382 matches
-
care n-auzisem și nici nu credeam că există o asemenea ciudățenie: rechinul-topor. Are în fața gurii și a nasului, a botului să zicem, un fel de „barieră”, o cârmă ca lama unui plug care curăță zăpada pe drumurile înzăpezite și viscolite pe care o scoate la înaintare, de fapt e mereu acolo că nu și-o retrage ca s-o ascundă, un fel de mașină d-alea bolid care-și înfruntă adversarii cu bara de direcție, poate că cea mai bună
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Acasa > Poeme > Devotament > E VREMEA! Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Fă iarna să respire încet prin mintea mea, Să viscolească carnea, să te primesc în ea, Să împletim troiene de bucurii, în doi, Să protejăm omătul, cu dragostea din noi. Să-ntoarcem la origini trăiri ce-au înghețat! Nu spune: Nu se poate!" Nu-i timpul de-abdicat! E vremea
E VREMEA! de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1421086456.html [Corola-blog/BlogPost/375933_a_377262]
-
în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Mă întorc la tine, iubito, lângă foc, La casa răzlețita, ca un cuib uitat, noaptea dorinței o mângâi s-o sufoc, la geam vântul se-ncinge ne-ncetat. am somnul viscolit de un fior rece În care sânii-ți plâng după vesminte, Auzi fuge timpul prin ceasornic trece luna prin perdele se face că minte. Trupul tău mă arde că un șarpe de jar, peste voința sedusa și sihastra, În sobă
TU DORMI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Luceferii_pe_raze_se_cobor_llelu_nicolae_valareanu_1335730991.html [Corola-blog/BlogPost/361970_a_363299]
-
soare. Mărțișor o aștepta, ca și când ar fi știut că Baba Dochia avea să vină. De îndată ce o văzu pe femeie aplecându-se după frăguțe, spiridușul dispăru, iar odată cu el, se făcu nevăzut și soarele. Începu să bată un vânt înghețat care viscolea ninsoarea bogată, iar Baba Dochia, dezbrăcată, îngheță pe loc și se transformă într-o stană uriașă de piatră. - Așa îi trebuie! - Când eram copii, în ultima zi din luna februarie, ne alegeam câte o zi din primele zece ale lunii
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424353140.html [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
bună seamă, anul acesta va semăna cu predecesorii, provocându-ne migrene și depresii pentru început, dar și inexplicabile explozii de entuziam, la întâlnirea cu miracolul renașterii naturii. Stați puțin, care renaștere? O fi ea pe acolo, pe unde ninge și viscolește, prin Munții Carpați, la temperaturi sub zero ... Citește mai mult Îl parafrazez fără spirit de contrazicere pe poetul dispărut Adrian Păunescu și mă încumet să deschid în proză subiectul pe care Domnia Sa l-a tratat cu sensibilitate lirică în versurile
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
bună seamă, anul acesta va semăna cu predecesorii, provocându-ne migrene și depresii pentru început, dar și inexplicabile explozii de entuziam, la întâlnirea cu miracolul renașterii naturii.Stați puțin, care renaștere? O fi ea pe acolo, pe unde ninge și viscolește, prin Munții Carpați, la temperaturi sub zero ... XXV. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - POIANA A TREIA, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1515 din 23 februarie 2015. Ghioceii nu sunt niciodată punctuali. Cu toate acestea, de fiecare dată când apar
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
Și vom lăsa, pe clapele amare, vibrații, culmile să le smerim, Ca niște păpădii pierdute printre vise, să învățăm să mai iubim. Și iarna cea de-o vară, cu poezia florilor lui Bach, prin muzică se naște, Să ascultăm cum viscolește floarea, în liniștea melancoliei noastre, Atinge vocea ta, de- acest surâs candid al notelor albastre- E seara verii noastre, e iarna păpădiilor, pierdute printre aștri. Vom asculta o muzică de Bash, zăpezile din gând să se topească, Orchestra trandafirilor ne
TE AȘTEPT LA MUZICĂ DE BACH de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1421703102.html [Corola-blog/BlogPost/376890_a_378219]
-
și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, „starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
ne bate, Ni se surpa în vis și ne mistuie-n noapte Umbră maicii cântând liturghia cea mare Când dormim în genunchi, pe sub ger, si ne doare... Trec măicuțe târzii, trestii negre prin sate Se așterne omăt peste crucile toate, Viscolește pe pâini și ne ninge cu sare, Tăvălind un bazar de blazări sub picioare. Și mi-e bine cu ea, și mi-e rău, mi-e rușine... Trec căruțe cu cai prin tocitele vine Ale sângelui meu, ale patrie mele
