391 matches
-
a fugii din obiectiv în subiectiv. Acest personaj nu este un personaj elevat. Este omul comun, avînd poate, ca punct de pornire, personajul lui Sebastian, care îndrăznește să viseze. Dar eroul lui Constantin Popa se mută definitiv în vis. El violentează în acest fel ordinea obiectivă. Piesa poate fi citită ca o tragicomedie. Saltul în absurd, "locuirea" absurdului, oferă multiple posibilități de interpretare. NICOLAE MAREȘ: Mi-a plăcut foarte mult acest text, în care am văzut drama înstrăinării, temă care la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de întrebare pentru că, în timp ce-și ocupă locurile, spectatorii văd în avanscenă un cearșaf alb sub care se mulează formele unui corp omenesc. După ridicarea cortinei, în întuneric, un far de motocicletă își plimbă lumina peste sală și cearșaf, violentând privirile publicului. Apoi se aprind reflectoarele și lumina lor necruțătoare învăluie toate personajele aflate în scenă până la sfârșitul spectacolului. Nu există intrări și ieșiri, nimeni nu poate dezerta, cadavrul este acolo, totul trebuie lămurit. Timpul adevărului a sosit. Glumele, bancurile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
validat o variantă spectaculară a Nopții furtunoase primită cu aceeași îndârjire ca și premiera absolută de acum 100 de ani de rromânii verzi. Caragiale este la fel de percutant și astăzi ca și atunci. Meditațiile mele spectaculare pe tema Caragiale, încearcă să violenteze zona conștiinței. În prea multe cazuri omul contemporan s-a năclăit. Eu mă revolt împotriva a tot ce este oportunism și lașitate, indiferență și mistificare. V-ați întors de la Arezzo după ce ați participat la Festivalul Internațional al Teatrului de Studio
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este dublat de o amplă confruntare de idei între personaje, care se evidențiază ca dialog conflictual. Ca și în comedia O scrisoare pierdută, intriga nu se consumă ca eveniment scenic, ci este actua lizată prin discursul personajelor, întro cronologie inversă: violenta campanie împotriva ministrului de justiție, declanșată în urmă cu opt zile de către Gelu Ruscanu, directorul ziarului Dreptatea socială. El deține informații compromițătoare despre Șerban SaruSi nești și cere imperativ renunțarea la portofoliul de ministru al justiției spre a nu publica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
facă exercițiile, dovedesc pasivitate Comportamentul violent poate fi determinat uneori de oboseala, de suprasolicitare, de neputința de a face fata unor cerințe ale scolii sau ale familiei, de o remarca umilitoare, de o pedeapsa nemeritata etc. Uneori poate fi incriminata violenta fictiva, agresivitatea prezenta in filme si la televizor. Alteori poate fi vorba de frica, frica de doctor, de întuneric, de pedeapsa, sau poate fi vorba de gelozie, de pilda, fata de un frate căruia i se acorda mai multa atenție
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
acorda mai multa atenție, in opinia sa etc. Exista elevi care prezintă tulburări relaționale frecvente in raport cu profesorii, părinții, colegii etc., elevi care mint si înșeală, copiază, bruschează colegii sau elevii de vârsta mai mica („bătăușii clasei"). Alții mențin violenta la nivel verbal, dovedesc inconsecventa comportamentala sau fumează ostentativ. Fiecare clasa isi are „rebelii" săi, elevi cu manifestări de nonconformism excesiv, unii dintre ei teatrali, labili psihic și totuși, pentru ceilalți, înconjurați de o adevărată „aură". Mulți dintre ei nu
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
sindromul de eșec școlar", ibidem p.29 ). Negativismul, minciuna, egoismul, îngâmfarea, agresivitatea, fuga de la școală și de acasă sunt numai câteva dintre manifestările mai frecvente ale devierilor comportamentale ce pot fi înregistrate. Atitudinile adoptate de unii elevi, ca reacție la violenta unor medii școlare se pot rezuma astfel : fuga ( prin discuții în fundul clasei, prin absența fizică, prin refugiul intr-o gândire magică, prin mutism, prin dificultăți de relaționare, prin abandon, p.30 ); agresivitate sau supra-conformism, un „naufragiu" mai subtil, reacții alienante
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
suficient ca consimțământul să existe, dar se impune ca el să fie și valabil, adică neviciat. Potrivit art. 1204. C.civ. consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză. Viciile de consimțământ sunt: eroarea, dolul, violenta și leziunea. a. Eroarea Eroarea este reprezentarea falsa, inexacta, a realității cu ocazia încheierii unui contract. Potrivit art. 1.207 C.civ., partea care, la momentul încheierii contractului, se află într-o eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
