161 matches
-
de Unul, care anulează iluzia, masca, poate chiar întreaga scenă, teatrul, lumea cu paiațele ei, cu vorbele spuse pe jumătate, cu adevărurile în derivă, din această teamă de Unul poetul se refugiază în pluralitate. Cum altfel ar fi posibile atâtea virtualizări ale eului, atâtea expulzări ale lui, sub diverse forme, în lumea străină, atâtea măști sinistre, paiațe grotești, personaje anacronice care devin obositoare prin circularitate, prin repetiție, prin clișee verbale și gestuale care trădează o anumită degenerescență, o învechire a măștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
De aici rezultă diferența primordială dintre Răsărit și Occident. Virtualității Răsăritului, a posibilității de manifestare a "lăuntricului" i se contrapune actualizarea Occidentului, a exprimării urgente a exteriorității 5. Comprehensiunea rolului preeminent al Ecclesiei constituie un exemplu semnificativ al raportului dintre virtualizare și actualizare: dacă în Răsărit, Biserica, "organism spiritual viu" dispune de nenumărate oportunități latente pe care nu le actualizează decât în cazuri extreme, reprezentând "scăderi" "explicitarea dogmei e pentru Răsărit un semn de împuținare la care Biserica e silită de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se cristaliza în efecte este redusă dacă ne raportăm la ceea ce reprezintă astăzi extensia absolută a tipului economiei de cazinou și a tipului economiei autodeterminante. Banii fictivi, piața neagră și supraproducția au prioritizat propensiunile spre căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii, reducând vocea raționalității economice, în fapt falsificând atât specificul Economiei ca știință, cât și pervertind obiectul cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de rentă, speculație și virtualizarea valorii, reducând vocea raționalității economice, în fapt falsificând atât specificul Economiei ca știință, cât și pervertind obiectul cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților generate de raritate sau de utilitate) sunt depășite ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților generate de raritate sau de utilitate) sunt depășite ca volum și importanță de avantajele virtualizării valorii. Spectrul de semnificații al acestei propensiuni începe prin supralicitarea calității capitalului, în variile sale expresii, de a avea prevalență la distribuirea valorii adăugate, continuă cu formula delocalizării proceselor economice în funcție de minimalismul recompenselor pentru forța de muncă și atinge perfecțiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dintre autoconsum vs. inovare și creare de valoare; piața reglementată vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii. În realitate, relațiile antagonice dintre iraționalele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu tripla intersecție unde rezultă SRE, antagonicele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii. În realitate, relațiile antagonice dintre iraționalele căutare de rentă, speculație și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei monetare și pieței. Spațiul raționalității economice are, la rândul lui, o structurare în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
comportamentele neagresive ale vecinătăților. Operatorii componentelor SRE sunt la discreția influențelor externe, în ciuda asumpțiilor din teoria clasică. Prețul, dobânda și resursele sunt dimensionate cel mai adesea (părând a fi chiar regula în economia recentă) de căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii. Performanțele randamentale cele mai atractive se obțin prin combinațiile părților iraționale. Tocmai în acest mod se explică de ce există tendința mereu stimulată de a se restrânge SRE în favoarea vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o presiune ciclică exercitată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
presiune ciclică exercitată dinspre vectorii iraționali asupra SRE. Am putea să considerăm că s-au permanentizat trasee specifice de randament ale vectorilor iraționali într-un aranjament dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se formează în dialectica monopolului, inflația fiind o consecință
