192 matches
-
avea diverse culoari: albe, alb-gălbui, alb-verzui, roșii sau purpurii. Specia sălbatică crește de obicei în păduri umede și pe malurile apelor curgătoare. Strugurele sălbatic este deseori clasificat ca "V. vinifera", subsp. "silvestris" (în unele clasificări considerat "Vitis silvestris"), cu "V. vinifera", subsp. "vinifera" restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. "silvestris" este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea. Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
culoari: albe, alb-gălbui, alb-verzui, roșii sau purpurii. Specia sălbatică crește de obicei în păduri umede și pe malurile apelor curgătoare. Strugurele sălbatic este deseori clasificat ca "V. vinifera", subsp. "silvestris" (în unele clasificări considerat "Vitis silvestris"), cu "V. vinifera", subsp. "vinifera" restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. "silvestris" este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea. Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
de o insectă, care a afectat vița-de-vie europeană cu mult mai mult decât pe cea nord-americană, reușind să devasteze producția europeană de vin în câțiva ani. Mai târziu rădăcinile nord-americane au fost folosite în întreaga lume pentru a altoi "V. vinifera", astfel încât aceasta să reziste în fața Phylloxerei. În America de Nord creșterea "Vitis viniferei" a fost limitată la regiunea cu climă temperată de pe Coasta de vest a Statelor Unite, în New Mexico și California. Însă, datorită unor cercetări interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
mult decât pe cea nord-americană, reușind să devasteze producția europeană de vin în câțiva ani. Mai târziu rădăcinile nord-americane au fost folosite în întreaga lume pentru a altoi "V. vinifera", astfel încât aceasta să reziste în fața Phylloxerei. În America de Nord creșterea "Vitis viniferei" a fost limitată la regiunea cu climă temperată de pe Coasta de vest a Statelor Unite, în New Mexico și California. Însă, datorită unor cercetări interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivată acum și în regiunile cu un climat mai aspru
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
vinifera", astfel încât aceasta să reziste în fața Phylloxerei. În America de Nord creșterea "Vitis viniferei" a fost limitată la regiunea cu climă temperată de pe Coasta de vest a Statelor Unite, în New Mexico și California. Însă, datorită unor cercetări interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivată acum și în regiunile cu un climat mai aspru ca New York și sudul provinciei canadiene Ontario. Munca Dr. Helmut Becker din anii '80 a adus "Vitis vinifera" și în Valea Okanagan din British Columbia. În martie 2007, cercetători
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
și California. Însă, datorită unor cercetări interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivată acum și în regiunile cu un climat mai aspru ca New York și sudul provinciei canadiene Ontario. Munca Dr. Helmut Becker din anii '80 a adus "Vitis vinifera" și în Valea Okanagan din British Columbia. În martie 2007, cercetători australieni de la CSIRO, lucrând în Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultură au descoperit că "mutații independente și extrem de rare din două gene ["VvMYBA 1" și "VvMYBA 2"] [din struguri
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
Georgiei, în 1996. Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau măiestria necesară fabricării vinului. Filozofii greci preamăreau puterea vindecătoare a strugurilor, atât ca întreg cât și sub formă de vin. Cultivarea "Vitis viniferei", ca și producția vinului, au început în China în timpul dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr., odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca "Vitis thunbergii", a fost folosită pentru
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
este un soi de strugure negru din familia vitis vinifera. Numele complet al acestuia este " Noir a Jus Blanc". Cea mai mare suprafață viticola plantata cu această varietate se află în regiunea Beaujolais din Franța. Gamay apare în câmpiile Burgundiei în perioada anilor 1300 în localitatea Gamay din sudul regiunii
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie, adaptabilității la diferite tipuri de sol și sisteme de cultură, a portaltoilor adecvați fiecărui soi vinifera, ampelografia devenind o parte importantă a viticulturii speciale. Obiectul ampelografiei este reprezentat de soi, care este o unitate biologică cu particularități specifice speciei sau subspeciei din care provine, dar și schimbătoare sub acțiunea mediului și a omului. În același timp
