12,368 matches
-
amiciție și liberă fraternitate, cu afecțiune și multe urări de bine în creația sa, Alfonso Gatto, 12-12-1973. "Odaia" lui era, în realitate, un fastuos studio, într-unul din acele edenuri romane pe care nu le-ai bănui la poarta dinspre Via del Corso sau vreun alt mare bulevard. Gazda mi-a citit și ea din poemele sale ; eram ca doi tineri literați încrezători în viitor și în ei înșiși - el, născut în 1909, eu - în 1939. Când pun pe hârtie aceste
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
faci, mă? Dormi ca un nevolnic! Vezi că aici nu ești în Cișmigiu, ci în Rai, popândăule! Tu dormi bine mersi, iar eu te apăr de muște ca proasta! Nu tu distracție, nu tu mângâieri, nu o frunză nouă de vie... Austerule! Bine, înțeleg: n-ai casă, n-ai mașină, n-ai și tu o căbănuță pe vreo vălișoară cu o piscinuță oricât de mică, da' nici măcar un televizor? Și-a scăzut pibu' de nici nu ți-l mai vede omu
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
înotând - viață de câine de-al nost'... -Schimbă-l pe Etno Tv, îmi zice Haralampy, să mai auzim o muzică faină... Dar și acolo e jale mare: "Odată, pe înserat,/Ilie era beat,/Iar frumoasa lui Marie/Era cu Ionel la vie..." -Infidela!, sare Haralampy cu gura. Uite cum distruge alcoolul celula de bază a societății, fi-r-ar a naibii de viață!... Din fericire, chiar și din punct de vedere medical, un text de folclor contemporan-autentic, poate rezolva chiar și câte-un handicap
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
Cesereanu are înțelepciunea, dacă o putem numi așa, de-a nu impune un singur "fir" al discursului despre, pînă la urmă, neliniștitoarea diferență, de-a nu aștepta "răspunsuri" standard. Cu toată libertatea care, aparent, le este lăsată, micile contes de vie se încheagă într-o structură de puzzle bine îmbinat. Un efort, de fapt, de-a da un nume unor realități ignobile, cu bestii și bestiole, dar totuși ale noastre, chiar dacă ale lor, pe care nu le putem ignora, cu superioritate
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna la vetrele lor, acești oameni, mulțămiți că și-au scăpat zilele, se deprinseseră cu ideea că n-
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
fost vinovat de toate câte i se puneau în cârcă. Dimpotrivă, așa cum prea clar se vedea în imaginile tv, adepții M.I.S.A. nu practicau decât o yogă slab evoluată (dovadă că participanților nu li se distribuise nici măcar câte o frunză de vie...); vârsta minimă admisă pentru participanți e de după majorat, iar minorii, și mai ales minorele, pot adulmeca ședințele membrilor doar de la o distanță de-o milă marină și numai însoțiți de unul din părinți. Sex în grup? Pornografii? Orgii sexo-yoghine? Ferească
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
corosiv cu alții, era uneori leșinat de dulceag în sentimentele lui amoroase pînă a fi melodramatic, el care detesta melodrama ca pe un gen vulgar”, „Eugen era un copil bun, ireproșabil de cinstit sufletește, oropsit ș...ț, înzestrat cu o vie, strălucitoare inteligență, fidel în prietenie, credincios în dragoste și împătimit de carte, de frumos, de poezie, suferind crunt de sărăcie în tinerețe, cu o temeinică și vastă cultură literară...”. Partea cea mai vie, însă, din carte o reprezintă fragmentele de
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
că textele ei ne avertizau, că se simțea disperarea în ele, că erau un strigăt de ajutor. Eu am văzut altă Aglaje. I-am citit prima carte, De ce fierbe copilul în mămăligă, cînd încă mai trăia. Era din cale afară de vie. Să fie sinuciderea unul din actele cele mai vitale? Dacă cineva mi-ar fi cerut un spot publicitar pentru textele ei, cred că ar fi sunat cam așa: “Vreți să învățați să vă jucați? Citiți-o pe Aglaja!” Ada Milea
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
blagoslovește cu România asta Mare - ce penibil e să crești doar în suprafață, să-ți umfli doar burta. 20 martie. Stupid obiceiul de a citi în pat înainte de culcare. Aseară n-am putut adormi multă vreme după Réflexions sur la vie - ce neliniște mi-a dat acest Gourmont! Găsesc cartea răsturnată lângă papuci, când dau să mă scol. Ciudat e că nu textul ei m-a urmărit peste noapte, ci, iarăși, Berlinul tinereții; de câteva zile nu scap de amintirea lui
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
trecut prin Timișoara, Budapesta, Tirol(Austria), Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna și după 45 de zile de drumeție a ajuns la marginea orașului etern l-a salutat cu: „Bine te-am gasit, maică Romă”. A pătruns În Roma prin Via Compana a trecut pe lângă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu și Palatinul, Forul Roman și...deodată Columna. „No că asta este! Aici, obosit și cu ochi Înlăcrimați, ciobanul din Cârțișoara s-a Învârtit În jurul stâlpului uriaș până când a citit toată istoria
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
face inutilă existența iubitei lui, K. F., a cărei profesiune devenise așteptarea. Inginerul și locotenentul distrug ce mai rămăsese din această legendă întemeietoare a locului. Degradarea provinciei fericite se vede și din bătălia vegetală ce se desfășoară tacit și dezastruos: via sălbăticită este treptat înlocuită de salcâmi, de tufele de liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă, pe măsură ce-și pierde toate iluziile și secretele. Transportul de vin din Vladia spre Comana, făcut pe ascuns
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
