566 matches
-
dintr-o veche familie de boieri din Moldova. El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-un document din 3 martie 1535. În calitate de vistiernic, Mateiaș avea responsabilitatea administrării veniturilor țării dar și ale curții domnești. El a fost un boier de încredere al domnitorului, fiindu-i încredințate și misiuni diplomatice. El a fost trimis cu diferite misiuni în Transilvania, pentru a trata cu Ioan
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545. Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se prima traducere în limba română a
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
caracter religios în fir de mătase cu perle, cel mai mare având și două rubine ("Acoperământul" pentru Sf. Disc, "Acoperământul" pentru Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea și este catalogată ea-însăși ca monument istoric. Ea se află la 50 m nord-vest de biserică și este compusă din două nivele, cu cerdac la
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
că identificările lui M.Gubolu sunt într-o anumită măsură arbitrare. Satul Sadâc este atestat documentar pentru prima dată într-o listă de localități întocmită în 1808. Date cu privire la lista respectivă conține răspunsul expediat, la 14 mai 1812, de către marele vistiernic din Moldova, Iordache Ruset-Roznovanu, senatorului V.I.Krasno-Milașevici, președinte al Divanurilor din Principatele Moldova și Țara Românească. Comunicîndu-i că a primit de la el poruncă de a-i pune la dispoziție informații despre denumirile ținuturilor și satelor, veniturile Moldovei, contribuția acordată armatei
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
extras nu sunt trecuți sîrbii și bulgarii veniți de peste Dunăre, care, stabiliți în Basarabia, se subordonau consilierului de stat activ Koronelli. În lista alcătuită cu trei ani în urmă și prezentată fostului președinte al Divanurilor, senatorului S.Kușnikov, explica marele vistiernic, au fost enumerate ținuturile și satele Moldovei, indicîndu-se numărul locuitorilor și birul plătit pentru trei luni. Scăzînd din 1812 trei ani, se constată că lista anexată de I.Ruset-Roznovanu afost întocmită în 1809. Aceeași operație de scădere, posibil, a efectuat
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
(alternativ: Dumitrașco, poreclit: Țarigrădeanul; n. 1620 - d. 1685) a fost domnul Moldovei în . Era fiul marelui vistiernic Mihai Cantacuzino. Între 1673-1674 a fost capuchehaia lui Ștefan Petriceicu la Înalta Poartă. Dumitrașcu l-a pârât împreună cu Stroe Leurdeanu pe postelnicul Constantin Cantacuzino (postelnicul) la Grigore I Ghica, ceea ce a dus la uciderea postelnicului în 1663. În 1674, a
Dumitrașcu Cantacuzino () [Corola-website/Science/299478_a_300807]
-
șeful curții. "Banul" (de Severin) îndeplinește funcția unui dregător militar, cu drept de judecată locală, care execută și poruncile administrative ale domnului. "Logofătul" ține socotelile domniei, scrie hrisoavele mai importante și pune pecetea pe toate acestea. El coordonează activitatea grămăticilor. "Vistiernicul" se îngrijește de veniturile și plățile domniei. "Spătarul", pe lângă faptul că poartă sabia domnească la ospețe și ceremonii, este și șeful oștii în timpul războiului. "Stolnicul" se îngrijește de mesele domnești. "Paharnicul", numit inițial "picernic", varsă de băut domnitorului. "Comisul" are
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
fel de oameni-maimuță, ființe brutale și arierate mintal. În această operă, Swift satirizează vanitatea și ipocrizia contemporanilor săi, sistemul judiciar, mecanismele puterii și tendințele războinice, cum le cunoscuse în societatea și în special în viața politică engleză. Așa, de exemplu, vistiernicul din "Lilliput" este o prefigurare caricaturizată a politicianului Robert Walpole. În ultimele două cărți este ridiculizat pozitivismul, în plină dezvoltare în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. ""Călătoriile lui Gulliver"" este una dintre cele mai citite cărți ale
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