terț, însă numai dacă partea al cărei consimțământ nu a fost viciat cunoștea sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de către terț. În această situație, independent de anularea contractului, autorul violenței răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta. Violenta ca viciu de consimțământ va putea fi dovedită prin orice mijloc de probă, iar sarcina probei este a celui care invocă violența la încheierea contractului. Sancțiunea contractului încheiat sub violența este nulitate relativă. Dacă prin exercitarea violenței s-a produs
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a muncii, care într-un fel e o istorie justițiară, una menită a fixa totuși onorabil prezența unor grupuri umane care s-au mulțumit a trăi după rânduieli străvechi, adică a-și exploata resursele proprii, apărându-se la nevoie, dar neviolentându-i pe vecini pentru a face istorie cu orice preț. Între acest tip de conduită colectivă și tăcerea de care aminteam e un raport ce nu poate scăpa atenției analistului interesat a lămuri un anumit mod de comportament în istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994 a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivă, diferite de mesajul propriu zis. Ea constituie o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate de jocul subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
nevoie și de existența unui mediu favorabil al Învățării. In acest context, a vorbi despre violență acolo unde ne așteptam să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității poate părea un fapt cel puțin neverosimil. Violenta școlară este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianță școlară. Mass-media, cercetările și statisticile oficiale sesizează o creștere spectaculoasă a fenomenului În ultimile trei decenii În mai multe țări ale lumii. Din acest motiv escaladarea violenței
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
din învățământ și expulzat din Partid. Se mută la Roma, împreună cu mama sa. Este fascinat de vitalitatea subproletariatului roman, căruia îi reinventează limbajul, între jargon și dialect, precum și existența aventuroasă, în două romane "Ragazzi di vita" (1955) și "Una vita violenta" (1959). Cărțile îi aduseseră nu numai recunoașterea originalității stilistice, ci și învinuirea de pornografie și provocare. Se repliază în scrierea de scenarii cinematografice; poetul însă iese în arenă cu "Le ceneri di Gramsci" (1957), versuri însuflețite de daimonul său revoluționar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
disertațiile pe teme diverse (precum, să spunem, Relativa teorie a elasticității limitate a poemului în poeme krkotașe din eu și câțiva prieteni, Editura Brumar, Timișoara, 2000), obținem un conglomerat textual și metatextual incitant și, de ce nu, agresiv (în sensul că violentează, cu bună știință, obișnuințele unei lecturi leneșe, convenționale și incolore). Am amintit, mai sus, amplitudinea intertextuală de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nicolae Turtureanu a continuat să cultive cu predilecție gravitatea drapată în haine ironice și fanteziste". Adesea, discursul poematic dă senzația că se construiește tocmai după modelul Cuvintelor încrucișate ironic, într-un rebus nu foarte greu descifrabil al unui real ce violentează nu numai bunul simț poetic: "O mână taie pe alta/ și amândouă obrazul/ diamantul sfâșie întunericul/ scâncetul copilului torturat de vise/ se aude cocoșul anunțând zorile/ sau poate este o locomotivă/ ieșind din depou/ (locomotiva ar putea/ la fel de bine/ să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai degrabă, de a oferi exemple sugestive, bineînțeles, pe fundalul unei sinteze călăuzitoare prin opera sa. Despre postmodernism se poate scrie utilizându-se o scriitură postmodernă; pentru trăsăturile demersului de față, această strategie nu-și are locul. Prin urmare, am "violentat" lipsa de metodologie postmodernă, descentrarea sensurilor și repudierea sistemului prin aplicarea unui discurs care s-a dorit cât mai sintetic și clarificator. Cu toate acestea, trebuie să acceptăm că postmodernii au dreptate măcar într-o privință: sensul este mult prea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deconstructiv al unor date și scheme de gândire încetățenite în mentalul comun. În aceeași manieră de respingere a conceptelor "tari", Baudrillard repudiază chiar discursul de tip interpretativ, considerându-l incapabil de a surprinde mișcarea disimulată a cuvintelor pe care le "violentează" în căutarea acerbă a unui "ce", a unui adevăr ascuns ce trebuie relevat. Excursul interpretativ forțează semnele să facă referire la ceva străin lor, nelingvistic, la o realitate exterioară pe care se presupune că ele o reprezintă. Acest "inchizitoriu" uită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de la Colmar. Eisenhower a dat instrucțiuni comandantului Grupului de armate 6 să ia măsuri pentru apărarea fermă a Strasbourgului, fapt ce i-a produs satisfacție lui De Gaulle. La 1 ianuarie 1945, Luftwaffe a lansat împotriva trupelor aliate cel mai violenta atac de la începutul campaniei, având ca obiectiv aeronavele aliate, și a distrus numeroase avioane. La rândul său, aviația germană a plătit și ea un tribut însemnat. La 3 ianuarie, mari unități militare aliate au dezlănțuit ofensiva pe flancul drept și
