478 matches
-
culorilor și a parfumului trandafirului cultivat, tot astfel esteticul frust al unui colț de natură este deseori depășit de esteticul artistic. Prin frumusețea sau sălbăticia ei, natura ne încântă, ne înduioșează sau realmente ne îngrozește. Grandoarea naturii (munți prăpăstioși, ape vijelioase, marea înfuriată) nu emoționează, ci provoacă un extaz vecin cu teama. Simțim emoții doar în fața lucrurilor și a ființelor delicate, respectiv neajutorate: flori, animale inofensive urmărite de răpitori, copii, oameni amenințați de răutatea semenilor sau de stihiile naturii. Dar autenticele
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
Ei vor căuta mai departe în lumea nouă, spune cartea sfântă...!” „...Se vor cățăra prin sate îndepărtate și prin țancuri (n.n: țancuri=zgomote ascuțite și asurzitoare, cu rezonanță metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca, iar vadurile se vor umple de ape limpezi
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
o seară „un pui de cerb care venise să se-adape în apele Trotușului“, fie că el însuși este cel „dăruit să audă firul de apă strigând“ numele unor personaje, povestea se țese cu aplomb și curge când molcom, când vijelios, în 2-4 pagini epuizând iute subiectul, limpezind enigme ce vin de la Decebal încoace și făcându-i pe urmașii neamului lui Comanus cel Bun să fie mândri de locurile în care au văzut lumina zilei și de faptele celor ce i-
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
fenomen natural al sentimentelor umane? - Atât în Piazza San Carlo, cât și la mine în atelier, am simțit că nici tu nu ești străină de această noblețe a sentimentelor dintre noi. Că fluidul ce ne-ar putea uni curge la fel de vijelios și prin tine, așa cum îl simt și eu. - Să spunem că mi-ai place. La ce mi-ar folosi dacă peste două zile voi părăsi pământurile piemonteze, luându-mi zborul spre meleaguri ce aștern sute sau mii de kilometri între
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
și-a cântat viața după un cântec propriu-însuși cântecul românesc... Lumina solară din ochii ei, părul cu reflexe albastre, legănările de trestie în furtună, fără să cedeze, cei o mie de dinți, precumpănitori, pietricele din Prundul Bârgăului, în claritatea apelor vijelioase de munte... Vocea întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
mai tânăr pe atunci Ascultând de-al sângelui porunci, Dar pe cum vedeți Măria-Ta Mi-am găsito pe soața mea! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Privindo pe Dragomira și punându-I mâna pe umăr.). Am auzit că în luptă ai fost vijelioasă, Precum ești de vânjoasă! DRAGOMIRA ( Emoționată. ). Mărite Domn, mi-am făcut o datorie Față de țară și-a Voastră Domnie, Căci poporul vă cunoaște de om bun și drept! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Întrerupândo.). Iată, vorovirea unui înțelept! LOGOFĂTUL NEACȘU Alună, ce
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > UN ALT ȚĂRM Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 456 din 31 martie 2012 Toate Articolele Autorului Ieri am împlinit 44 de ani. Mulți? Puțini? Destui cât să-mi ajungă. Am trăit vijelios aceste din urmă zile...Acești din urmă ani... “Când e ziua dumneavoastră?” mă sună joi, la telefon, executorul...cel însărcinat cu recuperarea banilor / cheltuielilor de judecată...” Aveti cu ce să chefuiți?” Mă uitai cu îngrijorare instinctivă în portofel. Banii îmi
UN ALT ŢĂRM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354841_a_356170]
-
întâlnite „botezaseră” această uzina inima. De ce oare? Șuvoiul de lichid roșu m-a luat pe negândite și m-am trezit alunecând prin atriu stâng și drept și apoi prin cele două ventricole. Mă simțeam o corabie plutind pe un fluviu vijelios. Pe acest vas am gasit oameni plini de ură. Femei ce își urau soții, bărbați ce se dușmăneau, sau soți ce-și urau consoartele. O adevarată Divină Comedie, amintindu-mi de Dante Algheri al anilor 1300. Pe malul acestui șuvoi
AVENTURA DIN INTERIORUL CUVÂNTULUI IUBIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356768_a_358097]
-
În mijlocul naturii, doar tu și eu. Lasă-ți principiile tale amorfe Și treci de partea mea fără frică Uită-ți spațiile tale limitrofe, Vei deveni mai mare, nu mai mică. Nu-ți place oare natura vioaie? Și viața ce pulsează vijelios? Când totul se cufundă în ploaie Câmpul devenind atâta de frumos . . . Codrii din juru-ți nu te apasă Sau zidurile crunte și reci? De ce să-ți pierzi viața frumoasă? Când poți și tu prin ea să treci. Nu-i frumos tumultul
