181 matches
-
spate, de cineva care purta o bonetă albă, enormă. În loc de zăvor, ușa gardului avea o scândurică de lemn, ca a closetelor de la țară. Femeia în negru deschise și lui Herman i se-nfățișă, dincolo de portiță, o priveliște uluitoare. Era o viroagă-ncărcată de flori, înconjurată de coline pe care se-nsoreau vii și livezi. Era deasupra un cer adânc, de miez al miezului verii, inflamat de soarele aflat în centrul bolții, în fotosfera căruia limbi enorme de lavă se ridicau, făceau punți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pământ, un vânt de foc ce mătura priveliștea, aprindea boabele de rouă din cupele florilor și transparentiza picioarele lăcustelor verzi ca iarba lipite de frunze. Norii-nspumați, cu contururi perfect delimi" tate, curgeau extrem de-ncet, lăsîndu-și umbrele pe pământ. Coborîră-n viroagă, cu florile multicolore până la brâu, se mîn-jiră de polen și de lichide cleioase picurând din exuberantele potire, simțiră suind pe picioare miriapozi și vacile-Domnului. Fumuri de mireasmă transparentă urcau către cer, fluturând ca un păr buclat, dizolvîndu-se-n aer. În iarbă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nu știm de unde am plecat. Cei doi mergeau aplecați, încercînd să atragă cât mai puțin atenția. Xtyn își trăsese gluga peste cap și veșmântul shu îi cuprinsese mintea adăpostind-o într-un căuș cald. Arrus se strecura și el prin viroagele pline cu apă, încercînd să-l grăbească pe Xtyn. - Expediția asta e o nebunie! - De ce? Mi-ai spus că face parte din moștenirea pe care fiecare Preot... - Nu știu de ce mi se pare mie că tu nu ești deloc la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
platoului și, când ajunseră sus, vântul îi lovi în față cu putere. Xtyn simți încercarea slabă și zadarnică a veșmântului de a-și păstra forma. Punând capul în piept, cei trei parcurseră cu pași grăbiți drumul scurt până într-o viroagă adăpostită între doua stânci imense. Pe măsură ce se apropiau, inima lui Xtin începea să bată mai tare, iar mintea se străduia din răsputeri să nu lase să răzbată spre suprafață sentimentele legate de primul său cămin. Trăise acolo împreună cu mama lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
oprit de suspiciunea inexplicabilă, aproape violentă a ciobanului. Ia stai, mă! Străinul pășește nestingherit o vreme, apoi o rupe la fugă, fugă de om bătrân ca și a ciobanului, care Îl urmărește cu insistență prin imensitatea câmpiei, fugind obosit prin viroagele line. Ciobanul Îl urmărește gâfâind și, aproape sufocat, apucă ceafa străinului undeva printre tufe de scaieți și măceș. Cine ești tu, mă? Îl Întrebă cu voce Întretăiată. Dumnezeu! Îi răspunde la fel de gâfâit bătrânul cu ochii de foc. Bine, și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În larg, hula amenințătoare adună uriașe creste de lichid verde-întunecat ce se înfig violent în mal cu mugete asurzitoare. Rafalele puternice smulg eșarfa albă de la gâtul Smarandei, făcând-o să zboare în sus și jos ca o pasăre rănită peste viroagele înguste și grohotișul peretelui abrupt de piatră către spumele valurilor înfuriate. Cuvintele ei se pierd, luate de vânt și duse departe, prinse în vârtejul amețitor al curenților marini. Privește, pentru o secundă, cerul care anunță furtună puternică și când întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
preschimbând întunericul într-o frumoasă strălucire, obligând frunzele palmierilor să facă umbră din nou și lăsând să se distingă silueta crenelată a munților unde membrii micii sale familii trebuiau să-și găsească adăpost. Acolo, în acel labirint de creste și viroage pe care le bătuse de atâtea ori mergând pe urmele caprelor sălbatice, răposatul său frate Ajamuk descoperise din întâmplare intrarea într-o enormă peșteră al cărei interior era împodobit cu o mulțime de picturi delicate cu antilope și gazele, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
încât chiar și lui Gacel îi fu greu s-o descopere, deși o știa de multă vreme. Ați camuflat-o foarte bine, spuse surâzând. Poți trece la un metru de ea fără s-o vezi, dar cămilele care pasc în viroagă ne dau de gol. Mâine am să le duc de-aici. Imensa Peșteră a Gazelei era un loc sigur și primitor, a cărui penumbră răcoroasă contrasta cu lumina intensă și zăpușeala de afară, și atât Laila, cât și Aisha erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
