208 matches
-
Spania înainte de lucrarea sa de doctorat, ocupă un loc aparte. Savater creionează un portret fizic și moral al filosofului român în ambianța boemă a străzii, a domiciliului său parizian și propune o nouă lectură a operei lui Cioran, din perspectiva „vitalismului contrariat” al autorului „Tratatului de descompunere”, care neagă elocvent ineluctabilul și afirmă că moartea „nu are dreptul la domnie, ci este un simplu atentat și o uzurpare”. Ca și în cazul marilor „mânioși ai secolului nostru, precum Céline, Thomas Bernhard
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
pierdute. Reumanizarea lui Apostol Bologa este una dintre cele mai spectaculoase aventuri ale romanului românesc modern și una dintre polemicile semnificative romanului românesc. Redescoperind adevărurile intime, personajul se integrează, de asemenea, dublei tradiții a literaturii ardelene: pe de o parte, vitalismului, promovat de șirul de autori care începe cu Micu, Maior, Șincai și ajunge la noi prin Goga, Aron Cotruș, Mihai Beniuc, pe de alta, șirului deschis de Țiganiada și, încheiat, probabil, cu Emil Cioran. Ajunși aici, e momentul să observăm
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
a operei eminesciene." Evitând sociologismul vulgar, Caius Dobrescu demontează mai întâi imaginea meteorică a geniului sustras contingențelor istorice, arătând ecourile spiritului vienez în opera lui Eminescu, precum și convergențele acestuia cu principalele orientări literar-filosofice din epocă (romantismul Biedermeier, naturalismul, estetismul, darwinismul, vitalismul nietzschean ș.a.). Nu numai că opera eminesciană nu iese prejudiciată dintr-o asemenea confruntare, dar ea relevă un sincronism paradoxal cu climatul cultural al vremii. Polemic în esență, demersul lui Caius Dobrescu nu este nici demitizant, nici apologetic, concepând scrierile
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
constituie evenimentul declanșator al unei revolte a mașinilor al cărui lider refuză întoarcerea pe Terra așa cum suna inițial scenariul trasat de înaintași. Firul de iarbă trezește un fior whitmanian în căpitanul obez care-și regăsește cel puțin o parte din vitalismul de odinioară. Terrei i se mai dă o șansă, însă pentru această șansă societatea de pe Axiom trebuie să se trezească din narcoza hedonistă. Dragostea celor doi roboți ca primum movens pune în mișcare o întreagă lume, care renaște sub semnul
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
D-sa are în sînge reprezentația. La un capăt al tipologiei căreia îi aparține se află nume precum Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Felix Aderca, Alexandru Paleologu, seniori ai paradoxului, ca și ai scrisului caleidoscopic, aranjîndu-se în figuri subtil-atracțioase, răspunzînd unui vitalism structural, contagios. La celălalt capăt se află, evident, personajul de cafenea, imortalizat de Caragiale, care "pune țara la cale", făcînd "politichie subțire", critic peste poate, ros de-o nemulțumire cronică, de-o revărsare elocutorie ce nu cunoaște granițe. Mitică e
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
dar și dovada că, la acest nivel al practicii artistice, artiștii români și bulgari au în comun atît un repertoriu de elemente formale, cît și tensiunile și motivațiile specifice. Recursul la memorie, fie ea istoricistă sau mai apropiată modelelor spirituale, vitalismul cromatic și arhitecturile cerebrale sînt componente ale unui cadru moral, ale unui peisaj interior, dar și ale unor realități contextuale, dacă nu identice, atunci extrem de asemănătoare. Acestă mică expoziție de pictură contemporană bulgărească, în pofida vizibilei neîncrederi cu care a fost
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
moralei tradiționale creștine, unei astfel de concepții secularizate îi va fi dat a purta "crucea filosofiei", din cadavrul căreia "aveau să se ridice, în secolul al XIX-lea, științele moderne și teoriile asupra puterii - politologia, teoria luptei de clasă, tehnocrația, vitalismul". Cu această doctrină "demarează o inevitabilă politizare a gîndirii", care, în concret, "a pus bazele dramei moral-politice a secolului XX". Așadar prin refluxul moralei de sorginte religioasă, ca și prin defecțiunea celei iluministe, mînate de un raționalism nescutit de funeste
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
găseam deodată liberi, și în Est, și în Vest. O libertate smulsă prin respingerea poetică a valorilor dominante." Poemele sînt cu heteronime, patru poeți imaginari scriu o poezie care seamănă cumva cu metaforismul generației '60 din România, cu exploziile de vitalism adolescentin ale lui Labiș sau Nichita Stănescu, sau mai tîrziu ale lui Mircea Dinescu: "america e sănătoasă, eu sînt sănătos/ în trupul lui christ./ căderea metalului fluid îmi clădește/ sufletul sferic./ sînt primul la rînd./ trupul mi-a fost așternut