REALITATE, NU VIS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355585_a_356914]
-
comunicare, comuniune, ci un fulger scăpărat în beznă, atragerea într-o cursă, sau refugiul într-o catacombă. Uneori, când se străduiesc să iasă din această prețioasă apatie, inimile preacuvioase încep să bată puternic ca niște clopote de Catedrală, năvălindu-le vijelios și aprig sângele ca niște torente în capetele unse, amețindu-i și trântindu-le pe jos coroanele princiare. Dacă atunci (cândva) erau servitori ai puterii, acum și-au aservit puterea. Începutului activităților prin desele călătorii de-a lungul și de-
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
răscolire a simțurilor, de încrâncenare... Tresărea și tresălta în jocul său, fără reguli scrise, fără întrerupere, iar eu o acompaniam cu plăcere. Nu aveam timp să gândesc și singurele reacții erau conduse de simțurile trupului și de fluidul ce circula vijelios prin el. Strânsoarea picioarelor mele cu ambele mâini și lăsarea ei pe spate cât mai tare, acompaniată de niște sunete nefirești, mi-au anunțat descătușarea fiarei din lanțuri. Cum nici eu nu eram prea departe, am strigat fără să vreau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
și de alte dăți, chiar dacă nu mai înfulecase carne atât de dulce și albă... nu era pentru el, prima dată când savura așa ceva. Parfumul cărnii si aroma sângelui l-au făcut să acționeze ca un leu înfometat, ce se arunca vijelios asupra prăzii... ca un animal sângeros, care nu mai avea în el nimic uman... Realiză ce făcuse, abia după ce era prea târziu. Parcă se trezise dintr-un coșmar. ” Nu am fost eu cel care am făcut așa ceva”, gândi Ly. ” Violeta
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
întâmplările fiind derulate secvențial, după o logică și o simetrie de invidiat. Trăirile foarte intense, personajele atent creionate, stările adesea contradictorii, de la liniște la furtună, de la calm la precipitare, de la bucurie la tristețe profundă, simulează valurile vieții - când calme, când vijelioase, purtând omul în ape când tulburi, când liniștite. Prin DESTINE, Angela Burtea își probează și reconfirmă măiestria în a crea un epos rațional, de a aronda unei vieți o poveste, cu secvențe adesea incredibile, peste toate triumfând dorința de viață
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului ION PACHIA-TATOMIRESCU: Monografie a Revoluției Valahe Anticomuniste din 1989 în aria Lugojului În cel mai ales stil funcțional publicistic, foarte documentat, dar și cu o „vijelioasă informație“ venind chiar dinspre autor, „incontestabil“ revoluționar, participant, cunoscător direct, „de la fața locului“, al răscolitoarelor / înflăcăratelor evenimente anticomuniste din Decembrie-1989, petrecute în aria lugojean-timișoreană a Banatului cogaionic și de câmpie - de șes de eres, dintre cele mai fertile, prin istoriile
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
de viață! Acestei corăbii, pe care va trebui să ți-o făurești, să-i iei bine măsurile: lungimea și lățimea să-i fie la fel, și acoper-o cum este acoperit Apsu" Șase zile și șapte nopți,a bătut vântul, potopul vijelios a culcat totul la pământ. Când în sfârșit a venit ziua a șaptea, furtuna a slăbit, în lupta pe care o purtase, ca o femeie apucată de durerile facerii. - Partea cea mai înaltă a cerului, dincolo de atmosfera pământească S-a
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
cu multă ardoare. Cum adică au ruinat economia cu ardoarea lor? Au interpretat greșit versul „Căci rămâne stânca deși moare valul”? Păi...cam așa au zis băieții deștepți: „Căci rămâne România(în buzunarul nostru), deși moare economia. Cuum? Îți vine vijelios „vis de răzbunare, negru ca mormântul”? Trebuia să muncim? Păi, ce, noi nu muncim? Cum n-am înțeles ce-ai scris în ziarul „Timpul”din 18 dec.1877? Spuneai că „temeiul unui stat și bogăția unui popor stau în muncă
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
-i controlez mișcările? Mi se pare că trebuie să-mi găsesc alți oameni, că ăștia s-au îngrășat. Cum așteptarea asta enervantă îl scosese din răbdări, într-o dimineață de iulie a oprit jeep-ul în fața primăriei și a intrat vijelios, așa cum îi era felul, în biroul primarului. --Trăiți, coane Mișule, s-a întâmplat ceva? a țâșnit de pe scaun primarul, surprins de vizită. --Trebuia să se întâmple ceva, primarule și eu să nu știu nimic? spuse Casapu, prăbușindu-se pe fotoliu