apele de ploaie și deversează prin văi în râul Prahova, generând insalubritatea și poluarea atât a orașului cât și a emisarului. În cea mai mare parte a localității, apele de ploaie se scurg la suprafața terenului, pe rigole ducând spre viroagele. Existente neamenajate și neexploatate corespunzător și de aici la râul Prahova. Neorganizarea și nerealizarea corectă a sistemului de canalizare pluvială, dar și viroagele existente neregularizate, precum și canalele pluviale deschise sunt câteva din cauzele care au stat la baza alunecărilor de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai mare parte a localității, apele de ploaie se scurg la suprafața terenului, pe rigole ducând spre viroagele. Existente neamenajate și neexploatate corespunzător și de aici la râul Prahova. Neorganizarea și nerealizarea corectă a sistemului de canalizare pluvială, dar și viroagele existente neregularizate, precum și canalele pluviale deschise sunt câteva din cauzele care au stat la baza alunecărilor de teren cu caracter catastrofal din ultimii ani. 6. 3. 3 Alimentarea cu energie electrică Vreme îndelungată pentru iluminat s-au utilizat lumânările. Cele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
i-a recomandat să se ferească de apă. Poate tocmai această recomandare a salvat-o. Ea și alți doi servitori au fost singurii supraviețuitori ai potopului sau cel puțin așa au crezut. Căutând și alți supraviețuitori, au luat-o spre viroagă, ajungând la o peșteră a tâlharilor, în fața căreia se afla Amrita, îmbrăcată în cămașă și șort kaki. Trupul unui englez pe jumătate dezbrăcat, fusese scos din noroi la vreo doi kilometri mai jos, spre sud. Nu le-a fost greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lor de dezlegat, după concepția făcătorilor de cuvinte, ci numai aceea a unei deveniri vegetale și animale care are ca focare vizuale prisăcile, florile, butoaiele, cramele, pădurile, frunzele galbene, țigăncile, haiducii, cușmele, flintele, gurile de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii, răstoacele, și toate acestea chiar și astăzi, în ciuda necontenitei schimbări a peisajului nostru, care modifică
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe aici pe undeva. Am ieșit la lumină și am cercetat cu grijă fiecare dâmb sau tufă de pe islazul din fața mea. Țipenie! Am luat-o pe drumeagul pe care m am întors adineauri. Am mers ca un lunatic, scotocind fiecare viroagă. Simțeam că pic din picioare de oboseală și de foame, dar poate cel mai tare de frică. <Ce am să pățesc, fiindcă nu m-am prezentat cu caii pentru a duce tunul la cazarmă și acum uite că nu-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
numai cu un tricou subțire și, cât stătuse în poieniță sub razele soarelui, se încălzise. Simți că i se face pielea de găină pe brațe, așa încât mări pasul ca să mai pună sângele în mișcare. Cei doi mergeau pe marginea unei viroage adânci care cobora de undeva dinspre vârf ca un deget uriaș întins pe pământ. Judecând după tufele de pipirig și mentă sălbatică crescute printre bolovanii înghesuiți în vale, atunci când ploua pe acolo se forma un torent. Cristi căuta un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
hotărî să meargă pieziș spre dreapta. Era conștient că această decizie îl va face să meargă mai mult și implicit durata de deplasare va fi mai mare, însă își continuă drumul. Examina rapid fiecare copac mai deosebit, fiecare dâmb ori viroagă de pe drum în speranța că va recunoaște locul și își va da seama că mai trecuse pe acolo, semn că se afla pe drumul cel bun. Zadarnic însă, locurile îi erau necunoscute. Toma nu se putea lăuda are cine știe ce experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl chemă pe Rândunel din nou. Își dădu seama că de acolo unde se afla, glasul său nu poate străbate prea departe. Trebuia să urce pe malul ravenei, să iasă din ea. Fără să țină seama de noroiul de pe fundul viroagei se repezi pe partea cealaltă și începu să se cațere pe malul înalt. Ajuns sus, își trase o clipă sufletul după care își strigă din nou băiatul. Începuse să sufle un firicel de vânt, se lăsase rece și pe obraz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu mai era atent decât la văioaga din stânga sa. Nu îl mai interesa terenul din dreapta, de aceea tresări când Ileana îl trase de braț. Crezi că aici ar fi ceva ce te-ar interesa? întrebă ea. Imediat în apropierea marginii viroagei, lăstărișul tânăr era culcat la pământ. Tulpinile subțiri zăceau frânte la o palmă deasupra solului pe o porțiune cu un diametru de câțiva metri. Frunzele veștede fuseseră răscolite și adunate pe marginea unui cerc larg, ca și cum ar fi fost spulberate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
