184 matches
-
mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare”, Gheorghe Piper „ăl Mic” și Ion Piper, care în timp și-au format propria bandă. De la Gheorghe Piper „ăl Mare” au fost culese cântecele „Gheorghe, Gheorghe” și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
București, în spatele Gării de Nord, la cârciuma „La Căciularu“, unde Maria Tănase și Rodica Bujor veneau des să le asculte. După moartea soțului, aceasta a cântat cu Ion Piper, zis Piperuș, fiul lui Ion Piper bătrânul, cu țambalistul N. Sasu și cu vioristul I. Lăpădat din Tălpășești. După câțiva ani s-a recăsătorit și a făcut un taraf cu soțul Vasile Firoiu (vioară), basistul Ion Bălănescu și cu țambalistul N. Sasu. În timpul vieții, ea s-a preocupat să-și formeze urmași, inițiind pe
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
35 de ani la acea vreme, de la care s-a cules un „Cântec lung” cântat din frunză. Doina a învățat-o în copilărie, în sat, "cu vitele pe câmp". Un alt taraf cunoscut în Arcani este și cel condus de vioristul Aristică Bobirci, născut în anul 1938, fiul lăutarilor Dumitru (Mitu) Bobirci (n. 1920 - d. 1942) și al Mariei Bobirci zisă Mița (n. 1922 - d. 1993), care după moartea soțului s-a căsătorit cu Simion Falcoe-Itu, lăutar din Peștișani. El a
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
balada "Iancu Jianu" în revista „Buciumul” din Brădiceni, iar balada "Radu Anghel" a fost înregistrată la 30 septembrie 1934 pe cilindri de fonograf (cota 3076h), cântată de I. Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica Ciulei
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica Ciulei zisă Lucica (n. 1894 - d. 1946), basistul pe Nicolae Piper zis Călăuză (n. 1911 - d. 1968) și naistul Ion
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica Ciulei zisă Lucica (n. 1894 - d. 1946), basistul pe Nicolae Piper zis Călăuză (n. 1911 - d. 1968) și naistul Ion Trohonel zis Gugă (n. 1896 - d. 1949). Lăutarii
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
d. 1968) și naistul Ion Trohonel zis Gugă (n. 1896 - d. 1949). Lăutarii Nicolae Falcoe și Ion Ciulei au cântat înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial și în București, la cârciuma „La Vasilescu“ din spatele Gării de Nord. Fiul lui Ion Ciulei-Ciuș, vioristului Nicolae Ciulei (n. 1933), și-a creat și el propria bandă din care făceau parte soția, solista și chitarista Aurelia Ciulei, solista și acordeonista Ana Țambu zisă Anișoara, bracistul Gheorghe Trohonel din Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
soția, solista și chitarista Aurelia Ciulei, solista și acordeonista Ana Țambu zisă Anișoara, bracistul Gheorghe Trohonel din Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d. 2001). Lăutari importanți au fost și în satul Telești, cel mai cunoscut din localitate fiind vioristul și solistul vocal Ioniță Țambu (n. 1903 - d. noiembrie 1956), fiul lăutarului Constantin Țambu zis Umbreluță. Banda sa a fost alcătuită inițial din bracistul Gheorghe Falcoe, chitarista Elisabeta Trohonel și basistul Trifon Trohonel. Concomitent cu creșterea faimei lui Ioniță Țambu
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
faimei lui Ioniță Țambu a crescut și numărul membrilor formației, ajungând la unsprezece. Pe lângă componenții primei sale bande s-au alăturat lăutarii din Peștișani, iar în timp și cei cinci copii ai lui Ioniță: solistele Aurelia și Anișoara Țambu și vioriștii Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat și cu vocea balade, iar la vioară jocuri și dansuri ca "Ofițereasca", "Hora-n două părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat și cu vocea balade, iar la vioară jocuri și dansuri ca "Ofițereasca", "Hora-n două părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
și cu vocea balade, iar la vioară jocuri și dansuri ca "Ofițereasca", "Hora-n două părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în ansamblurile artistice „Doina Gorjului”, „Altița” și „Balada Jiului”. A înregistrat două CD-uri, un disc Electrecord cu 12 piese și a efectuat peste 30 imprimări
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea, cei mai vestiți lăutari au fost vioriștii Grigore Murgu (n. 1889 - d. 1947) și Ion Pleșa zis Rugină (n. 1882 - d. 1947). Grigore Murgu a fost cel mai apreciat lăutari din Tismana, mai mult decât Rugină. Ei au cântat împreună toată viața. Inițial, alături de cei doi a
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
fost descoperiți și de muzicologul Constantin Brăiloiu care le-a făcut înregistrări pe cilindri de fonograf și pe plăci de gramofon. Un alt taraf vestit în Tismana a fost cel condus de Victor Tantan zis Pala (n. 1913 - d. 1957), viorist primaș de primă mână, care a cântat și în Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”. Din formație au mai făcut parte solistele Jenica Tantan (n. 1923 - d. 1965) și Chiva Tantan (n. 1922). Ea a fost cea care și-a
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția sa, Luminița Mornea.
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția sa, Luminița Mornea.
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]