590 matches
-
prindă mai multe insecte în același timp. Pentru a captura prada scutigera sare asupra ei sau utilizează picioarele într-o tehnica specială. Un studiu, a demonstrat capacitatea scutigerii de a distinge prada de dușman, evitând insecte periculoase. Când întâlnește o viespe, ea se retrage după injectarea veninului pentru a aștepta când acesta o va omorî. Dacă un picior este prins de inamic, atunci ea îl desprinde. "Scutigera coleoptrata" preferă să trăiască în locurile umede și răcoroase din case. Sistemul respirator nu
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii de activitate sunt : Fiind fidel zonei natale, a întreținut legături științifice cu Iașul și Chișinăul. Profesorul Teodosie Perju a
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
-lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
nu există nici insecte deosebite: de exemplu, feroezii sunt scutiți de înțepăturile țânțarilor. Dominantă este molia "Hepialus humuli", care, din 2004, este reprezentată pe bancnota de 200 de coroane feroeze. Mai nouă pe insule, începând cu sfârșitul anilor 1990, este viespea. Se presupune că viespile au ajuns aici prin intermediul vapoarelor europene, pe când acestea transportau lemn pentru construcții. Se spune că locuitorii neexperimentați au dezvoltat o frică generală față de ele. Același fenomen a avut loc și în Islanda în același timp. Insulele
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
deosebite: de exemplu, feroezii sunt scutiți de înțepăturile țânțarilor. Dominantă este molia "Hepialus humuli", care, din 2004, este reprezentată pe bancnota de 200 de coroane feroeze. Mai nouă pe insule, începând cu sfârșitul anilor 1990, este viespea. Se presupune că viespile au ajuns aici prin intermediul vapoarelor europene, pe când acestea transportau lemn pentru construcții. Se spune că locuitorii neexperimentați au dezvoltat o frică generală față de ele. Același fenomen a avut loc și în Islanda în același timp. Insulele sunt împărțite administrativ în
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
aripile negre împodobite cu pete roșii sau galbene, și, din floare în floare, bat din aripi fără cea mai mică grijă. În urma a mii și mii de ani de experiență, dușmanii lor au învățat că acești fluturi conțin venin. Păianjenii, viespile, șopârlele, muștele și liliecii îi privesc de departe, de la o distanță prudentă. Pe 25 noiembrie 1960, trei militante împotriva dictaturii generalului Trujillo au fost ucise bătute și aruncate într-o prăpastie în Republica Dominicană. Erau surorile Mirabal. Erau cele mai frumoase
25 NOIEMBRIE. ZIUA ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI DOMESTICE (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296053_a_297382]
-
depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani ai acestor păianjeni sunt: viespile din familia Pompilidae , care caută vizuină pentzru a depune ouăle în corpul păianjenilor. Larvele eclozate din aceste ouă consum păianjenul din interior. Ummidia este răspândită în sudul Statelor Unite. "Bothriocyrtum californicum" este comun pe coasta Pacificului. Genul "Cyclocosmia", include 7 specii
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
HÂRTIE PRIN URECHILE ACULUI DE TREI ORI CHEIA SPRE REBECCA BĂRBATUL DIN SANKT PETERSBURG ÎNFRĂȚIREA CU LEII STÂLPII PĂMÂNTULUI NOAPTEA DEASUPRA APEI O AVERE PERICULOASĂ UN LOC NUMIT LIBERTATE AL TREILEA GEAMĂN CIOCANUL EDENULUI COD ZERO PĂSĂRILE NEGRE ZBOR DE VIESPE VIZIBILITATE ZERO O LUME FĂRĂ SFÂRȘIT Vizitați pagina de Internet a lui Ken Follett la www.ken-follett.com "On Wings of Eagles (Pe aripi de vultur)" Un thriller care prezintă o acțiune trepidanta axată pe salvarea a doi ostatici americani
Ken Follett () [Corola-website/Science/300078_a_301407]
-
la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară, parțial fosele temporală și pterigopalatină. Are forma unui fluture cu aripile întinse sau unei viespi în zbor. Prezintă un corp și șase prelungiri - apofize: două din ele sunt aripile mari, alte două aripile mici, toate întinse lateral, iar două apofize sunt orientate în jos, apofizele pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, occipital
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
atent, împotmolite în funcții uitate. Culorile acestor skin-uri de ecrane aplică lecții verificate. Pe de-o parte sunt luate direct din limbajul violent al armatei, poliției, protecției și accidentelor. Dar e vorba de pattern-uri verificate de istoria naturală a viespilor cu dungi galbene și negre, a șerpilor neveninoși care imită șerpi veninoși pentru că veninul este prea costisitor.ajungand la benzile de plastic galben-negre care marchează șantiere, zona crimei și Reality TV show-ul. Ștefan Tiron
Florin Ciulache () [Corola-website/Science/317628_a_318957]
-
ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Păianjenul viespe (lat. "") este o specie de păianjeni țesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul "Argiope" din Europa, inclusiv România. Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestrițe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
