150 matches
-
creștetului. În această deltă amară mă chinuiește cu perlele nefolosite În poemele sale, perle răscoapte, bune doar de trimis ca ilustrate, scrise cu sîngele cald al mamiferelor, al mamiferelor hrănite cu poveștile și poemele scrise de ea, poeme de tămîiat visătorii ce nu mai contenesc să bată În tobele lor de tablă, astfel hotărîndu- mi destinul. Sunetele de tobă ale diatezei active, mă izbesc cu capul de sînul poetei nebune, În chiar miezul crucifixului, prin bojogii căruia respiră acest poem, care
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
melc-de-mare de-ar fi fost, s-ar fi putut să nu guste vreodată așa ceva, pentru că, ziceau ultimii romantici, actul sexual nu era niciodată Întreg fără dragoste: În inimă, susțineau, se găsea Împlinirea. Dar Într-o lume, sentimental, cardiacă, așa ceva doar visătorii mai cutezau să afirme; și ei niște bolnavi. Thomas era În impas. Dacă dragostea lui cea mare fusese sortit să o dăruiască unui bărbat și Încă nu Își dăduse seama? Thomas Își trecuse prima parte a tinereții așa cum se știe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ce pescăruși se-opresc de două ori pe aceeași pânză umflată sufletul tău singur pe apă aș vrea să-mi aduci dimineți la pachet nu am timp să trăiesc niciuna din ele maree așteaptă luna pe skype un drum pentru visătorii de sare cât vezi un deșert viu și alb herghelia de nori păzim sărutul ăla de-un giga mi-ajunge cât mai am loc în cap să-l salvez paragraf cu paragraf dacă ți se pare prea lung convertit în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
licențiat în comunicare și relații publice. Este redactor la revista de cultură”Steaua Dobrogei”, membru titular al Asociației Scriitorilor din jud. Tulcea,”Aegyssus” Odă Dobrogei Copacii aceștia sunt toți voievozii frumoși și chiar cinici, simt caii din neam de-ostrogoți, visătorii ce vin din "Hercinici", au frați, au surori și bunici și-n fața lor vreau să mă-nchin, ai trecut vreodată pe aici, străinule, prin Munții Măcin ? freamătul lor altfel te cheamă, ochii prin el căutându-l, semeț, bătrân, viteaz
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și nu vor păgubi colectivității. Libertatea precedată și nutrită de caritate, este climatul optim îngăduit desăvârșirii omului. Dar cât de departe este această libertate creștină în dragoste, de maxima rabelaisiană, "fais ce que tu vouldras!", care a obsedat atâția din visătorii doctrinari ai secolului XVIII!... Statul salazarian, stat creștin și totalitar, se întemeiază, înainte de toate, pe dragoste. Afirmația aceasta poate părea, în ochii competenților, o iresponsabilă exclamație de diletant. Dar ea nu e decât o reducere la elementele ei ultime a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în mod universal și domină impulsurile materiei, ale încarnării, simte nevoia deziluziei, a sincerității primare; când își elimină prada, o face cu obsesia purificării spațiului pe care îl locuiește: prezența neantului este prea puternică, este fizică, lumea trebuie curățată de visătorii paradisiaci, trebuie redată neantului - și fiecare om este potențial vinovat de această nefericire. * Atât pe îndrăgostit, cât și pe ucigaș, singurătatea îi deter mină să se investească în această întreprindere spectrală care este înstrăinarea de sine. Dacă Divinul a triumfat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
împotrivești mersului istoriei ai nevoie de forță. Și de ceva inconștiență. Tot mai multe popoare supraviețuiesc la focul mic al istoriei. Misiunea istoriei e să împingă energia popoarelor pe apa sâmbetei. Principalul merit al dictatorilor e că nu sunt eterni. Visătorii aprind revoluțiile. După ei, foarte punctuali sunt profitorii. Se pare că Occidentul era mai liniștit, când Estul era comunist. Geniile ar putea fi seismografele istoriei. Nu-ți denigra țara nici când ea îți pregătește ștreangul. Conștiința națională a oamenilor este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la modul sublim. Prima boală contractată de cel pe care l-ai salvat de la nenorocire este amnezia. Reușesc unii să se sincronizeze cu viteza timpului în care trăiesc. Nu și cu direcția lui. In puț pot cădea căscații, dar și visătorii. Îl tragi spre ozon, iar el se repede în hidrogen sulfurat. Puțini revoluționari știu pentru ce marcă de ambrozie luptă. O durere de dinți poate genera indiferență față de toate cataclismele mapamondului. Entuziasmul este o boală de care nu mai suferă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Scrutate îndelung, urmele compun alcătuiri neliniștitoare, dinți însângerați de copil, capete de cerbi, pletele fumegânde ale lichenilor, lebede ninse. Închid ochii, să uit vecinătatea nopții din care încerc să mă smulg, cruzimea zilei care va mai înghiți un cadavru. Revăd visătorii, luptătorii, vinovații, trădătorii fără scrupule. Împovărat de deznădejdea trenului fără țintă. Dintr-odată : un birou lung, lucios, luminat de chelia roșiatică a omulețului care se leagănă, agitat, ca lichidul din sticla gălbuie și plată pe care o tot înfige între
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
