212 matches
-
mare va fi însă, când după noi va veni altă generație, va elabora o altă lucrare de acest gen, acoperind toate golurile, toate petele albe cu care noi, recunoaștem, rămânem datori. Demn de reținut pentru tinerii de azi și pentru viitorime este că a fost o vreme în care cântecele feciorilor, doinele risipite pe ulițele satului când se întorceau din șezători sau de la drăguțele lor, cu care se hârjoniseră-n portiță, îi făcea pe mulți oameni gospodari să deschidă geamul în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fie cu peana cu cerneală neagră, fie cu o țeruză chimică, din cele 226 de semnături, numai 6 fiind însemnate cu o cruce peste care s-a tras cu degetul. Dăm spre luarea la cunoștință a generației actuale și a viitorimilor, hotărârea străbunilor noștri din acel istoric moment pe care îl trăia întreaga suflare românească, indiferent de meridianul pe care se afla în clipa aceea; HOTĂRÂREA NOASTRĂ Obștea poporului român din comuna Oprea-Cârțișoara, din îndemn propriu și fără nici o silă sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai fervent cercetător și promotor al identității naționale s-a revelat a fi însuși conducătorul partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui bogată și fertilă operă este impregnată de ardoarea edificării unui adevărat monument menit să întruchipeze contemporanilor și viitorimii statura impozantă a poporului român, fizionomia sa de o expresivitate impresionantă.“ („Împlinirea aspirațiilor poporului român în Epoca Nicolae Ceaușescu“, Scînteia, 22 noiembrie 1988) POPESCU Dumitru Radu „...lupta pentru perfecționarea spirituală spre binele omului, lupta pentru o Românie modernă și stăpână
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
distinsă, În primul rând pentru competența cu care ați construit, Începuturile Muzeului de Artă și Cultură (de fapt „Galeria oamenilor de seamă”, n.n.) din Fălticeni, pentru fineța cu care ați captat interesul donatorilor și pentru perseverența În munca În folosul viitorimei! Răsplata ar trebui să vie și pe pământ, dar... probabil că ea constă mai mult În satisfacția pe care o poți avea atunci când ți-ai Împlinit datoria ca om, În această viață! Și eu am această satisfacție! În restul vieții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întristează! Am scris și mi-am descărcat sufletul, rugându-vă să nu luați În nume de rău. Eu, statuia am dăruit-o, ca fiică a Fălticenilor. Fiecare avem necazurile noastre, luptăm În viață și... plecăm cu satisfacții ce am lăsat viitorimei, măcar ceea ce am putut face! Vă doresc multă sănătate la amândoi. Vă așteptăm cu mare plăcere, vă admir perseverența În activitate și vă urez spor la muncă. Maria Mihăescu Kalmicov P.S. (...) Din partea familiei Ciuntu, distinse salutări. Așteaptă și ei cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scriind încă; Deși stînci peste tine se rostogolesc, desi puhoaie se revarsă, și deși vînturi negre precum marea Te spintecă-n bucăți, deși în jurul gleznelor sîngele-ți curge, 85 Picioarele de stîncă tare prinzîndu-ți-le înghețate, totuși aspră ta pana Scrie minunile Viitorimii cu teamă groaznică de viitor. Grozav mă minii în străfunduri, căci iată că de stîncă tare picioarele și mîinile-mi Sînt pironite, altminteri vrăjmășia și-ura mi-ai simți În ale omului boli toate căzînd asupra frunții tale sure blestemate". 90
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
eminesciene la destinul ulterior al provinciei imposibil de rupt de cel al României posteminesciene. Implicațiile istorice ale raptului repetat al Basarabiei (la 1812, 1877-1879, 1940, 1944-1945) asupra istoriei românilor, atât de nefaste, au fost intuite și înțelese de Eminescu, pentru viitorime, cu o profunzime neegalată de vreun alt istoric sau gânditor român. Spre o ultimă evaluare a acestui destin, am găsit, alături de textele numeroase ale lui Eminescu, sprijin argumentativ și în foarte documentata carte a istoricului american Larry L. Watts, Ferește
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai mult a poruncă: „Și rog pe cei ce Dumnezeu îi va îngădui să vie după noi, să păzească adăpostul acesta mic și lăcașul oaselor mele, ca să fie nestricat”94. După pilda socrului său, și Radu de la Afumați se va adresa viitorimii de pe piatra tombală de la Argeș, pe care, în relief plat, este înfățișat Voievodul, călare și cu buzdugan în mână. Dacă presupunerea potrivit căreia acest „hronic” condensat a fost incizat în timpul vieții lui Radu, la porunca lui, este corectă, atunci întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