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin cunoașterea însușirilor valoroase ale acestora și utilizării lor ca genitori în lucrările de creare de noi soiuri, facilitând în același timp schimbul de material biologic între diferitele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un progres în ceea ce privește însușirile culturale și cele de calitate (P. Galet, 1956; 1967). Mai târziu, aceste soiuri și-au găsit utilitatea mai ales în procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin utilizarea lor ca genitori alături de soiuri vinifera, obținându-se astfel soiuri cu rezistență sporită la principalele boli criptogamice (Boubals, 1979). Rezultate remarcabile au fost obținute și în Ungaria (Csizazia, 1979, 1985), Germania (Beexer, 1978, 1985; Husfeld, Alleweldt), Republica Moldova (Juravel, Guzun, Gavrilov, Savin Gh.), Ucraina (Golodriga, Papanov, Tebrii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Boubals, 1979). Rezultate remarcabile au fost obținute și în Ungaria (Csizazia, 1979, 1985), Germania (Beexer, 1978, 1985; Husfeld, Alleweldt), Republica Moldova (Juravel, Guzun, Gavrilov, Savin Gh.), Ucraina (Golodriga, Papanov, Tebrii) care au obținut soiuri rezistente cu însușiri calitative comparabile cu cele vinifera. Dezvoltarea biologiei moleculare și aprofundarea mecanismelor ce au loc la nivelul genomului viței de vie, au deschis noi perspective în ameliorarea genetică a soiurilor prin metode neconvenționale, biotehnologii moderne, oferind posibilitatea implementării unor metode intensive și eficiente în obținerea de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perioadă asupra soiurilor de viță de vie sunt completate cu cercetări privind cunoașterea comportării soiurilor în mediul lor natural (arealul de cultură), a valorii tehnologice a soiurilor de viță de vie (I.C.Teodorescu, 1939),a afinității de altoire între soiurile vinifera și de portaltoi (Gh. Constantinescu, 1943). În cercetările dedicate recunoașterii soiurilor de viță de vie, având ca bază de plecare variabilitatea morfologică a frunzei, I. C.Teodorescu (1939), T. Martin și M. Neagu (1941) ajung la concluzia că aceasta nu permite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
N. Alexandrescu, patru selecții clonale, respectiv Crăciunel 2, Crăciunel 25, Crăciunel 26 și Crăciunel 71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția populației soiului Berlandieri x Riparia Teleki 8B. În domeniul ameliorării soiurilor aparținând speciei Vitis vinifera au fost create și omologate soiuri noi pentru struguri de masă cum sunt: Coarnă neagră selecționată (1969), Muscat timpuriu de București (1969), Roz românesc (1969) de către Gh. Constantinescu și Elena Negreanu, Select (1970), Triumf (1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea, au fost create și soiuri cu rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
C. Țârdea și L. Dejeu, 1990). Pe continentul african se întâlnesc peste 485 de specii, în Asia 390 specii, în America 169 specii, Oceania 54 de specii, iar în Europa doar 2 pecii de vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
african se întâlnesc peste 485 de specii, în Asia 390 specii, în America 169 specii, Oceania 54 de specii, iar în Europa doar 2 pecii de vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
America 169 specii, Oceania 54 de specii, iar în Europa doar 2 pecii de vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vitaceae, aparținând genului Vitis, respectiv Vitis vinifera L. și Vitis Silvestris Gmel. Specia Vitis vinifera este considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice de viță de vie sunt cantonate în prezent doar în colecții ampelografice. Numărul mare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
genotipurilor de viță de vie prin diferite metode, care să permită standardizarea informațiilor la nivel internațional, conservarea resurselor genetice în colecții ampelografice și prevenirea riscului de dispariție a acestora. În prezent sunt înregistrate în Catalogul internațional al soiurilor de Vitis vinifera în jur de 18500 de nume de soiuri și 23000 de sinonime (Erika Maul, 2003). În principiu numele date soiurilor de viță de vie se regăsesc în originea lor geografică, aceasta putându-se referi la o locație, regiune, țară sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]