1,709 matches
-
Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cuibul-berzelor/ [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
poveștile din versuri. Tot în acest volum se află și modelul copilului ascultător, serios, care se comportă precum un adult, învață să fie manierat, se roagă, ia lecții de bună purtare, îi plac drumețiile, este curios de orice lucru și vietate din mediul înconjurător, joacă multe jocuri, dar preferă pescuitul și șahul, știe să deseneze, dar cel mai mult îi place să cutreiere „al poeziei labirint”. (Copil ascultător). Există situații când, datorită mijloacelor materiale, copiii sunt obligați să suporte disprețul și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
copilăriei, cel al omului de zăpadă, al săniuțelor care zboară parcă pe nori, al nopții de Ajun de Naștere Sfântă, motivul apariției primelor floricele de primăvară din stratul de zăpadă, al lui Moș Crăciun, motivul jocurilor cu mingea, al micilor vietăți și gâze care devin prietenii copiilor, al florilor curtate de fluturași, motivul dorului de primăvară, - sunt tot atâtea subiecte de poezie, tratate în chip admirabil de poetă. Dar și sperietura copilului când primul dinte de lapte i se clatină și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814169.html [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
doar îl extenua și mai mult. Vătuiul căzu într-o parte, vlăguit. Nu i-a fost greu pădurarului să pună mâna pe el, să-l prindă zdravăn în brațe și să-l descâlcească dintre răzlogii în care se încurcase mica vietate a pădurii. Se văzu, deci, cu puiul de căprioară în brațe. Acesta încă mai încerca să se zbată un pic, dar fără folos. Pădurarul observă că un picioruș îi este frânt, așa că nu se mai punea problema să-l lase
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
doi boi și o vacă ce era cam plimbăreață și căreia nu prea-i ardea de păscut. În acele clipe gândurile mele zburau aiurea la fel de fel de fantezii, unele mai năstrușnice decât altele. În pădure mișună fel de fel de vietăți; prin frunzele uscate sunt mușuroaie de furnici, șopârle, șerpi, fel de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
a Pământului, în locul celui vechi în aceeași Vatră a Daciei nemuritoare, prin harul Duhului Sfânt, denumit Grădina Maicii Domnului. Unele tradiții rezervă această Zi de 24 Februarie doar oamenilor și păsărilor. Altele îi acordă un sens mai larg, al tuturor vietăților, ființelor sau persoanelor care se pregătesc pentru viața de cuplu, de familie, numită și Logodna tuturor celor create, a însurătățirii fetelor și înfrățirii băieților sub binecuvântarea Zianului, Dragobetelui. Dragobetele este o întruchipare mitică a unui Prinț frumos și drag. Termenul
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
locuri? Mergea dezorientat neștiind ce dorește. După un timp pădurea se rări și doar ici colea se ivea de după câte o stâncă un grup de arbuști. Era o liniște deplină că nici adierea vântului nu se simțea. Nu zări nici o vietate și nu auzi nici un tril de păsărele. În jurul său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371091.html [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
aflată sub zăpezi e mai liniștită. Primul care iese afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
aflată sub zăpezi e mai liniștită.Primul care iese afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eram călători solitari pe potecile anilor apuși străbăteam bărăganul destinului măsurând pânzele orizontului pictate cu dureroase tăceri. Cu priviri obosite în jur percepea foșnetul vieții; perechi de mici vietăți ale câmpiei, din vizuini aruncau curioase priviri, mici străluciri dintre tufișuri țepoase la acele creaturi rătăcitoare pe poteci sinuoase. Se întrebau curioase: ,,Să ne temem oare?” Păreau mai degrabă ciudate făpturi pierdute ce-și căutau visurile-n van rătăcite și
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464787957.html [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1426857055.html [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
cer cărări croite în efemer Deasupra noastră flutură descântec. Coboară brumele cu gura arsă E timpul ce forțează la tăcere, Și ploi îndurerate lacrimi varsă În sângele mai leneș din artere. Se pierd în toamna tristele frunzișuri Se strâng încet vietățile în sol, Din sticlă mata, dealuri și podișuri Se acopăr cu un nor de turnesol. Începe o întorsă hibernare După o miscare stoarsa în palme, În trupuri se aprind micii felinare Liniștea se așază-n gânduri calme. Trec păsările vremea
TREC PĂSĂRILE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Trec_pasarile.html [Corola-blog/BlogPost/357351_a_358680]
-
și încălzi sufletul. Am rugat-o pe bunica să-mi dea voie în grădină iar bunica mi-a spus: - Poți merge ori de câte ori vei dori să vorbești cu florile... dar să ai grijă pe unde calci! În iarbă sunt zeci de vietăți, atât de mici, încât arareori le vei observa de la distanță. Din ziua aceea, am fost foarte atentă pe unde pășesc, luând seama și la florile atât de delicate ce-și întindeau lujerele până pe potecuță. Grădina era un alt tărâm pentru
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gradina_fermecata_floarea_carbune_1355303425.html [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
cea de-a doua parte a vieții, spre final, să reușească să gândească mai curat și să se înconjoare de gânduri pozitive, de bunavoință, de acceptare și compasiune, iar în cele din urmă, de iubire necondiționată pentru oamenii, natura și vietățile din jur. Al doilea tip de indivizi porniți spre evoluția spirituală sunt cei care abordează problema invers. Este cazul călugărilor care se izolează în vârful munților pentru a-și curăța gândurile de orice păcat;cum acestea vor fi curate, în