foarte cu bună și credincioasă slujbă” și pe Radu Șerban) de la fosta mănăstirea Stănești (ctitorie a neamului lor). O glorie personală, cea a defunctului, se îngemănează cu gloria vremii (în inscripția de pe marmora albă așezată în pronaos, și trec spre viitorime), căci evocatele combateri au fost momente de teribilă încercare: „Vŭ ime O(t)ca i G(y)na, S(vé)t(a)go D(uh)a, am(i)n. Acesta petra pre grop(a) jupânului Stroe Buzesculŭ, ce-u fostŭ
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-le, între altele, și despre regretul după cel plecat în lumea umbrelor (durerea - dolor, jalea), care este tot un semn al legăturii cu cei nevoiți să pășească „dincolo”. Legătură menținută, firește, tot de cei vii. Căci pentru cei vii, pentru viitorime, vorbeau și înscripțiile de pe pietrele funerare (inscripții care, sub pildă grecească, se vor transforma - în veacul al XVIII-lea - în întinse și, uneori, pretențioase epitafuri)604. O „pădure de semne” îi comunica omului medieval informații despre moarte. Le descoperea - am
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aproape toată compania refuză compromisul unei vieți culpabile, asumîndu-și, în schimb, moartea onorabilă. Excepție face un soldat care pășește peste linie, spunînd, se pare: "Eu voi trăi pentru a povesti." Nici unul dintre camarazi (și cu atît mai puțin dintre istoricii viitorimii) nu a privit gestul ca pe un semn de lașitate, ci ca pe o constrîngere a istoriei acea beautiful necessity/ frumoasă necesitate a lui Emerson. Fără "povestitor", eroismul exemplar al martirilor de la Alamo s-ar fi pierdut în neant. Identic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe inimă, că e absolut înfricoșătoare, situîndu-se, de departe, într-o elită a senzațiilor tari. Istoricitatea cazului "Phineas Gage" nu derivă atît din excepționalitatea supraviețuirii victimei (avînd în vedere gravitatea accidentului), cît din învățăturile științifice pe care le-a transmis viitorimii. Gage reprezintă începutul teoriei localizării modelului comportamental al individului în lobul cerebral frontal. Neurologii au înțeles treptat că există un caracter uman, științific vorbind, iar el este rezultatul anumitor legături neuronale. Aceste legături i-au fost distruse lui Phineas, ducînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Dincolo de istoria interzicerii faimosului "Dicționar al scriitorilor români", dincolo de mizeriile și presiunile la care a fost supusă cultura noastră, e vorba de supraviețuirea literaturii și suferința aferentă, temă care s-ar putea, ne previne Gelu Ionescu, să nu mai intereseze viitorimea. O primă dovadă în acest sens ar fi aceea că incriminările nominale (sabotorii puși în mișcare de mașina infernală a cenzurii) din jurnal au rămas fără urmări semnificative în actualitatea postdecembristă, aparenta polarizare civică amintind mai degrabă de nisipurile mișcătoare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cursul și că România va reveni din nou la independența ei de altădată și că cele publicate de mine și de oamenii din timpul meu vor fi continuate și de aci înainte, formînd cu acelea ce se vor publica de viitorime un singur trunchi de cultură românească. Astăzi văd că m-am înșelat". În general se poate spune că bătrînul filosof, copleșit de invazia atotstăpînitoare a sovietismului, gîndea că această nouă realitate lui (dar numai lui?) silnică și imposibilă, se va
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
ca moștenitoare (care s-a voit și editoare) și păstrătoare a manuscriselor argheziene și azi aflate - nu într-un depozit public - ci în păstrarea d-sale. Și, așa cum stau azi lucrurile, (perspectiva nu e mai luminoasă), e probabil că nici viitorimea nu va avea parte de o ediție critică Arghezi, cum avem, din fericire, în cazul contemporanului sau Lucian Blaga. Dar să revin la operă lui Agârbiceanu. Debutînd în volum în 1905 (odată cu Goga), prozatorul e un îndatorat lui Sadoveanu și
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
scrisori, eram, sunt exact pe dos. Spun și spun și spun și spun (aproape) fără să mă cenzurez. În mlaștina socio-intelectuală de azi, tulbur apele, fac valuri. Or, în apele cu valuri nu cresc nuferi (sentență de tip oriental: las viitorimii plăcerea să o descifreze)." (pp. 146-147). În acest mod tranzitiv, fără generalizări comode și aluzii greu de înțeles, sunt scrise epistolele de la Olănești, diferențiate (stilistic și tematic) și în funcție de cel căruia îi sunt destinate. Scrisorile către ,Cis" sunt mai bârfitoare
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
a lipsit voința politică. Au fost încurajați samsarii, bișnițarii, escrocii și ticăloșii, singurii, de altfel, capabili să adune sumele necesare pentru a pune mâna pe hotelurilor în ruină rămase de pe vremea comunsimului. Singura contribuție de care-și va aduce aminte viitorimea e aceea, grotescă, a lui Agaton, care a încercat să transplanteze mediul mediteranean pe asprele noastre țărmuri. Până la urmă, gestul fostului ministru al Turismului s-a dovedit simbolic: din ce în ce mai mulți români se îndreaptă în clipa de față spre Mediterana, spre