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
turboconsumului, "constrângerea parentală este asimilată cu relele tratamente, cu apostrofarea, cu o formă de violență condamnabilă întrucât poate antrena frustrări, complexe și alte neajunsuri. Astfel, numeroși părinți au renunțat să mai impună reguli și cadre stabile pe motivul că ar violenta personalitatea copilului și i-ar provoca suferințe interioare; ei nu mai caută atât să insufle simțul limitelor, respectul și ascultarea, cât să asculte și să satisfacă dorințele copilului". (Lipovetsky, 2007, p. 176) Paradigma modernă a umanului (sub influența creștinismului în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
îndemna să ne întrebăm dacă violențele care izbucnesc după nu mai mult de o săptămână la Târgu-Mureș nu vor fi fost, dacă nu provocate, măcar precipitate de explozia simbolică a Proclamației de la Timișoara. Există acum dovezi incontestabile ale faptului că violenta confruntare între români și maghiari în inima unui oraș pe care aceste două componente etnoculturale și-l împart aproape egal se pregătea încă din februarie. Dar ea ar fi putut să fie grăbită pentru a pune în scenă amenințarea pe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de mitul accelerației. Alergăm cu ambulanța, dar nu ne mai uităm dacă pacientul e pe targă. O lume plurischizofrenică nu se împiedică de mofturile artei. Dolarul - această stea polară a pragmatismului. Nu tehnica în sine generează alienare, ci omul o violentează spre această direcție. Judecăm epoca noastră după standardele unei lumi ideale. Care nu a fost și nu va exista vreodată. După agitația cumplită a românilor, e clar că nu mai vrem să intrăm în Rai, ci în UE. Capitalismul este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
monstruozitate literară [...]"60. Polemistul se instalează pe același palier cu lectorul, mizând pe complicitatea sa în atacul frontal. E tocmai ceea ce arătam puțin mai sus, și anume că polemistul este flancat discret de pamfletar, ca o strategie retorică de a violenta pasivitatea lectorului și de a-l aduce în miezul diputei. Cu alte cuvinte, polemistul împrumută, la nevoie, din resursele stilistice ale pamfletarului pentru a da culoare disputei și a-și seduce lectorul-jurat. Imperativul fiind marcă a enunțării performative în genere
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și pe ai lui, de burtă, și să mă înfășor cu mațele lui puturoase, ca să mă zmucesc în ele și să le rup"231. Aici, revoltei explicite i se suprapune o plăcere ludică (infinit mai mare decât revolta) de a violenta simțurile cititorului cu o imagistică a agresivității primitive și animalice. Identitatea victimei (dublu anulată prin calificativul demasculinizat "pârțotină boșoroagă") nu mai contează, aceasta devenind simplu pretext pentru evadarea într-un imaginar al violenței corporalizate. Prin comparație, agresivitatea eminesciană se găsește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletarului este, pe de o parte, de a-și flagela victima cu brutalitate: Avem un bici amenință Arghezi în același pamflet pregătit în vatră pentru spinările abia despovărate de slugărnicie", iar pe de altă parte, de a scandaliza, de a violenta spiritul public letargic, efectul (care presupune, obligatoriu, implicarea receptorului) este de delectare prin anularea constrângerii (în acest caz, biologicul tabuizat). Latura hedonică aparține aici, în exclusivitate, receptorului, care poate privi sancțiunea publică a terțului ca pe un spectacol al violării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pândea. În câteva ore, atitudinea tânărului Împărat se schimbase îngrijorător. Sinceritatea lui imprudentă și îndurerată îi înspăimânta, deoarece cu un singur cuvânt putea dezlănțui enorma putere militară, cohortele pretoriene aflate de cealaltă parte a ușii, legiunile din toate provinciile și violenta, incontrolabila simpatie a poporului. Dorindu-și cu disperare să supraviețuiască, unii încercară să dea motivațiile aflate cel mai la îndemână și declarară că nu știau nimic. Revoltați, populares începură să strige și înăbușiră acele glasuri înspăimântate. Apoi acuzații, asemenea naufragiaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]