482 matches
-
impun pentru mănținerea aparatului său public și cum anume se întrebuințează produsul dărilor sale. Se poate dar cu drept cuvânt considera ca un mare progres realizat, progres mai ales în sensul constituțional al cuvântului, când o țară în a cărei visterie a domnit până aci dezordinea introduce regularitatea și ordinea în finanțele sale. În sensul acesta țara făcuse în adevăr un progres însemnat după căderea ministerului radical de la 68. De la venirea și până la căderea partidului radical bugetele cu încetul ajunseseră a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un venit sigur de 10 milioane, care corespunde unui capital de 200 milioane. Se-nțelege că amanetând pe rând veniturile statului și punîndu-ne în poziția Egipetului și a Turciei, expunîndu-ne chiar posibilității de-a avea o comisie financiară străină în visteria noastră, vom putea face încă multe operațiuni de asemenea natură. A avea credit nu va să zică a-și pune amanet averea și veniturile pentru a căpăta bani; credit adevărat are numai acela care, prin tranzacțiunile sale corecte, dovedește că nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea armată pag. 24 et. sq). Bălcescu citează șase hrisoave
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
când vedem acest partid mestecând pretutindenea politica, chiar în administrații cari o comportă mai puțin, precum în magistratură, la Universitate, în armată? În orice caz, un ministru de finanțe de școala veche n-ar fi consimțit niciodată de-a încărca visteria cu sarcini nouă și Thiers ar fi sărit din loc numai la simpla anunțare a unor asemenea proiecte. [IV] Știm că această politică fără ideal, fără doctrină, fără altă țintă decât cucerirea și păstrarea puterii, fără alt plan de purtare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
când a fost trei-patru zile la Livadia, a luat ca speze de călătorie oficială suma de franci 10 000) a luat acum, mergând pentru o inspecție de câteva zile în Dobrogea, speze de călătorie.............................................. fr. 7 000 D. Protopopescu de la visterie, pentru o plimbare în străinătate cu familia, sub pretextul că merge să studieze cum se înmagazinează sarea, a luat ca speze de călătorie...................... " 5 000 D. dr. Crețulescu, ministru la Roma, aflător de vreo câteva luni în București întru căutarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Naționale, fără a se pricepe câtuși de puțin în materii tehnice și financiare, corupția sistematică a administrației, ușurința cu care s-a sporit bugetul cheltuielilor în trei ani cu 34 procente, incalificabila tăinuire a unor sume de milioane în sămile visteriei, precum suma de 8 milioane primită de la Rusia, toate acestea sânt fenomene ale unei vieți publice cari se impun de sine și cari nu pot lăsa oamenilor de stat din partidul guvernant nici un fel de iluzie asupra perversității elementelor de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A doua zi după cădere ei se pun pe lucru spre a se ridica, " Orice mijloc este scuzabil numai s-ajungem iarăși la putere" le strigă Șeik-ul-Islam și-i vezi pe toți lucrând pe brânci spre a pune mâna pe visteria țării. Minciuna, calomnia, toate sânt bune pentru dânșii, orice armă este permisă celui care cutreieră cârciumele și cafenelele spre a agita... Sânt agitatori fără scrupul, șarlatani politici. Când dar, după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a pus (decît pieziș) dări nouă. Să nu fie acesta resortul care agitează în mod febril inteligențele patriotice? Știm de la deputați, de la membri în comisia bugetară, de la oameni de-ai partidului că nimeni nu are o idee clară despre starea visteriei. E o dezordine, e un caos în gestiunea financiară pe care Ercul, curățitorul grajdurilor regelui Augias, n-ar fi în stare să le limpezească. Lipsele momentane ale tezaurului se îndestulează cu cârpeli momentane, dar din cârpeală în cârpeală lucrul a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care dispunea. Ca să se cunoască întreaga gravitate a situației cată să amintim că puțina monetă națională de argint pe care o avem a fost adunată la Banca Națională. Piesele de 5 lei ale statului nu s-au emis încă de visterie, dar, chiar emițîndu-se, sânt abia vro cinci milioane lei; moneta ce circulează e așadar aproape esclusiv rubla cu subdiviziunile ei. Publicul nu are absolut nici o vină de grămădirea rublelor în piețele noastre. Ele n-au venit în piață ca marfă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