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
succes de critică și de public, să devină un clasic în viață; ci "să se plaseze mult în fața vremii sale, astfel încât să nu atragă atenția. Să intre, dacă se poate, în spectrul altei lumi, pe altă lungime de undă, a viitorimii" (p. 195). Și atitudinea autorului nostru diferă. Dacă pe ambițioși îi ironizează cu finețe, obținând efecte comice, cu acești marginali care vor câștiga pariul cu Timpul empatizează în mod vădit. De asemenea, cu Gombrowicz, despre care scrie unul dintre cele
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
autorul afirmă: „Există un document public de rang prezidențial care și-a asumat, chipurile, rolul de bilanț al epocii.” Apoi urmează o întrebare retorică: „ dar documentul ca și o mulțime de contribuții publicate individual, ce oferă românilor? Lasă aceste lucrări viitorimei portretul adevărat de istorie națională... din care urmașii să poată reține ceva relevant?” D.P. nu îndrăznește să critice în mod explicit zecile de lucrări scrise de participanții la Rezistența anticomunistă, în care aceștia arată că în perioada 1945 - 1965 în
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
nume vine de la străvechiul a depăra, implicînd măsurarea de hotare, cînd martori erau aduși la fața locului și copii, păruiți strașnic, acolo, spre aducere aminte, prin smulgerea sălbatică a firelor de pe cap, a pe lângă el, Călinescu îi mai așează, pentru viitorime, pe Sihleanu, C. Creteanu, M. Zamphirescu, G. Baronzi, N. Nicoleanu, Radu Ionescu, N.T. Orăsanu, C.V. Carp... * Dar, poate că, în loc de , doriți să terminăm cu un scriitor, deși nu poet sadea, în orice caz scriitor major, Odobescu. Acest mare fiu intelectual
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
la coborâre, pe scara blocului, își curăța zgomotos gâtul și trăgea pe trotuar o flegmă cu adevărat... senatorială. Se știe că mulți dintre ei au ajuns în „Senat” prin bizare jocuri ale destinului. Ce fac ei acolo va descoperi, poate, viitorimea. Fascinant e ce se întâmplă cu „imunii” care-au părăsit locul magic. Unii dintre ei decad chiar sub nivelul la care se aflaseră înaintea aventurii parlamentare. Nu-mi iese din minte imaginea unui atotputernic senator care, nemaiprinzând un loc după
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]
-
regulă, ei provin din tagma îmbogățiților peste noapte, indivizi care au mai mulți bani în cont decât neuroni în scăfârlie. Cum s-o fi îmbogățit câte un astfel de prostănac, rămâne un mister pe care nu-l va dezlega nici viitorimea. În orice caz, privindu-i fie și o clipă, îți dai seama că basmele cu "meritocrația" și "răsplata muncii" sunt tocmai bune să adormi aurolacii de prin canale. Mai că-ți vine să faci, precum călugării medievali, jurăminte de eternă
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
le găzduise, în 1906, în paginile revistei sale pe Elena Văcărescu și pe... sămănătorista Maica Smara, cu opinii despre "versul liber" (îl va publica și pe Macedonski în 1909, cu două sonete). La data, însă, la care se traducea Manifestul viitorimii, contextul socio-literar românesc nu era încă suficient pregătit pentru ca ideile sale să fructifice imediat. Însuși traducătorul făcea observația, altminteri de bun simț, că, spre deosebire de italienii care se puteau declara plictisiți de niște strămoși cu împovărător prestigiu, noi "nu avem muzee
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
plantă. N-am pic de simpatie față de ghermani, neo-memorandumiști și alții în căutare de succes pe spinarea eșecului politic al României actuale. (După cum n-am avut niciodată simpatie față de domnitorul Ștefan, care a moștenit o Moldovă mare și a lăsat viitorimii una mică.) Dar ororile din România actuală țin de blestem și de asasinatul pus la cale cu un sânge rece înspăimântător de către cele mai odioase produse ale unui timp istoric aberant. Ce guvern e acela care pentru a se menține
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
luptă, i-a înfipt un glonț în piept și eroinei de la Tg. Jiu, slt. Ecaterina Teodoroiu. Au rămas înscrise cu sânge, pe-o filă de istorie, vorbele ei: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!” Au rămas pildă pentru viitorime și vorbele eroului Costeanu: „Mai am o mână de dat pentru patrie!”. O mână și-o pier duse într-o bătălie anterioară, dar a refuzat să stea la vatră (era avocat în Râmnic și redactorul revistei CINEMA, scoasă în anul
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]