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Ești obosită după greul zilei? Aș vrea să intru-n visul tău, să vezi plutirea prin înalturi a acvilei. Eu te-aș chema să te ridici în zbor, să-mi fii alături sus, pe-un cer albastru, să ne-aruncăm, vijelios, pe-un nor mai depărtat de toți ceilalți, sihastru, iar apoi, ca și zeii din Olimp, să ne-mplinim iubirea în tăcere, prin trupurile noastre, în alt timp, îmbrățișați în clipe de plăcere. Să intru-n visul tău, să te
VEGHE de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354492_a_355821]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Penalii E timpul răfuelilor penele Ce au cuprins toți politicienii, Sângele țării au supt pentru parale, Istoria repetându-se de milenii ! Aduși în funcții mari și importante Fiind produsul unui uriaș partid, Ei au urcat vijelios în zone tolerante Mințind, furând, manipulând fatid... Acum ei dau dare de seamă De ce-au furat, cum au furat, Deputați, senatori n-au teamă, Parlamentul, îi acoperă curat... Mulți generali făcuți din soldați, Ce grade au primit ca la
PENALII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353973_a_355302]
-
nu mai era joc. Vijelia se transforma în taifun, iar corpurile jucătorilor zburau cu viteze amețitoare. Strigăturile direcționau taifunul după reguli numai de ei știute. Cu tot ritmul uluitor, pașii lor erau surprinzător de uniformi, într-o execuție desăvârșită în vijelioasa descătușare. Câte un jucător nu rezista acestui ritm sau nu cunoștea foarte bine pașii, extrem de complecși. Atunci, forța centrifugă îl azvârlea din joc ca pe un titirez. Când se sufocau lăutarii, jocul se întrerupea intempestiv. Însă, nu erau lăsați să
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
suveica pașilor alerga gradat, din ce în ce mai rapid, pe diferite mișcări, sărituri pe un picior, pe călcâi, cu sincope bătute și bătăi pe glezne și coapse, în salturi sacadate. Mișcările picioarelor, precum trilurile ciocârliei, zburând prin înălțimi în fâlfâiri amețitoare și țâșniri vijelioase...Sufletul lui Nicu Gâscan zbura...zbura...săltat de furtuna pașilor și mâinilor. Apoi, curgea lin, în ritmurile lente ale arcuirilor elegante de pași și gesturile creionate de mlădiera trupului. Ciocârlia ne-a săgetat în zborurile ei către soare, atât cântecele
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Punctul critic Venind un om fantomatic cu propria-i umbră sub tălpi, cu gulerul pardesiului ridicat, cu șapca trasă pe ochi... În unele dimineți de noembrie, când vântul vijelios împroșcă acidul ploii și întunericul încă are consistență, apăsând ca plumbul, oamenii sunt singuri cu umbrele lor, sunt stranii și răvășiți, se prăbușesc parcă în sine... Străzile sunt punți de cositor fluid, catene ca de fludor, copacii relicve și întregul
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
și au realizat multe dintre dezideratele evocate, în sensul cercetării și valorificării științifice a inestimabilului patrimoniu al civilizației rurale românești din această parte de țară unde și în viața sătenilor acestor meleaguri’’sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al localismului creator, formulat și susținut de marii noștri învățați
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
repetă. Lipsa păcatului duce la dezumanizare, la sclavie, la transformarea omului într-o substanță fluidă epuizantă, totdeauna determinată. Or, pârâul susură în albia lui mereu altfel, își duce rostul tocmai prin simțul pietrelor și a nisipului peste care trece, când vijelios, când lin, când limpede, când plin de tulburările agoniilor sale. Astfel și omul, ce supus păcatului își caută sensul, își caută biserica pentru a se putea ruga și a-și descoperi grația nedesăvârșirii sale. George BACIU Referință Bibliografică: IN BUZUNARUL
IN BUZUNARUL GÂNDULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357852_a_359181]
-
zgomot infernal două mașini. Un imprudent intră cu mare viteză pe roșu în intersecția tocmai ocupată. Victima a fost lovită din lateral și de la fereastră se putea vedea mormanul de tablă strivită devenită. Împins de conștiința profesională doctorul Kurt trecu vijelios prin sala de așteptare în care secretara tocmai alegea următorul pacient. A prins în ultima clipă ascensorul rapid al blocului apoi s-a îndreptat spre locul accidentului strigând: „faceți loc, sunt medic”. Lumea care contempla accidentul făcuse ciorchine în jurul mașinii
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]