evrei și zarafilor patrioți. Vedem o mreajă întreagă de gheșefturi și de scabroase afaceri întinzîndu-se asupra țării întregi. Vedem pe cei privilegiați, tagma patriotică și subdiviziunile ei, cumpărând ruble pe un preț de nimic și introducîndu-le în mod clandestin în visteria statului în contra a aur sau a monetă legală. Cinzeci la sută se pot câștiga într-o noapte, prin protecție. Întreg poporul are sentimentul de-a i se fi spart tejghelele peste noapte, de-a fi fost furat. Lucrul nu se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiune. Ce face asta? Cu comisiile de apel, din cari făceau parte oameni ce nu plătesc nici o dare, recensimîntul era să rămână bun făcut fără strigătele reacției. Ce rău face reacția statului romîn? Închipuiască-și cineva ce plină ar fi fost visteria în urma unui astfel de recensimînt, ce slujbe și lefuri s-ar mai fi putut crea anume pentru patrioți din sporirea dărilor, ce veselie pe tagma prorocilor reversibili! Ș-acum din toate acestea să nu s-aleagă nimic? Ba o să s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la baza angajamentului de a transporta sare, pe care și-1 lua țăranul față de ocnă, stătea libera învoială. În realitate, angajamentul se întemeia pe un pronunțat caracter de constrângere, exercitată de puterea de stat. Prin contractul de arendare a ocnelor, Visteria își lua obligația să acorde tot sprijinul arendașilor în acțiunea de procurare a mijloacelor de transport. În acest caz, sprijinul însemna forța. Pe de altă parte, constrângerea venea și din partea conducerii ocnelor, care-și trimitea oamenii să angajeze care în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe care era instalat podul, erau proprietatea unui singur boier, atunci brudină îi aparținea în întregime. În cazul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să servească înainte de toate relațiilor economice. El preciza, în aceeași adresă, că sumele de bani investite de către Moldova în acea întreprindere vor fi foarte curând amortizate, prin taxele pe care particularii le vor plăti pentru corespondența lor, atrăgând atenția că „Visteriei statului [i] se va deschide un izvor nu puțin însămnătoriu de venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta, sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pământ de la Nissa pân-la marginea ungurească, ocupat pe nedrept de acest rege în zilele lui Andronic împărat. Pentru ridicarea marii sume ce avea a da Ungariei și pentru a întîmpina fastuoasele cheltuieli de nuntă nu s-a atins cumva veniturile visteriei, ci Isac II Angelos scoase o dare estraordinară în natură pe împărăția toată și nu cruță de dânsa nici pe poporul bulgaro-romînesc, care pîn-atuncea nu fusese obligat decât la plata unui tribut care tot se mai putea suporta și la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orașului Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la din contra amenința orașul cu pieire, pe locuitorii lui cu nimicirea. Visteria împărătească, adusă asemenea acolo și păzită cu multă grijă, fu ascunsă în pământ după porunca unui demnitar competent și apoi orașul hotărî, cedând forței majore și lipsit de orice speranță de dispresurare, să predeie pe sultan în mînile regelui româno-bulgar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-o cetate, iar banii sultanului să fie confiscați și vărsați în visteria împărătească. Mânia sa vie căzu și pe episcopul care favorizase capitulația, mijlocind-o și primind jurămintele, din care cauză îl amenință cu judecata și cu