AI ORAȘULUI BUCUREȘTI șanse să crească ciuperci. Prin Europa ploua foarte mult și existau dureros de multe asemenea zone. Sfântul Părinte, calculând pesemne în gând chintalele recoltei de ciuperci, nu-l iertă și îi împlîntă un penultim steguleț într-o viroagă a urechii: - Și cam cât credeți voi, în România, că o să scoateți producție, la hectar, anul ăsta? - O sută de mii de tone, răspunse Pinky, fără să clipească. - Puțin... Mult prea puțin... Habar n-aveți voi ce de secrete se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
doamna Sapiența Celenterache. Da, o antipatizează absolut, își imagină el că împărtășește o destăinuire jenantă. Da, și își mai clătină o dată țeasta. La ora aceea, Alcibiade Adrian Nicolici era de mult mort și dizolvat în neființă, cu trupul împrăștiat prin viroagele munților și ale Crematoriului, cu spiritul stins și absorbit într-una dintre bulboanele neantului. Alcibiade Adrian Nicolici nu mai exista. Sub nici o altă formă. Afară de cea a amintirii. Un demon din apropierea cutelor draperiei (care până atunci se tot îmbulzise, pentru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vână necunoscută și suplă a până nu de mult consideratei pierdute gârlițe Bucureștioara!! Ramură de apă fulgerând, de zeci și sute de ani, ascunsă sub pivnițele și beciurile bucureștenilor. Încolăcindu-se și comprimându- se ca un resort pe sub podurile și viroagele subpământene. Așchie lichidă pribegită de la vechea gură de vărsare a Bucreștioarei. Și izbucnind tocmai aici (dacă nu cumva și dintr-un alt ciudat noian de motive), atunci, nu în ultimul rând, pentru a-l justifica și autentifica pe cel de-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu venele tâmplelor și ale gâtului crăpîndu-i de atâta concentrare, reușind din nou, să țâșnească încă vreo trei-patru metri. Ocolind in extremis cablurile electrice și de telefon de pe strada Perone, căpătând iarăși înălțime și depărtîndu-se spre Șoseaua Olteniței, lopătând prin viroaga Stoian Militaru. Fornăind și trăgîndu-se înapoi, aidoma unui armăsar speriat de ciupitura amperajului cablurilor de tramvai, întinse asemeni unor frânghii de rufe, pe măduva cărora atârnau, nu cârpe, ci garnituri gălbui de tramvai, paralele cu terenul chelbos al Parcului Tineretului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
jivină... mereu în stare de veghe, cu miros și auz ascuțit. Adulmecând mirosul pământului, trunchiuri de copaci doborâți, acoperiți de ciuperci, privind cu ochii mari tot ce mișcă, și asculta cu urechile ciulite zgomotele din jur, ca o sălbăticiune. Prin viroagele pădurii ori prin luminișuri unde creșteau smeurișuri și rugi de mure, ascultând șoaptele înăbușite și somnoroase ale codrului, citind și tâlcuind semnele și zgomotele așa cum ai citi și tâlcui o carte, tot timpul în căutarea acelei misterioase chemări... care, și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o să afle că Krog, bâta și piatra lui Moru, toiag al Tatălui, a plecat În călătorie. - O să-i ucid și pe ăia care o să vină după ei. L-am apucat pe Vindecător de cot, l-am tras degrabă Într-o viroagă și i-am făcut semn să se ghemuiască. O fi știind el nume, o fi având el habar să ne vindece și să meșteșugească vorbe, dar eu eram toiagul și piatra cu care Tatăl așeza lucrurile la loc. 3. Pfuuh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ca să vă spuneți voi tot ce-ați făcut de când nu v-ați mai văzut! Se ridică și-o pornirăm, cu ea În frunte. Ne cățărarăm precum caprele pe un morman de stânci uriașe, prăvălite unele peste altele. Ajunserăm Într-o viroagă adâncă, străjuită de un fel de copaci subțiri și Înalți, după care dădurăm Într-o potecă de mistreți ce șerpuia prin pădure, urcând spre munții pe care Îi văzusem din peștera unde mă ținuseră legat. 12. Apa Îl dusese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
M-am strecurat printre trunchiuri căzute de copac, m-am făcut una cu mușchiul de pe jos, m-am cufundat În băltoace pline de zoaie și, după o vreme, i-am zărit. Așteptau. Pitiți pe după copaci, ghemuiți de-a lungul unei viroage sau Îngropați În frunziș uscat. Tot atunci am auzit și apa. Într-adevăr, era volburoasă din cale afară. - Hai, c-am văzut cum să ajungem la apă, i-am spus Runei după ce m-am Întors. Trebuie să ne strecurăm printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]