sumbrilor lupi boreali nu poate ajunge, ei și suflarea lor de ghiață rămânând dincolo de crenelurile albe și Înalte până la cer ale zidului Alpilor, acolo se află un vechi castel și lângă bătrânul castel se află un la fel de bătrân butuc de vie. Iar butucul Își Întinde vrejurile, strugurii și frunza bogată ca o blană verde la picioarele castelului. Par a fi un bătrân războinic impietrit, stând de strajă cu câinele său Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
vin și am stat in sala cavalerilor, bând stropi de soare și ascultând liniștea veacurilor ce se prelingea molcom peste pereții reci din rotundul bolților de piatră. L-am Întrebat pe actualul castelan cum poate să dea un butuc de vie atât de bătrân și după atâta amar de ani un vin așa de bun? Mi-a răspuns că rețeta-i simplă. Numai timp Îți trebuie. Foarte, foarte mult timp! Și răbdare! Viței Îi trebuesc câteva secole, timp În care rădăcinile
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Dumnezeeasca viță. După aia aștepți! Aștepți o vară și o toamnă. Când toamna s-a Împlinit pleznind de rod și fruct, când mândră și-a pus veșmânt de aur și s-a acoperit cu borangic de brumă, te duci În vie și o storci de sângele lui Dumnezeu, de gândul și de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
e nici timp și nici spațiu. Acuma eu de o bărdacă bani n-am avut, dar de o sticluță tot m-am Învrednicit, fiindcă omul dacă poate, apoi musai că trebuie să guste din zeama celui mai bătrân butuc de vie din Europa. Și dacă-i din Europa, apoi musai că-i și din lume. Am stat jos pe o bancă la umbra bolților vechiului castel și Înpreună cu nevasta am Închinat din vinul chihlimbariu al castelanului, pentru trecut și cei
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
o anticipare a fericirii cerești. Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, dar nu e același în toți, ci în acord cu măsura celui în care vine, după posibilitatea aceluia de a-L primi: începător, avansat sau desăvârșit, „asemenea viței de vie, care nu apare niciodată la fel, ci se schimbă în timp: mugure, floare, pe cale de a se coace, apoi bine coaptă devine vin. De aici și chemarea la beție (sobria ebrietas) adresată de Verb. Întreaga ființă se unește cu El
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
temă a mai fost dezvoltată și de: Hans Lewy, Sobria Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken Mystik, Vol. 9, Geissen, 1929; H. J. Sieben-A. Soulignac, Ivresse Spirituelle, în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591. footnote>. Anterior Sfântului Grigorie, Filon Alexandrinul (n. 25 î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Dar s-a urâțit la culoare și s-a făcut neagră după aceea, prin amestecarea răului În ea, precum am auzit de mireasă spunând la Începutul Cântării<footnote E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
les heresies, 4.18.5, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 611, 613. footnote>. Sfântul Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui Dumnezeu, devenind în final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în pământ și
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte (...) și care arată orice fel de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, constructorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai înalt cerul față de pământ - căci am
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte (...) și care arată orice fel de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, constructorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai înalt cerul față de pământ - căci am
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pe drumul cel bun. Și mergem, și mergem, și ne mai dăm jos câte o cojoacă, precum Baba Dochia; mai culegem câte un ghiocel la colț de primăvară, ne scăldăm în soarele auriu al verii, ne potolim setea cu mustul viilor la rod de toamnă și ne așezăm în fața sobei, să ne tragem sufletul, îndreptând ochii spre fereastră, pentru a vedea primii fulgi ai iernii! Am revenit la locul de unde am plecat? Suntem la sfârșitul călătoriei anului ce a trecut, sau
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
În anul 2012, poetul Horațiu Stamatin publică în ”România Literară”1 un studiu privitor la o traducere din Mark Twain, semnată de Mihai Eminescu în ”Fântâna Blanduziei”2, în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L.
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
așa-numita "circulație a motivelor" a fost înlocuită de-o circulație a personajelor. Tot mai des, se întîlnesc eroii, dar nu și poveștile. Ele rămîn captive în niște "încăperi" izolate, după ce vor fi conturat o realitate "minimală", o tranche de vie care suferă, să spun așa, de complexul insulei, al experienței inedite înconjurate, totuși, de întregi arhipelaguri asemănătoare. Diferența, întotdeauna, o face stilul. Al lui Mihail Sebastian scoate efecte de perspectivă din niște realități aparent plate, de-un conformism vag burghez
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
pomeții obrajilor cât merele, când doarme emite niște strigăte cam așa: "uah"! - dar tare, strigat, stil "săriți, arde casa" ca să continue altfel: "ui-boal!" - toate astea întrerupând un sforăit asurzitor. Probabil că alungă graurii ce-au dat năvală printre butucii de vie. Doarme cu gura deschisă. Un alt țăran, tot slab, ca muma pădurii, geme încovrigat în pat molfăind ceva între gingii. în celălalt pat, de data asta un intelectual, a fost adus cu piciorul tăiat de la genunchi. Are o soție tare
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]