CAMELIA RADULIAN de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Camelia_Radulian.html [Corola-blog/BlogPost/343326_a_344655]
-
vatră...? Iar viscolul de țepi, de ace și săgeți Din sticlă glaciară și fontă de nămeți , Cern oameni de zăpadă în casa lor cavou Și dracii joacă-n draci palate-n cazinou... Cum Dumnezeu ne bați cu bice infernale Și viscolești cu ură, întroienești cu jale, Și ne îngropi cu țara într-o imensă groapă Și lacrima ne-o-ngheți în cristalin sub pleoapă... Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne de
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Blestem_de_siberii_manifest_romeo_tar_romeo_tarhon_1329102198.html [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Miresme sfinte Miroase-a Fiul Sfânt natura. Din zarzării naivi și înfloriți Și azi eu Îi respir făptura Și-L simt în mugurii pe ramuri Răstigniți. Prin gânduri, sfânt și-nmiresmat, Mă viscolește, albă, floarea Și prin ungherele din suflet tulburat Mă răscolește, mai profund ca moartea, Învierea. Urcă ne-nvins misterul din pământ Cum urcă-n mine iarăși viața, Din rădăcini spre ramurile-n vânt Și cum El s-anălțat din noapte, Dimineața
MIRESME SFINTE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1428703691.html [Corola-blog/BlogPost/362386_a_363715]
-
furtuni, Voi aștepta încă un veac de suferință, Colindele zăpezilor târzii cu minuni, Ca să primesc o soartă cu dreaptă sentință. Autor Maria Filipoiu Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc SONETUL AMINTIRILOR ETERNE Apăsătoare zăpezi îmi viscolesc Doruri din speranțe înghețate, Și-mi duc iubirea în eternitate, Troienită de un vis copilăresc. Cu iubirea în suflet înghețată Te-aștept iubite-n lumină de ceară, Să întâmpinăm altă primăvară. La viață să mă trezesc, sărutată. Prin ierni te-
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1454682155.html [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
idee măiastră, În stele să scriu basm din privire albastră, Când magică este povestea de viață, Cu floarea speranței în ramuri de gheață. Autor Maria Filipoiu Antologia „Colindele zăpezilor târzii", Editura Leric graph și Colecția Grai românesc VISCOLUL AMINTIRILOR Mă viscolește amintirea Din primăvara vieții noastre, Iar doru-mi îngheață privirea, Când ning tristeți din zări albastre. Pe chipul tău văd neputința De-a face un popas în trecut. Zadarnică îți e căința, Că în iubirea mea n-ai crezut. Din ochii
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1454682155.html [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
arde făclie, Să lumineze necuprinsuri, Când duci povară-n veșnicie Și fericire în abisuri. Orbit de dragoste fugară, N-ai văzut lumina din suflet, Care sclipește în cerneală, Cu dorul ce curge în verset. Mă ninge dor cu amintire, Când viscolește-n destin pământesc. Regretu-mi duc în mânăstire, Că n-ai fost vrednic, să mă iubești. Prin poarta inimii deschisă Viscolește iarna tristeții, De jalea sorții necuprinsă, Pe aripa eternității. Aș vrea să-ți învălui sufletul, Cu roua verde a privirii
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1454682155.html [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
văzut lumina din suflet, Care sclipește în cerneală, Cu dorul ce curge în verset. Mă ninge dor cu amintire, Când viscolește-n destin pământesc. Regretu-mi duc în mânăstire, Că n-ai fost vrednic, să mă iubești. Prin poarta inimii deschisă Viscolește iarna tristeții, De jalea sorții necuprinsă, Pe aripa eternității. Aș vrea să-ți învălui sufletul, Cu roua verde a privirii. Dar ostatic îl ține regretul, Să-l scrie-n jerbe, trandafirii. Cu amintirea noastră ninge Uitarea-n veșnicia morții, Când
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1454682155.html [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
hăuri să cadă. Nu-ți face ochii geamuri, în crivăț, pictate cu flori de zăpadă! Vezi fulgii cum cad, argintii comete, țes albă, lumii hlamidă... Bucuria, suflete de copii globuri, Crăciunul s-aprindă... În bradul iubirii, darul curat nu-l viscolească uitarea! Inima speranței bată neîncetat, deschide, degrabă intrarea! Referință Bibliografică: Colindul celui fără de speranță / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul II, 18 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COLINDUL CELUI FĂRĂ DE SPERANŢĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Colindul_celui_fara_de_speranta_teo_cabel_1355899621.html [Corola-blog/BlogPost/341434_a_342763]
-