Pe aceste terenuri, unde mai târziu vor fi descoperite izvoare minerale, se vor construi clădiri care să permită utilizarea izvoarelor, apărând astfel stațiunea Slănic-Moldova. În 1765 Grigore Alexandru Ghica numește, prin hrisovul din 13 iunie, șase epitropi: hatmanul Vasile Roset, vistiernicul Ion Cantacuzin și patru negustori ieșeni, Costea Avram, Constantin Panaite, Costea Papafil și George Petală. Reforma cea mai importantă a fost realizată de Alexandru Mavrocordat care, prin hrisovul de la 1 august 1785, modifică statutul Casei Sfântul Spiridon, statul care va
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
istoric"", fresca fiind grav alterată prin integrări cromatice masive și repictări. În pridvor și în pronaos se află mai multe pietre de mormânt, dintre care una aparține lui Bogdan, fiul lui Petru Rareș, mort în septembrie 1540, iar alta marelui vistiernic Toma, mort la 21 august 1543. Biserica a fost înzestrată cu valoroase odoare, dintre care multe au fost distruse sau s-au risipit. Au mai fost păstrate doar câteva cărți liturgice în manuscris: un Octoih de la sfârșitul secolului al XVI
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
este curtea lui, Giulești, Schei, Bărboși, Bisicurești, Frățești pe pârâul Negru, Măsteacănul pe pârâul Negru și pe pârâul Neamț (Ozana): Groși, Moisești, Lisetul, Iubănești. Satul Brănișteni a fost stăpânit, în partea a doua a secolului al XV-lea, de către Ieremia vistiernic, care în 1499 zidește o biserică. În secolul al XVI-lea, satul a fost dat lui Ilie și la alții, iar în veacul al XVII-lea exista satul Berbești, care s-a unificat apoi cu Brănișteni. Un alt sat inclus
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
din boieri sunt împotriva lui. Atunci el a trimis imediat slugile să-i aducă la curte. Printre acei boieri era și vornicul Velicio (ginerele lui Toma Cantacuzino de Budești), care a fost închis, bătut și, la îndemnul lui Iordache Rusăt vistiernic, a fost omorât. Apoi, tot la îndemnul vistiernicului Iordache, Miron Costin a fost luat de la curtea Bărboși, de lângă Roman, și dus la Roman de către vătavul Macrei, unde a fost decapitat, fără să fie vinovat, fiindcă el nu știa de uneltirea
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
trimis imediat slugile să-i aducă la curte. Printre acei boieri era și vornicul Velicio (ginerele lui Toma Cantacuzino de Budești), care a fost închis, bătut și, la îndemnul lui Iordache Rusăt vistiernic, a fost omorât. Apoi, tot la îndemnul vistiernicului Iordache, Miron Costin a fost luat de la curtea Bărboși, de lângă Roman, și dus la Roman de către vătavul Macrei, unde a fost decapitat, fără să fie vinovat, fiindcă el nu știa de uneltirea celorlalți boieri cu fratele său Velicio, mai ales
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Tuturor Sfinților" din Miron Costin (comuna Trifești) este situată la 8 km vest de Roman (DJ 157), pe valea pârâului Românești (Ghirva) și construită din piatră și cărămidă pe locul unei biserici mai vechi, în anul 1520. La 1499, Eremia Vistiernicul ce se înrudea prin căsătorie cu Ștefan cel Mare, este promovat, în timpul domniei lui Bogdan al-III-lea. Acesta il trimite în anul 1507 ca sol la Veneția și pentru că și-a îndeplinit misiunea a fost răsplătit cu un sat (Brănișteni) și
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Romanului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și asist. universitar Mircea Crișan, sub atenta supraveghere a preotului paroh Agafitei Gheorghe. Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu Ieremia Vistiernic a făcut această biserică în numele Duminicii Tuturor Sfinților, în vremea blagocestivului și de Hristos iubitorului Domn Io Ștefan Voievod, în anul 7028 (1520), luna iunie 11 și când ocârmuia mitropolitul Kir Teoctist. Biserica are formă de navă cu sânurile laterale
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