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fondurile extrabancare (sau din bănci de investiții) ajung sub forma fondurilor de risc (sau de acoperire) și a fondurilor suverane (de prosperitate) să facă regula pe piața financiară, bulversând regimul dobânzilor și potențialul lui reglator al lichidităților. După cum excesul de virtualizare a valorii - ca obsesie a transformării economiei dintr-un mijloc al performanțelor intersubiectivității într-un scop individual în sine - care frizează absurdul creării de valoare din nimic, complică oferta prin supraevaluarea ei ca active și deteriorează atitudinea față de resurse. Este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin supraevaluarea ei ca active și deteriorează atitudinea față de resurse. Este ca și în povestea în care se prețuiește zornăitul banilor sau mirosul fripturii, adică se înlocuiește oferta cu iluzia ei sau cu partea ei volatilă. Efectul negativ al acestei virtualizări este desprinderea valorii de determinanții ei reali, de un suport al raționalității care să dea sens corespondențelor și echilibrului. Granița de la care a început virtualizarea a fost înlăturarea ultimului suport al stabilității valorii îndeplinit de etalonul-aur, după care problema echilibrelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se înlocuiește oferta cu iluzia ei sau cu partea ei volatilă. Efectul negativ al acestei virtualizări este desprinderea valorii de determinanții ei reali, de un suport al raționalității care să dea sens corespondențelor și echilibrului. Granița de la care a început virtualizarea a fost înlăturarea ultimului suport al stabilității valorii îndeplinit de etalonul-aur, după care problema echilibrelor a devenit insolubilă, deși în sine viziunea echilibrului nu este cea care asigură consistența Economiei și stabilitatea sistemelor economice. Calea economiei autodeterminante începuse deja. Bulele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sensul dat de existența costurilor cele mai reduse cu forța de muncă. În acest fel s-a ajuns la forma extremă a economiei muncii. Conținutul său este cel mai puțin decelat din rațiuni care țin de perspectiva etică. Extensia spațiului virtualizării valorii a oferit un suport sofisticat de eludare a aspectelor controversate, sectorul economiei monetare cuplându-se la obiectivele logicii capitalismului antreprenorial, iar aceasta prevalându-se de puterea sa de a alimenta, pe calea supraevaluării activelor, apetitul pentru câștig. În acest
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atribuie virtualului un sens uman. În primul rând etimologic vorbind, virtualul nu constrastează cu realul sau cu umanul. Din acest punct de vedere, realitatea virtuală poate fi interpretată drept o realitate umană mediată prin tehnologiile informațional-comunicaționale, iar orice proces de virtualizare (de la globalizarea economiei la scriitura computerizatăă poate coincide astăzi cu valorificarea umanului, începând cu semnificațiile afectivității și ale conștiinței și continuând cu cele ale materialității corporale și sociale în raportarea individului la spațiu, la lume și la sine. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filosofiei deleuzo-guttarieneă a devenirii altceva/altcineva, la memoria protezată, de la corpul biopolitic (în sens foucaultiană, la distribuirea mintală și socială în rețeaua Internetului și la spațializarea pluripanoptică a puterii în realitatea virtuală. Într-un prim nivel de analiză, procesele de virtualizare a identității și a corpului sunt echivalate cu modificarea percepțiilor lumii și a autopercepțiilor: dacă tehnologii anterioare precum microscopul, telescopul, telefonul sau radioul au contribuit la destabilizarea perceptivă asupra spațiu-timpului, tehnologiile computaționale amplifică și lărgesc spectrul perceptiv al omului. Noile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Noile dispozitive tehnologice virtualizează și mixează simțurile, adăugând interacțiuni senzorial-motrice, inedite precum teletactilitatea sau atingerea la distanță. Sistemele de realitate virtuală mijlocesc integrarea dinamică a diverselor modalități perceptive până la interfațarea unei experiențe senzoriale de a fi altcineva sau altceva. Astfel, virtualizarea nu poate fi redusă la procesele de dematerializare, de descarnare sau de amputare subiectivă ale subiectului uman. Dimpotrivă, încarnând și materializând identitatea în dimensiuni variate și multistratificate, virtualizarea poate asigura intensificarea, expansiunea și metisajul percepțiilor și al simțurilor fizice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
până la interfațarea unei experiențe senzoriale de a fi altcineva sau altceva. Astfel, virtualizarea nu poate fi redusă la procesele de dematerializare, de descarnare sau de amputare subiectivă ale subiectului uman. Dimpotrivă, încarnând și materializând identitatea în dimensiuni variate și multistratificate, virtualizarea poate asigura intensificarea, expansiunea și metisajul percepțiilor și al simțurilor fizice cu sistemele informaționale, de la cele sociale la cele politice. O serie de îngrădiri ale existenței și interacțiunii umane se înregistrează, totuși, în spațiul comunicării virtuale, limite care, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al simțurilor fizice cu sistemele informaționale, de la cele sociale la cele politice. O serie de îngrădiri ale existenței și interacțiunii umane se înregistrează, totuși, în spațiul comunicării virtuale, limite care, de asemenea, trebuie luate în considerare. Pe de altă parte, virtualizarea