CELE TREI ETAPE ALE EVOLUŢIEI SPIRITUALE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Paul_gheorghiu_1400261239.html [Corola-blog/BlogPost/350513_a_351842]
-
mai sus, să fie sărutate de raze. Unii, mai curajoși, își prinseră pe crengi ghemotoace de muguri gingași, care sclipeau sub sărutul razelor. Jerbelede raze sclipitoare răspândite de soldații lui Soare-Împărat, uralele și cântecele lor, au trezit din amorțeală toate vietățile pădurii: -Mor, mor! Cine m-a trezit din soomn? A mormăit ursul slăbănog, ieșind agale din bârlogul său, amețit de razele jucăușe, care îi încălziseră cojocul. -Ce se-ntâmplă, ce se-ntâmplă? Se-ntrebau căprioarele mirate, când razele le sărutau
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
Se-ntrebau căprioarele mirate, când razele le sărutau boticul delicat și ochișorii umezi. Și iepurii, și veverițele și bursucii se uitau în jur speriați, dar veseli, când poznașele raze se jucau cu ochișorii, codițele sau urechiușele lor. Toți și toate vietățile au intrat în jocul razelor, mirate că nu le mai biciuie Pui de Ger, că blănița lor se încălzește și, în jurul lor, clopoțeii de argint se transformau în delicate flori de ghiocel. În curând tot codrul se trezi la viață
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare
PĂMÂNTUL NOSTRU VREA IUBIRE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1398268238.html [Corola-blog/BlogPost/347890_a_349219]
-
exuberant împodobiți decât femelele. Natura>> făcuse toate acestea ca să-i camufleze, să-i apere... Existau, deci, anumite legi pe care le puteai descifra - și atunci toate lucrurile căpătau înțeles și noimă. Lumea nu se mai arăta ca o aglomerare de vietăți și întâmplări fără legătură între ele, ci se dovedea a fi rezultatul unei voințe unice și irezistibile. Așa cum mi se revela ea din lecțiile lui Moisescu, profesorul meu de Științe naturale, Natura>> era însuflețită de un singur elan: acela de
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1464787361.html [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
explicam nici ce s-a întâmplat în acel timp. La începutul aventurii mele, eram înconjurat de nori, mari, pufoși, albi și roz, care se suprapuneau contrastant pe un cer albastru-închis. Deasupra lor, mult, mult mai sus, se vedeau stoluri de vietăți transparente care traversau cerul, lăsând dâre în urma lor. Să fi fost păsări ? Să fi fost îngeri ? Aceste cuvinte mi s-au întipărit în minte și mi le-am reamintit când am început să scriu despre experiența mea. Însă nu erau
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
în urma lor. Să fi fost păsări ? Să fi fost îngeri ? Aceste cuvinte mi s-au întipărit în minte și mi le-am reamintit când am început să scriu despre experiența mea. Însă nu erau nici păsări, nici îngeri. Erau niște vietăți foarte diferite de lumea mea reală de pe această planetă. Era ceva mult mai avansat. Niște forme de existență mult superioare. Dintr-o dată am auzit un zgomot puternic, ca un imn glorios care venea de mai sus. Mă gândeam dacă zgomotul
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
mea reală de pe această planetă. Era ceva mult mai avansat. Niște forme de existență mult superioare. Dintr-o dată am auzit un zgomot puternic, ca un imn glorios care venea de mai sus. Mă gândeam dacă zgomotul era produs de acele vietăți. Apoi, când mi-am revenit, mă gândeam dacă nu cumva zgomotul era produs de bucuria acelor vietăți care alergau de colo-colo. Zgomotul era foarte palpabil, aproape material, asemănător cu picăturile de ploaie pe care le simți pe piele, dar care
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
o dată am auzit un zgomot puternic, ca un imn glorios care venea de mai sus. Mă gândeam dacă zgomotul era produs de acele vietăți. Apoi, când mi-am revenit, mă gândeam dacă nu cumva zgomotul era produs de bucuria acelor vietăți care alergau de colo-colo. Zgomotul era foarte palpabil, aproape material, asemănător cu picăturile de ploaie pe care le simți pe piele, dar care nu te udă. Simțurile văzului și auzului nu erau separate ca pe Pământ. Puteam să aud frumusețea
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
apărut,Nu mai cer nici ei nimica,Doar și-atâta e prea mult.--------------------------------------Gabriela Gențiana GROZACluj-Napoca... VI. GENȚIANA GROZA - SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. Soarele este din ce în ce mai darnic cu vietățile: plante, animale și oameni. În câte o zi este mai frig dar se simte sosirea anotimpului în care are loc înviorarea naturii. Iarna pleacă de la noi în alte țări. Se duce acolo unde este așteptată cu nerăbdare de copii. Aceștia
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
cald iar printre ierburi mișună de zor gâze și viermișori. Insectele și-au depus toamna trecută oușoarele sau și-au ascuns larvele prin locuri ferite de ger. Gâzele sunt puține acum, la ... Citește mai mult Soarele este din ce în ce mai darnic cu vietățile: plante, animale și oameni. În câte o zi este mai frig dar se simte sosirea anotimpului în care are loc înviorarea naturii. Iarna pleacă de la noi în alte țări. Se duce acolo unde este așteptată cu nerăbdare de copii. Aceștia
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
arborele râurile ca niște caste își au templul lor oglinzi sumbre prăpastiile leagă(na) poduri de cer sufletul demonizat al muntelui naște mituri mimetic ecoul perturbă ritualul păgân al pădurii tu defilezi pe cărările pustnice că în aula magna împușcând vietățile tandre cu aburul morții în gene ai închis fereastră nordului cu arma cuvintelor civilizat eu îmi târăsc sufletul ahileic ca un melc umed și umil mustind a ploaie cornițele argintii pipăie ezitant seva ierbii miile de ochi din vârful degetelor
POLARIZARE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403809898.html [Corola-blog/BlogPost/371040_a_372369]