Ale regimului comunist instaurat de ei? Surprinzător! Atunci cine erau adevăratele victime ale sistemului totalitar și despotic comunist? Să nu fi aflat Ion Ianoși că prin închisorile comuniste au trecut aproape două milioane de oameni? Să nu fi auzit de Aiud, Sighet, Pitești sau Canalul Dunăre-Marea Neagră? Și iată cum "din acuzat a
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
redus spaniolii numărul muzelor de la nouă, câte născociseră grecii, la trei, Viața, Dragostea și Moartea, m-am gândit să-mi imaginez trei “procese” în care e vorba de trei “maniaci”. Un maniac al sexului, Don Juan (apărat de una din “victime”, care explică de ce printre denigratorii “acuzatului” nu s-a găsit niciodată vreo femeie). Un maniac al iluziei, Don Quijote (apărătorul lui lămurește tribunalul de ce, atâta vreme cât îl va socoti pe “inculpat” amuzant, nu va înțelege nimic din seriozitatea aventurilor lui). Un maniac
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
că a ajuns în pușcărie condamnat de o lege comunistă care funcționa la ordin. Dar după aceea, prin ce miracol a ajuns Dumitru Dragomir la Scornicești? I s-a dat o a doua șansă sau, pur și simplu, a fost victima unei confuzii de partid pe care a reparat-o ulterior securitatea? Sau viceversa?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
telemea în buza trotuarelor, pe justițiarul Piedone, un fel de luptător sumo care și-a dobîndit brusc, aproape printr-un act de iluminare, vocația de responsabil cu salubrizarea piețelor. Convoaiele de gură cască, parte trepăduși de pe la primăria de sector, parte victime complice în fața camerelor de luat vederi, sînt copios prezentate pe la TV Prima, postul aflat într-o dușmănie profundă și fățișă cu primarul general, ca un fel de ceremonialuri aflate la un pas de pragul transei mistice, investite cu misiunea sacră
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
este aruncarea oprobriului public asupra scriitorilor cu eventuale simpatii de dreapta, dar și ștergerea cu buretele a oricăror urme care să trădeze colaborarea altora cu regimul comunist. Nu știu dacă la nivelul României s-a făcut o statistică neagră a victimelor celor două totalitarisme ale secolului XX (fascism și comunism), dar este sigur că politicii de exterminare a unei întregi generații intelectuale (anii '50) cu greu i s-ar putea găsi un echivalent în ale crimei, în istoria noastră mai veche
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
simplu dorește scoaterea ochelarilor de cal de pe ochii istoriei și judecarea oamenilor și faptelor cu aceeași măsură. La fel ca Bernard-Henri Lévy sau Albert Camus ea consideră că angajamentul unui intelectual trebuie să se situeze de fiecare dată de partea victimei. Or, privind din perspectiva victimei nu se poate să nu observi că fascismul și comunismul sînt frați buni. „A fi întotdeauna de partea victimei". Este aici o profesiune de credință a Monicăi Lovinescu de care am luat act în timpul deceniilor
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
cal de pe ochii istoriei și judecarea oamenilor și faptelor cu aceeași măsură. La fel ca Bernard-Henri Lévy sau Albert Camus ea consideră că angajamentul unui intelectual trebuie să se situeze de fiecare dată de partea victimei. Or, privind din perspectiva victimei nu se poate să nu observi că fascismul și comunismul sînt frați buni. „A fi întotdeauna de partea victimei". Este aici o profesiune de credință a Monicăi Lovinescu de care am luat act în timpul deceniilor cînd ascultam înfrigurați emisiunile postului
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
Camus ea consideră că angajamentul unui intelectual trebuie să se situeze de fiecare dată de partea victimei. Or, privind din perspectiva victimei nu se poate să nu observi că fascismul și comunismul sînt frați buni. „A fi întotdeauna de partea victimei". Este aici o profesiune de credință a Monicăi Lovinescu de care am luat act în timpul deceniilor cînd ascultam înfrigurați emisiunile postului de radio „Europa liberă" și pe care, după 1990 am regăsit-o în toate cărțile sale. Citită cu bună
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
s-a găsit nici un strop de sînge. Experți independenți, intervievați de EvZ, susțin că varianta poliției nu este credibilă. Aceeași opinie o au și colegii noștri de la ziarul Adevărul, precum și rude ale ziaristului. Marea controversă rămîne însă cum a ajuns victima sub mașină." N-ar fi prima oară cînd, grăbindu-se să tragă concluzii, polițiștii de la Circulație emit ipoteze neplauzibile. Punctul de vedere susținut de ziariștii de la Adevărul, mai exact de Cristian Tudor Popescu, primul care a pus la îndoială Comunicatele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