pedeapsă canonică. Funcționarii de Curte carii aprobaseră această învoială cu inamicul suferiră pedepse trupești, trebuiră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1280, să-și părăsească tronul de bunăvoie și cu bună cuviință, spre a preântâmpina de cu vreme primejdii pe cari nu se simțea destul de puternic de-a le înfrunta. Într-o noapte puse să scoată pe furiș din oraș bogata visterie bulgară, stoarsă odinioară de la învinsul împărat Isaac Angelos, și s-o transpoarte mai departe dimpreună cu alte lucruri ce voia să le ieie cu sine. Sub pretextul unei călătorii de distracție înlăuntrul țării, el se puse pe cale împreună cu soția sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
soldații încercați în războaie cari fuseseră alungați de la hotarele Persiei, cari sosiră într-o stare foarte neîngrijită și săracă, pentru. a cărora înarmare, îmbrăcăminte și hrană n-au fost îndeajuns mijloacele bănești, îndealtmintrelea însemnate, pe cari le-a împrumutat din visterie. Deci, făcând un mare sacrificiu, el trimise la turnătoria de bani din Adrianopol toate uneltele și vasele sale de argint și de aur și cu tot atâta resignație trimise și soția sa, împărăteasa Maria, toate podoabele ei din metal prețios
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
marea cea mare și preste orasul Silistria". Daca răposă egumenul Nicodim, stătu în locu-i proistos mănăstirii ieromonahul Agathon. Mircea iar se dovedi darnic, căci descărcă toate moșiile ce i se cădeau mănăstirii Tismana de orice dare, prestație sau sarcină cătră visterie și Curtea domnească, descărcare ce se cuvenea esclusiv numai acestei mănăstiri ca proprietară adevărată a acelor bunuri. Principele sârbilor, Ștefan, reînnoi în anul 1407 dania făcută deja de tată-său, Lazăr, a bunurilor aflătoare în Serbia și, fiindcă aceste erau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deputați pe d. Ion Brătianu ca să propuie Camerei să lucreze în secțiuni, pentru că nu voia ca în lipsa sa să se voteze acea tranzacție. D. Ion Brătianu face această invitare Camerei. Dar abia pleacă și - ca niște conspiratori rămași singuri în visterie - banda Mărgăriteștilor și Cîrciumăreștilor s-aruncă asupra tranzacției, fără chiar ca raportorul să fie față și o votează prin surprindere, cu majoritate de un vot, acel vot fiind desigur al d-lui Eliad însuși. Fără ca actul să fi fost citit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
interesul public, d-sa devine foarte liberal. Când e vorba de-un gheșeft de făcut cu străinii, atunci "Romînul" scutură din mâneci toate argumentele seducătoare ale milioanelor: acolo d. C. A. Rosetti e darnic, e prea darnic chiar cu banii visteriei cari pe d-sa nu-l costă nimic. Când e vorba de răscumpărarea unei linii părăginite ca Cernavoda chiustenge, atunci C. A. Rosetti se oferă a plăti nu numai costul liniei, ci voiește să mai capitalizeze și veniturile actuale, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
chei ca al Brăilei; nu are nimenea curajul de-a propune răscumpărarea liniei Cernavoda - Chiustenge; nu se fac biurouri de împămîntenire în Adunare, unde tuns, ras [î]l trece pe ovrei între cetățenii statului român pentru parale; nu se jefoaie visteria și publicul cu lefuri ad-hoc de câte 40 000 fr. create pentru patrioți improvizați din advocați fără pricini și sabiuțe ignorante în directori de bancă și drum de fier; nu se cumulează câte zece funcții pe căciulă. lată ceea ce nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e același de la 1857. Altă dată erau boierii, astăzi avem guvernul nostru; lui ne supunem, lui ne închinăm, lui sacrificăm. Osebirea este în formă însă, dar nu și în mintea noastră. E destul ca unul din noi să aibă la visterie o funcțiune cât de mică pentru ca numaidecât să capete o însemnătate capitală. Lumea zice: "Iacă un funcționar, un membru al guvernului! " și capetele se pleacă droaie înaintea lui. Nu ca să criticăm, ci ca să ne luminăm și să creștem ca națiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]