urmă. Astfel, după ce și-a recăpătat faima, pe la mijlocul anului a fost trimis de principii cruciați să-l invite pe Kerbogha să rezolve toate diferendele printr-un duel cu un luptător creștin. Emirul a respins provocarea. În 1099, Pierre este numit vistiernic al donațiilor în timpul asediului de la Arqa (martie) și a fost conducătorul procesiunilor religioase din jurul zidurilor Ierusalimului mai înainte de cucerirea orașului, iar mai târziu a fost conducătorul procesiunilor din oraș, care au precedat miraculoasa victorie din bătăia de la Ascalon (august). La
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino-Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni, având codul de clasificare . La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
valoroase. Clădirea a găzduit un timp Căminul cultural din Deleni (din 1949), devenind apoi sediu al unui Preventoriu TBC, destinație pe care o are și azi. Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1668-1669 de către marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) , în apropierea curții boierești. Ea a fost clădită din piatră și cărămidă. Lăcașul de cult a fost reparat în perioada 1721-1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele” făcute de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi dau trei mii de hectare pe râul Amur, numai să nu ne implice în gâlceavă cu cetățenii Angliei”. La 1812, în moșia din Chițcani, stăpânită de vistiernicul Grigore Sturza, erau înregistrate 36 de familii țărănești, o familie de mazili și o familie de ruptași. În biserica de lemn din sat, construită în anul 1771 alături de o biserică mai veche, slujeau doi preoți, un diac și un dascăl
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
de Imperiul Otoman în intenția acestora de a-l face navigabil, „"de-l curăție, cu multe sute de oameni, de copaci și de plahii"”. În 1716, la începutul celei de-a treia domnii a lui Mihai Racoviță, este numit mare vistiernic. Acesta îl trimite ca reprezentant al său la tătarii din Bugeac pentru a le solicita ajutorul în lupta cu o garnizoană austriacă staționată în Cetatea Neamțului comandată de căpitanul loren François (Ferencz) Ernau. Marele vistiernic Costantin Costachi, împreună cu alți boieri
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
Mihai Racoviță, este numit mare vistiernic. Acesta îl trimite ca reprezentant al său la tătarii din Bugeac pentru a le solicita ajutorul în lupta cu o garnizoană austriacă staționată în Cetatea Neamțului comandată de căpitanul loren François (Ferencz) Ernau. Marele vistiernic Costantin Costachi, împreună cu alți boieri, a făcut parte din comisia numită de domnitor în vederea în vederea restabilirii „hotarului lui Halil Pașa” din Bugeac. La începutul anului 1723, domnitorul Mihai Racoviță descoperă corespondența secretă pe care marele spătar Costantin Costachi o ducea
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
fost un cronicar moldovean, mare boier, care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. Ioan Neculce s-a născut în anul 1672, în satul Prigorenii Mici, azi comuna din județul Iași. Tatăl său a fost Neculce vistiernicul, se pare grec de origine, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc. Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon ("podghiaz" sau "poghiaz
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. Ioan Neculce s-a născut în anul 1672, în satul Prigorenii Mici, azi comuna din județul Iași. Tatăl său a fost Neculce vistiernicul, se pare grec de origine, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc. Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon ("podghiaz" sau "poghiaz" = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
fiind istoria imperiilor: Împăratul Nabocodonosor al II-lea a făcut un un idol cu chip de aur, înalt de 60 de coti și lat de 6 coti, l-a sfințit și a poruncit că toate căpeteniile (dregători, cârmuitori, judecători, legiuitori, vistiernici, căpetenii de oști) să se închine acestui chip la semnalul dat de trâmbițe și celelalte instrumente muzicale. Cine nu făcea asta urma a fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. Cei trei prieteni ai lui Daniel au refuzat să venereze idolul
Nabucodonosor al II-lea () [Corola-website/Science/302325_a_303654]