dispune de trei poziții posibile: protestul, complicitatea, ambiguitatea. Să le luăm pe rînd. Protestul este atitudinea individului revoltat, în sens camusian, ce nu ostenește a-și revendica libertatea gîndirii și independența acțiunii, aflîndu-se mereu, precum un cavaler medieval, în serviciul victimei, al celui nedreptățit, umilit, oprimat, ca mesager al "puterii spirituale" ce nu-i îngăduie compromisul: "Scriitorul este disident sau nu este nimic! El nu are de ales! Altfel riscă să se blocheze într-o postură anchilozată, conformistă și pînă la
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
cel mai puternic îl resimte Márquez în acea fatidică zi de 9 aprilie 1948. La guvernare se afla Partidul Conservator, dar șeful liberalilor, Jorgé Eliecer Gaitán - inițatorul unui „marș al tăcerii" desfășurat într-o liniște supranaturală, un marș îndoliat al victimelor violențelor oficiale - avea să fie ucis. Societatea civilă se scindează și ani buni, până la instaurarea guvernului militar al generalului Rojas Pinilla, Columbia devine un adevărat teatru de război. în treacăt este menționată și apariția lui Fidel Castro, student în acel
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
unei națiuni sacrificii arbitrare, gratuite reprezintă o gravă lezare a independenței și integrității ei funciare. Jertfa devine astfel un vestigiu al mutilărilor sălbatice, făcând parte din acel vechi și nefast cult al nepăsării, ce lasă în urmă mult mai multe victime decât eroi. Sacrificiul pogoară în sacrilegiu. Iar nepăsarea rănește adânc trupul armonios al națiunii, care poate ajunge lesne infirmă, defectivă. Din nepăsare, comițându-se astfel un sacrilegiu, cartea muzicală a fost la Târgul Gaudeamus sublimă, dar absența (aproape) cu desăvârșire
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
neapărat. Este hachițoasă, teribilistă, imatură, mai degrabă fetiță decît femeie. De aici se modifică și apariția lui Mircea Aldea, umanizată dacă vreți. Marius Stănescu nu-l joacă, ca de regulă, pe fantele de București, ci, dimpotrivă, mi se pare, pe victima, într-un fel, a toanelor Margaretei și ale familiei ei, mîncată de provincie și provincialisme, dar și a Wandei (Ana Maria Moldovan) care găsește un bărbat interesant într-o urbe neinteresantă, în patul insipidei sale amice din copilărie. Ianache Duduleanu
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
că umanitarismul are nevoie de sînge și mediatizare: învățînd din rătăcirile lor mai vechi și mai noi, adepții lui nu mai vor să se angajeze decît în cunoștință de cauză, așteaptă deci ca situația să fie clară, catastrofa sigură iar victimele suficient de numeroase și agonizante pentru ca indignarea să se poată manifesta. Marile dezastre, masacrele incontestabile nu mai impresionează, umaniștii se țin la o parte înainte ca teribila limpezime a Răului să fi împrăștiat toate umbrele și confuziile. Bunătatea aceasta, deci
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
chiar și de propriile excese de zel: "La antipodul absolutismelor imobile, adeseori opuse între ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de altă parte, într-un mod indirect la sine, invocând o posibilă biografie a victimelor dispuse să se confeseze asupra istoriei trăite: "Miza aceasta îmi apare deosebit de împovărătoare tocmai în cazul unui om cu idei de stânga, care, în urma opțiunilor practice în consecință, s-a confruntat cu o lungă și întortocheată istorie a orânduirii care
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
al unor țărani asupra propriilor lor vecini, cu care trăiau de generații în pace, politologul Jan Gross, profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de scrisori dintre Leon Wieseltier și Adam Michnik, apărut în The New Republic și publicat
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
scriitorilor". Istoria S.S.R., în cei patruzeci de ani, va înregistra o sumă de șocuri, de zguduiri, în urma contactelor inevitabile cu cealaltă istorie, cu Istoria. Astfel, primul război mondial aduce refugiul, aduce morții pe front și răniții, un contingent impresionant de victime dintre scriitori, aduce, îndată după război, procesul scriitorilor "colaboraționiști" (Slavici, Arghezi), condamnați la o detenție totuși neefectuată până la capăt (cinci ani), grațiați în cele din urmă de Regele Ferdinand. Sunt apoi șocurile resimțite de S.S.R. de pe urma conflictelor interne, a luptelor
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
realitate ce se pretindea edificată sau pe cale de a fi edificată în numele ei, însă care o dezmințea brutal. Reîntors în patrie, în toamna lui 1948, cu scopul unei "scurte vizite familiale" - autorul nu mai poate pleca la Paris, trezindu-se victimă a unei "veritabile sechestrări", operate "prin inflexibila decizie discreționară a unui aparat inuman căruia nimeni și nimic nu i se putea opune". Iluzia sfîșiată iscă nevoia unei explicații. Construită, în bună parte, pe ignoranță, dar și (aci avem iarăși o
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]