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
dreapta între spini - / Crucea de hotar - / artă naivă / rumegată de tufișuri și tîlhari". Congestia de energie reclamă momente de relaxare. Contemplarea proliferării grave a materiilor e din cînd în cînd întreruptă de consemnarea unor cauzalități pitorești, a unor conexiuni ludice. Vitalismul primitiv e întors pe latura sa bonomă: "Rîpa Albă / are un prunc: sufletul meu! / și-o tufă de spini - unghiile unei flori / ce-a dat în mintea copiilor". Ca și această cochet-hirsută repliere: "Mă retrag - valea mi-a spart gîndurile
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
literaturii unor autori importanți, și nu fără consecințe asupra felului în care aceasta poate fi înțeleasă, inclusiv despre relativa lor discreție asupra subiectului (autorul îi zice, potrivit cu tema, abstinență) la poeți ca Heliade Rădulescu, Alecsandri, Macedonski, sau neașteptata explozie de vitalism al cărui semn este vița, strugurele, vinul, la Fundoianu, într-o serie de poezii citate (p.296 etc.) și în altele încă, în care se evidențiază rolul augural al vinului („Bea vinul! Cine știe pământul cu noroc?/ Cine citește-n
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
Itinerariului spiritual sunt cele în care Eliade se ocupă de religia creștină. "Experiența religioasă a protestantismului se petrece în afara divinului teologic - accesibil numai în cadrele Bisericii. (...)protestantismul conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii se nasc în catolicism. Răsăritenii ajung la ortodoxie" sau "...orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox." - nici una dintre aceste meditații inautentice nu-l recomandă pe savantul
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
să mai contăm în economia spirituală a epocii. Acest spirit al timpului circulă sub diferite nume și, pe măsură ce crește, își ia din ce în ce mai multe înfățișări și alias-uri. Unii l-au numit "epoca de după postmodernism", "globalizare", "neotribalism", alții - "hedonism holist", "neobarbarie", "vitalism sălbatic". În cele ce urmează l-am numit, pentru domeniul muzical, amatorismul experimentalist. Asistăm în contemporaneitate la o avalanșă a valorilor trăirii și simțirii. Pudoarea modernilor de a se exprima, ba chiar antiexpresivitatea afișată de odinioară devin pentru anumiți creatori
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
în această concentrare, în această supunere totală sub o mînă și sub o minte, în această încordare sufletească de fiecare ceas stă îndemnul și orgoliul faptului". Acest elogiu al "conducătorului absolut" Mussolini este și pe linia Cuvîntului, și pe linia vitalismului lui Sebastian, și consună cu o amintire a lui Felix Aderca: în 1934, în timpul scandalului De două mii de ani..., Sebastian i-ar fi mărturisit lui Aderca una din dorințele lui tainice (cu un cod psihologic ușor de înțeles în condițiile
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
1933 de la Sibiu la Ploiești, unde corespondenta sa era detașată ca profesoară la liceul de fete. Scrisoarea se centrează în jurul unui foarte interesant autoportret al scriitorului având ca trăsături principale pesimismul, orgoliul, luciditatea dar și cultivarea unui fel special de vitalism: "Îți scriu după patru ore de muncă în pădure, unde am spart lemne, nu numai din considerente de utilitate, ci și din pasiunea inutilă a efortului. În aceste locuri, unde în multe privințe am redevenit copil, ceea ce înseamnă că nu
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
aceasta din urmă, comunismul a avut sensul unei catastrofe care i-a schimbat radical existența, argument în fața căruia Emilia rămâne impenetrabil detașată. Vocea pierdut resemnată a Valeriei Seciu abia se aude, voluntarismul de Victoria Lipan al Emiliei este molipsitor prin vitalismul lui. Două lumi stau față în față, iar dialogul dintre ele este imposibil, de aceea nici nu există vreun ictus polemic în discuție. Pe de o parte, istoria celor din „clasa” dnei Stroescu conservă amintirile traumatice, pe de altă parte
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
romanelor într-un mod polemic față de soluțiile spirituale și ideologice (v. mimetismul literar oficial) se produce prin respirația și tensiunea inoculată de celulele în degringoladă unui organism individual/social. Romanul Prins este o frumoasă ilustrare a temei supraviețuirii individului/corporalului/vitalismului de tip senzorial în contextul formalismului și al unei realități proletcultiste simbolizate de cancer. Dulce ca mierea... contrapune haina cazonă a realității dure și paupere din armată unei explozii de pasiune și senzualitate demne, pe alocuri, de pagini camilpetresciene sau