ne privim cu spaimă una pe alta, ea pentru că și-nchipuia că am tot unsprezece ani, eu pentru că decadența ei e un test cu turnesol pe care n-o să-l trecem nici noi într-o zi. Grăbim pasul. Prinde a viscoli. Două siluete se profilează la orizontul mișcător și am senzația că îmi sunt familiare, deși nu deslușesc mare lucru prin potopul de ace. Când ne despart doar zeci de metri, siluetele se opresc, se fac cunoscute, mama și prietena ei
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483903926.html [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > RAMAI IN VRAJA MEA Autor: Loredana Nicoleta Vițelaru Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului pe chipul tău se-aștern ninsori de vară și parcă viscolește-n ochi trecutul crud, aș arunca magii să fie flori de seară să-mbrace cu veșmânt amurgul nud .,, să uiți că ești pribeag prin gânduri neapuse să bântui ca un colb prin roua-n agonii să-mplanti din tine în
RAMAI IN VRAJA MEA de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/loredana_nicoleta_vitelaru_1470299185.html [Corola-blog/BlogPost/373726_a_375055]
-
umbrele hoinare rugându-mă să dea zăpada. Mă tot uitam pe geam la ploaia care nu înceta și visam. Visam iarna dormind într-o ceață nepătrunsă. Visam grămezi de zăpadă, Dunărea înghețată precum o boltă răsucită în genuni. Visam furtuna viscolind nămeții și toate negruțele înălțânduse-n văzduh cu cicatrici mistuite de îngheț, eu neputându-le alunga durerea. Visam o liniște de nepătruns peste chipul pământului: fiindcă gerul, soarele ce abia mângâia zăpada și vântul ce se revărsa peste tot, sfidau puterile
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zile_de_iarna_constanta_abalasei_donosa_1391092438.html [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
tine vrut ademenesc șirag de ploi să-mi strângă dorul din văpăi prinse de-un nor sub ochiu-mi mut. Din herghelii de ghimpi desprind tăcerea mea și pași-ți goi răstimpuri ce au ros din noi doar fum de patimi,viscolind. Mă nasc din iarba-mi,dor de flori și prind petale-ntre scrisori cu lungi săruturi de cașmir te-mbrac cu mine-n somn de mir. Mă tem de-o iarnă cu pas greu când,peste toate Dumnezeu mă va
DOR DE FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1463753271.html [Corola-blog/BlogPost/379004_a_380333]
-
Când viforul șuieră-n sobă și-i iarnă... Eu la un pol, tu la polul opus, prea departe... În sufletu-ți ceară prelung mă topește Lumină să-ți dau, să-ți fiu lumânare Când ninge cu dor și în noi viscolește, Eu fulg într-un nor, tu în altul în zare... În sufletu-ți harpă mă cântă, mă frânge Cu note de fluturi din nea de dantelă, Ascultă cum vântul disperă și plânge... Ecoul sunt eu, tu suspinul din iarna rebelă
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
-mă Azi, iubita mea frumoasă Rătăcită într-un nor, Ninge-mă și fii pufoasă, Fulgul meu de nea și dor! Azi, iubita mea furată Și ascunsă în văzduh, Ninge-mă nevinovată, Ești mireasa mea de puf! Azi, iubita mea cernită, Viscolește-mă molcom Ninge-mă, fii fericită Să-ți fiu din zăpadă, om! Azi, iubita mea cerută Drept tribut de vamă grea, Ninge-mă și mă sărută, Îngerița mea de nea! Azi, iubita mea prelinsă Printre fulgi și fluturași, Ninge tu
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
vatră...? Iar viscolul de țepi, de ace și săgeți Din sticlă glaciară și fontă de nămeți, Cern oameni de zăpadă în casa lor cavou Și dracii joacă-n draci palate-n cazinou... Cum Dumnezeu ne bați cu bice infernale Și viscolești cu ură, ne-ntroienești cu jale, Și ne îngropi cu țara într-o imensă groapă Și lacrima ne-o-ngheți în cristalin sub pleoapă...? Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Acasă > Versuri > Farmec > LĂSAȚI STRĂINII SĂ VĂ TREACĂ PRAGUL Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lăsați străinii să vă treacă pragul Coboară neaua albă, viscolesc troieni Și clopotele bat a sărbătoare E lumea creștineasca în picioare Că ceasul a bătut în Bethleem. Sosit-a clipă menită să se nască Iubitul fiu, sortit a pătimi De cei pe care-avea a-i mântui Pe urmele credinței de
LĂSAŢI STRĂINII SĂ VĂ TREACĂ PRAGUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lasati_strainii_sa_va_treaca_pragul.html [Corola-blog/BlogPost/361368_a_362697]
-
aplec la cer, Vin sărbătorile-n curând Prin lume rătăcesc oftând. Te caut mamă pe drumuri troienite Pe cărări de gând cu vise-nzăpezite Dar în zadar,...tu nu mai ești De acolo din cer știu că mă iubești. Imi viscolește iarna și mi-e dor Prin mine săgetează un fior In inimă te port ca pe o icoană In suflet ești... tu dragă mamă. Când cad picături de ploaie cernite Tu mamă vii și mă săruți pe frunte Spunând urmează
CU SUFLETUL MA APLEC LA CER de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1450544815.html [Corola-blog/BlogPost/346118_a_347447]