posibilitatea să se spele pe mîini În fața mulțimii, asemeni lui Pilat din Pont. Nu e o dictatură oarecare. E la fel ca cea fascistă, deși lozincile ei vorbesc de o ordine umanitară: aici e Înșelarea, marea capcană În care cad visătorii, fără a se observa că noua ordine pretinde o nu se putea Întemeia decît pe „ura de clasă”. Ca la fasciști: o ură categorială. Dumneavoastră nu știți, n-ați mai apucat, totul ca mersul insidios al șerpilor. Ați plecat Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
atît de coruptă încît nici măcar soluția de extremă dreaptă a încălcării legii nu are șanse de succes. Eroul, individualist și conservator, se îndepărtează de societate, îndreptîndu-se spre natură (pură, încă), dar interesele economice conservatoare distrug această natură după care tînjesc visătorii; e evident că soluția conservatoare clasică e din ce în ce mai greu de susținut în lumea modernă. Critica deconstructivistă evidențiază motivul din care asemenea programe ideologice eșuează sau își subminează propriile intenții și mesaje. Textele culturii media sînt complexe și necesită lecturi plurivalente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a eroului. Poesis cunoaște ambele ipostaze ale prezențelor feminine eminesciene. Ea este o actriță de mâna a doua, unde joacă roluri banale, deși are aptitudini de tragediană. Înfățișarea ei este una tipică pentru femeia romantică ce poartă în priviri „o visătorie profundă” întruchipând parcă divinitatea. Prin dragoste și prin visul erotic pe care îl cauzează feminitatea, geniul demonic al eroului masculin din Geniu pustiu este în permanență mobilizat să-și depășească angoasa datorată suferințelor provocate de istoria vitregă și să comunice
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
hotare între viața practică, creație și critică. Stilul de gândire al Junimii va fi deci discriminativ, disociind valorile, identificând domeniile și separândule cu limpezime. Nevoia de ade văr implică în fine modestia. Și de unde, printre înaintași sau contimporani nu lipseau visătorii romantici, naturile gigantice, gânditori și savanți urmărind mari sinteze haotice, superioare nivelului contimporan al culturii noastre și desigur propriilor puteri, Junimea provoacă o reacțiune, rechemând spiritele la conștiința limitelor și a condițiilor de fapt. Sarcina modestă, bine împlinită, li se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
zeloții cultului progresului, sunt, de cele mai multe ori, minate de realitatea care se încăpățâ nează să supraviețuiască asaltului frazeologic. Dincolo de revizuirea constituției, destinată a elibera națiunea din opresiunea votului cenzitar, critica liberal conservatoare expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
analiza violenței școlare la o perspectivă hipercritică față de o cauzalitate îndepărtată "ultraliberalismul" -, condamnând la neputință în așteptarea unei mutații globale și foarte improbabile. Pentru a scăpa de acest negaționism bine intenționat, e nevoie de o viziune a lumii în care visătorii să renunțe la angelismul revoluționar, seducător și total, pentru a-și asuma acțiunea aici și acum, din grijă pentru celălalt. O capcană veche și bine cunoscută: în numele unui radicalism al gândirii, în așteptarea zorilor luminoși ai revoluției mondiale, nu mișcăm
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
locul, să rămână posterității. Așa că, mă întreb, și transmit interogația și către dv., domnule Turculescu, revista “Viața noastră” de la Bârlad, există sau nu, și care îi este ecoul, dacă de ea nu cunoașteți decât dv. Și poate încă câțiva... norocoși? * Visătorii Visătorii, revistă literară a cenaclului “Visătorii” - Grupul școlar agricol Puești-Vaslui are în colectivul de redacție pe prof. Petru Andrei, Livia Andrei, Constantin Gherghescu, pe Andreea Catană, Diana Simion, Mariana Neculcea, Camelia Olaru, iar consultant pe Serghei Coloșenco. De tehnoredactare se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să rămână posterității. Așa că, mă întreb, și transmit interogația și către dv., domnule Turculescu, revista “Viața noastră” de la Bârlad, există sau nu, și care îi este ecoul, dacă de ea nu cunoașteți decât dv. Și poate încă câțiva... norocoși? * Visătorii Visătorii, revistă literară a cenaclului “Visătorii” - Grupul școlar agricol Puești-Vaslui are în colectivul de redacție pe prof. Petru Andrei, Livia Andrei, Constantin Gherghescu, pe Andreea Catană, Diana Simion, Mariana Neculcea, Camelia Olaru, iar consultant pe Serghei Coloșenco. De tehnoredactare se ocupă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Steaua Tutovei........................................ ...........426 Școala Bârlădeană .............................................42 6 Școala noastră ............................................... ....427 Tecuciul cultural ............................................... 