rol important în alegerea partenerei și se dezmembrează în anumite puncte prestabilite. După fecundare, femela depune 200-300 ouă într-un cocon de culoare maro, suspendate în iarba sau deasupra solului. Păianjeni tineri eclozează și părăsesc coconul în căutarea hranei. Păianjenul viespe țese o pânză sferică, în spirală, în amurg. În medie, păianjenul are nevoie de 40 de minute pentru a construi plasa. Pânza este fixată printre iarbă la înălțimea de 20-70 cm deasupra solului. Populează zonele cu iarbă înaltă sau marginile
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
consolidare și stabilizare a pânzei în timpul vibrației. Prada prinsă în pânză este imediat înfășurată cu mătase. Apoi, păianjenul injectează venin și enzime digestive care digeră parțial victima. Prada lichifiată este aspirată cu mușchii atașați de faringe. Hrana principală a păianjenului viespe este constituită din diferite insecte, precum: lăcuste, muștele și albinele și pot consum până la patru insecte pe zi. Acest păianjen este foarte bine cunoscut în Europa Centrală, Europa de Nord, Africa de Nord și regiunile mediteraniene ale Asiei. Specia include doar o singură subspecie
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Pe insula Borneo, pisicile mâncau șopârlele, care mâncau gândacii, iar gândacii mâncau viespile, care mâncau țânțarii. DDT-ul nu apărea în meniu. La mijlocul secolului douăzeci, Organizația Mondială a Sănătății a bombardat insula cu cantități masive de DDT, împotriva malariei, exterminând atât țânțarii, cât și celelalte animale. Când au aflat șobolanii că și pisicile
26 IULIE. PLOUĂ CU PISICI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295948_a_297277]
-
Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conține viespile și furnicile, care se hrănesc cu nectarul florilor (ca sursă de energie grație conținutului de zaharuri) și cu polen (ca sursă de proteine, folosit mai mult la hrănirea larvelor), activitate ce se soldează cu polenizarea florilor și, în unele cazuri
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal). Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern). Încrengătura
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
șopârle păsările sau alți păianjeni. Acești păianjeni se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc sau cu afidele crescute de furnici. Există dovezi puternice că colorația reprezintă un camuflaj de apărare, menit să protejeze păianjenul de la prădători, păsări și viespi parazitare, ambele având o vedere cromatică relativ bună. Acest fenomen se numește mimicrie, larg răspândit și la alte animale. Multe specii sunt colorate funcție de culoarea dominantă a mediului în care trăiesc. Altele au diferite dungi și pete, ce îngreunează observarea
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
cu baze fragile, au pe vârf ghimpi. Ghimpil provoca iritații intense, dar nu există nici o dovadă că acestea poartă substanțe toxice. Pentru a scăpa de viespele parazite, pânzele sunt țesute din fire mai aspre, oferind păianjenului timp să fugă, în timp ce viespea luptă cu obstacolele, iar păianjenul auriu, "Carparachne aureoflava", se ascunde în dunele de nisip. Majoritatea păianjenilor sunt solitari, însă sunt și specii ce-și construiesc pânzele împreună. Câteva specii de păianjeni care construiesc pânze comune formând colonii au un comportament
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
din fire orientate „haotic” au primit foarte puțină atenție din partea arahnologilor, în ciuda faptului că ele sunt cele mai răspândite. Pânzele sferice, în special cele verticale, oferă posibilitatea de a prinde insectele în zbor. Dar celelalte apără mai bine păianjenul de viespe. Păianjenii nu sunt unicele artropode ce produc mătase, dar doar ei o folosesc pentru a vâna. Ei construiesc pânze sau întind fire de semnalizare. Totuși, chiar și speciile care nu țes pânze pentru vânat, utilizează mătasea în mai multe moduri
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
familiile Araneidae, Tetragnathidae și Uloboridae. Structurile decorative au diferit forme: linii încrucișate, discuri, spirale, cercuri, în forma unui X latin etc. Există controverse legate de funcția acestor structuri. Unii savanți presupun că decorațiunile, camuflându-l, oferă protecție păianjenului de păsări, viespi. O altă ipoteză este că formațiunile date atrag prada, insectele, prin reflectarea lumina ultravioletă. Cercetările de câmp au demonstrat că atrăgând insectele stabilimentul sporește numărul victimelor prinse în pânză. Un alt studiu a arătat că păianjenii reduc construirea acestor decorațiuni
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
împreună cu un cuvânt ca "werra". Ulterior, această consoană va evolua în [gʷ], apoi în [ɡ]: "werra" > "gwerra" > fr. mod. "guerre" „război”. Și în cuvinte latinești, [v] inițial de cuvânt este interpretat sub influență germanică drept [w]: > "wespa" > fr. mod. "guêpe" „viespe”. Alt vestigiu germanic este h aspirat, pronunțat în perioada împrumutării [h] și dispărut ulterior din pronunțare, de exemplu în cuvântul "la hache" „toporul”. H a apărut și ca inițiala unor cuvinte de origine latină, precum "haut" „înalt”, sub influența cuvântului
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]