identității și a trupului nu poate fi restricționată la obținerea de paradigme strict nonumane, tehnologice, ci continuă procesul de autocreare a ființei umane în contexte tehnoculturale. Condiția virtualității, ca intersectare dintre ființa umană și mașină (cu regimurile cumulate ale socialului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o diversificare a analizei ontologiei virtuale, intrând pe teritoriul vulnerabil al problemelor sociale și etice deschise prin invenția, dezvoltarea și utilizarea biotehnologiilor precum Visible Human Project sau Human Genome Project, clonarea și ingineria genetică. Cea de-a doua situație a virtualizării tehnologice a corpului, avatarizarea, este prezentată în capitolul al doilea prin diversele paradigme ale identității la interfață, inclusiv cele ale identității online. O serie de concepte sunt tratate prin prisma raporturilor dintre mediere și interfațare, destrupare și (reăîntrupare, identitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un puzzle de biți, având toate proprietățile necesare mutabilității și (reăcombinării, asamblării și plasticizării. Avem de-a face cu o imagine „curată”, clinică și pură a morții, în condițiile în care „resturile” organice sunt înlăturate. Metodele și tehnicile medicale de virtualizare a corpului nu sunt însă private de problematici sociale și etice: de la posibilitatea controlului exercitat prin intermediul modelelor tridimensionale numerice ale corpului, până la desființarea granițelor pielii și obscurizarea raportului dintre intern și extern, de la cunoașterea sexului și vizualizarea unui copil înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viu și non-viu, între biologic și siliconic în numele unei informatizări universale. Sperma, ovulele, organele interne, sângele există în bănci speciale, formând o corporalitate colectiv-globală, fără înfățișare palpabilă, care funcționează după principii ale mijlocirii fertilizării, transfuziei sau transplantului. Acestui tip de virtualizare interumană i se adaugă posibilitatea de virtualizare hibridă sau transumană prin obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații corporale constituie „accidente” ale ființei care modifică structura
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în numele unei informatizări universale. Sperma, ovulele, organele interne, sângele există în bănci speciale, formând o corporalitate colectiv-globală, fără înfățișare palpabilă, care funcționează după principii ale mijlocirii fertilizării, transfuziei sau transplantului. Acestui tip de virtualizare interumană i se adaugă posibilitatea de virtualizare hibridă sau transumană prin obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații corporale constituie „accidente” ale ființei care modifică structura și funcționarea umanului și a umanității. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comunalitatea virtuală (internauții de azi strânși în așa-numitele „comunități virtuale”, forme de colectivitate constituite pe baza intereselor comune, mai degrabă decât pe criterii geograficeă la democrația digitală sau acele tipuri de manifestare în agorele online. Împinsă la limite extreme, virtualizarea corpului intră în paradigma unei practici culturale sportive de depășire a propriilor bariere fizice și psihice, de atingere a noi recorduri și de ieșire din cadrele înguste ale obișnuitului. Un simț al dezmărginirii și al intensificării experiențelor și al experimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și ale interfețelor la identitățile spectrale și banalitățile sintetice, condiției virtuale a subiectului din cyberspațiu nu i se recunoaște diferența și distanța prospectivă, vivacitatea și evenimențialitatea, materialitatea și întruparea. Dimpotrivă, și în perspectiva compatriotului său, Virilio (vezi capitol al treileaă, virtualizarea identității este contextul însuși al dispariției ființei umane în rețea, al indiferenței și al lipsei alterității, al automatizării și al inerției. În timp ce transumaniștii sunt încrezători în aspectele pozitive ale perfecționării tehnologice a umanului, inclusiv în cel al cyberimortalității, acești filosofi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umane precum intenționalitatea, autonomia sau angajarea sunt atât ilustrate și perpetuate în realitatea virtuală și în cyberspațiu, cât și dezrădăcinate, transmutate și inversate în mod postuman până la limita „corpului involuntar” (vezi Stelarc în primul capitolă, a simulării și a hibridizării. Virtualizările corpului aduc identitatea umană în pragul postumanului, de la o existență ubicuă în rețea, care destructurează frontierele spațiului, sau teleprezentă în experiența telerobotică care fluidizează granițele corpului, până la transplanturile medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu alteritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]