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
românești, ele doresc să trăiască moral potrivit aspirațiilor adânci de care sunt animate, însă contextul ideologic sufocant le împiedică. Personajele din romanele românești sunt inadecvate ca structură realității timpului lor. Ele trăiesc după norme și coduri secrete de natură intimă. Vitalismul lor agresiv e într-o profundă contradicție cu normele, festivismul și codurile ideologice. Așadar personajul narator masculin nu este un John Wayne, ci este introspectiv, reflexiv (e o proză de idei!) și trist pentru că istoria tragică a României comuniste nu
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
creație, ca acțiune de gîndire dirijată spre spațiul muzeal și spre sala de expoziție, artiștii italieni Tomasso Cascella, Franco Ciuti, Bruno Conte, Michele Cossyro, Achille Pace, Attilio Pierelli și Piero Raspi sunt foarte aproape de mulți artiști români contemporani. Amestecul de vitalism și de austeritate, coabitarea valorilor tactile cu rigoarea conceptului și îmblînzirea impulsului baroc în purismul aproape sonor al formelor spațiale, caracteristici care acoperă un spațiu filosofic larg și un parcurs istoric la fel de bogat, fac din arta lor un teritoriu ușor
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
a împărtășit, luminându-i bolnavului cufundarea în veșnicie". Adela Popescu a făcut bine că a introdus în volum texte inedite ale lui George Muntean, articole, conferințe, prozele absurde și mai ales poeziile, din păcate puține. Ele sunt pătrunse de un vitalism, ce nu ne miră la robustețea morală (și fizică) a autorului. în La pragul somnului regăsim un elogiu al vieții, în Toamna în gară, un altul, al roadelor, a naturii generoase, îmbelșugate. Parcă și mai specifică pentru poet este Ignat
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
societăți mexicane tradiționale din preajma celui de-al doilea război mondial și a dat o dimensiune avangardistă actului artistic de pe continentul american. Viața Fridei Kahlo este, precum tangoul argentinian, o combinație de moarte și pasiune, de sex sălbatic și nostalgie, de vitalism frenetic și boală, de violență și candoare, de glorie și tragedie. Universul artistei este unul plin de culoare în care elemente aparent incompatibile coexistă natural în același plan, ca în arta suprarealistă. Pictura Fridei Kahlo este o combinație orginală între
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
că reflecția asupra limbajului ca expresie care deturnează esența presupusă a lucrurilor nu ține de teritoriul francez. Lumea occidentală a trecut și n-a ieșit nici astăzi dintr-o contemplație critică pe care o putem foarte bine deplînge în numele unui vitalism adamic sau al unui ideal de transparență a mesajului, dar care nu-i mai puțin realitate. Și nu doar realitate, ci valoare. Poate că pe Barthes nu îl interesa literatura la modul detașat, al criticului care folosește cărți pentru a
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
care le face să merite a fi camaradele noastre. În categoria aceasta o clasez pe Pica. De multe ori m-am gândit că dinamismul nostru poate fi considerat ca având analogie cu acela al eroilor stendhalieni, care și ei cultivă vitalismul, în special Fabrice del Dongo. £Resping această apropiere cu energie, pentru că eroi de tipul Fabrice sau Julien Sorel sunt tocmai aceia cu care mă feresc să semăn. Popoarele îmbătrînite se semnalează prin astfel de simboluri. Exaltarea vitalității fără nici o rezervă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și carnaval. „Cultul” dictatorilor de tristă celebritate ai epocii prolifera și prin Înmulțirea a tot felul de „șefi” cu depline puteri peste tot unde mai supraviețuia o comunitate care trebuia aliniată, disciplinată, transformată Într-o simplă unitate În subordine. Un vitalism primar mobiliza simboluri „ancestrale” sau universalismul vag și naiv al „viitorului luminos”, pervertite de sistematica mașinărie propagandistică. Isteria nazistă și fascistă afișa deja embleme tenebroase, sloganuri barbare. Invectivele se Îndreptau nu numai Împotriva așa-ziselor „rase inferioare”, ci Împotriva omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
în tendința lor de a se autonomiza de viață, se constituie în zonă aparte, creîndu-și o bază rațională, pe cea vitală pierzînd-o. Astfel, nu există în fond decât o axiologie raționalistă. Și etica se simte bine numai pe fundamente raționaliste. Vitalismul, punând accentul pe imanență, a suprimat dualismul, adică reazemul teoretic al eticii. Devenirea a fost astfel reintegrată în drepturile ei, adică în rosturile ei de a crea și distruge fără nici o răspundere. Toate viziunile de viață care dezvăluie sensul imanent
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]