427 Tinereță ............................................... ..............430 Tribuna pedagogică ...........................................430 Tribuna liberă......................................... ...........431 Revista critică ............................................... .....409 Răzesul ...., ............................................... ..........410 471 Țara de Jos............................................ ............431 Varia Matematica..................................... ..........435 Veacul nostru ............................................... .....435 Viața noastră ............................................... ......435 Visătorii...................................... .......................437 Vremuri bune ............................................... .....440 Vitrina........................................ .......................441 Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970................................442 Valori spirituale tutovene...................................442 Za lmo xis............................................ ................442 Zorile......................................... ........................443 Zori de ziuă ............................................... ........448 Bârladul - Da, dar Priponeștii? ..........................450 În loc de postfață
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prozatoarea), poemele Marianei Marin, ale Ioanei Crăciunescu sau ale Smarandei Cosmin, eseistica Ioanei Pârvulescu ori a Simonei Popescu, romanele Florinei Ilis, ale Dorei Pavel - toate au o reală forță de impact, îți lasă gustul puterii și al hotărârii, nu al visătoriei bovarice, liliale, matern ocrotitoare (Dan C. Mihăilescu, citat în EZ, 08.III.2008), unde autorul optează pentru invitarea destinatarului la o alegere ad libitum între membrii unei clase de entități ("scriitoare române contemporane") pentru care este validă, pentru fiecare, predicația
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în fiecare dimineață modul său de existență sau de a persevera pentru totdeauna pe o cale recunoscută falsă prin simplul fapt că a călcat pe această cale. O a doua consecință constă în a excita setea de putere în toți visătorii. Îmi imaginez organizarea muncii. A-mi expune sistemul și a aștepta ca oamenii să-l adopte dacă este bun ar presupune că principiul de acțiune este în ei. Dar în sistemul pe care îl examinez, principiul de acțiune rezidă în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
c-aceasta e o modă care soarbe Seva tinereții noastre, am zis gândurilor oarbe, Ce-și roteau peste morminte zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții în odihna lor de veci. Poeziile, venerate în școală Unde ni sunt visătorii?, La icoană sunt doar niște versificații corecte. O anume atmosferă personală se găsește în câteva creionări ale vieții sătești, într-un idilic mai nesilit: De pe gunoaie-aprinse fumul Molatic se ridică-n cer, Și caii la pășune sună Din piedicile lor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ă). Manualul rămâne Îndeobște rupt de problemele practice, de sarcinile actuale ale frontului literar de la noi. E drept, ici-colo, se fac În text unele actualizări, ca de pildă atunci când vorbind despre Uzina vie (Ă). Astfel, la poezia Unde-ni sunt visătorii a lui Vlahuță Întrebarea a patra o formulează așa: «Care este rolul poetului de azi În R.P.R.?» (I, 38). Dar culmea În această privință o ating problemele despre: Figurile de stil și Sintaxa poetică. (Ă). (Ă) alcătuitorii manualului Încearcă o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
văicărindu-se ajung la rezultate (sigur, sînt și excepții: unii visători cu pensulă sînt convinși că le stă mai bine să împrumute de la văicăreții cu pix stupida și neîntrerupta bombăneală, asta ținînd, cred ei, și de talent), deci nu ei, visătorii, sînt cei de care adesea mi se face, ni se face silă, ci alții, mult mai experți în a îngroșa rîndurile bocitoarelor cu simbrie. Se petrece, în țară, o sumbră emulație a croncănitorilor (bugetari sau ne). Auzi intervenții demagogice în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deasupra ei rămânând nepătată, așa și eu născut în lume, crescut în lume și biruind-o, trăiesc nepătat de lume” (Aṅguttara-Nikăya). Buddha a fost un mare melancolic, ca și Solomon, un înțelept, o persoană lucidă, mult diferită de noi ceilalți, visătorii,care trăim acest lung vis numit viață. Dar în același timp, spune Cioran, a fost și un mare orgolios, cel mai mare dintre toți: „Să renunți la lume și să predici apoi renunțarea fiindcă trebuie să suferi, să îmbătrânești și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
una determinată de circumstanțe excepționale. În țară, „democrația originală” nu anunța nimic bun, iar „mirajul american” părea a fi devenit dintr-o dată accesibil oricui. Dar, la Început, nu s-au Înghesuit să emigreze elitele, atîtea cîte mai erau, ci aventurierii, visătorii, cei dornici de Îmbogățire imediată și, nu În ultimul rînd, cei care se simțeau vinovați, ajunși indezirabili. La 15 iulie 1990, Sanda Golopenția constata că „trupe ale securității se zbat să iasă din țară, iar convoaie de foști exilați se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]