1,784 matches
-
s-o facă. Nu le-a plăcut niciodată să asculte de sfatul pe care înțelepții din zilele noastre sînt oricînd gata să ți-l dea16, și anume că este bine să folosești avantajul timpului; dimpotrivă, au preferat să folosească avantajul vitejiei și al înțelepciunii lor; căci timpul împinge înaintea lui orice lucru, și așa cum poate să aducă cu sine binele și după aceea răul, poate să aducă de asmenea răul și apoi binele. Dar să revenim la Franța și să cercetăm
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
disciplină, să poată urca la un grad înalt în oștire. Cînd Paolo Vitelli a murit, el a continuat să învețe arta militară sub Vitellozzo, fratele celui dintîi și, pentru că era foarte inteligent, viguros ca înfățișare și plin de curaj și vitejie, ajunse să fie cel dîntîi între camarazii lui de luptă. Dar părîndu-i-se că este un lucru înjositor să fie sub conducerea altuia, se gîndi să ocupe orașul Fermo, asigurîndu-și pentru aceasta ajutorul unor locuitori ai lui cărora le era mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dacă un principe își întemeiază puterea pe armatele mercenare, el nu va avea niciodată o situație stabilă și sigură, deoarece armatele de acest fel sînt lipsite de unitate între ele, sînt ambițioase, fără disciplină și necredincioase; ele sînt pline de vitejie cînd sînt între prieteni, și sînt lașe în fața dușmanului; nu au frică de Dumnezeu și nu-și țin cuvîntul față de oameni; și cu atît mai mult amîni o înfrîngere, cu cît amîni atacul pe care ar trebui să-l dai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi prea greu să dovedesc lucrul acesta, deoarece nenorocirile de azi ale Italiei nu au altă cauză decît aceea că multă vreme ea s-a sprijinit numai pe armate mercenare. Acestea au adus, unora, cîteva victorii, și păreau pline de vitejie atunci cînd se luptau între ele; dar de îndată ce a venit străinul, s-au arătat precum erau. Iată de ce i-a fost ușor lui Carol, regele Franței, să cucerească Italia cu Creta. Iar cel care spunea că păcatele noastre sînt cauza
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acțiunile de cucerire asupra uscatului, în adevăr luptînd pe mare cu trupele lor alcătuite din nobilime și de oameni din popor ei s-au dovedit a fi soldați neîntrecuți; dar de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă prea mult de căpitanii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci cînd stăpînirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întimplat pe vremea lui Carmagnola, ei și-au dat seama pentru prima oară de greșeala pe care o făcuseră. În adevăr, cunoscînd vitejia lui deosebită atunci cînd, sub conducerea lui, l-au bătut pe ducele de Milano și constatînd, pe de altă parte, că după aceasta el a început să lupte fără avînt, au înțeles că, păstrîndu-l în fruntea armatelor, nu vor mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din Romagna. Din școala lui au coborît între alții Braccio și Sforza, care au fost, în vremea lor, adevărații stăpîni ai Italiei. După aceștia au venit toți ceilalți care pînă în vremurile noastre au condus armatele de acest fel; rezultatul vitejiei lor a fost acela că Italia s-a văzut în toată lungimea ei cotropită de Carol, prădată de Ludovic, supusă cu forța de Ferrando și batjocorită de elvețieni. Căpitanii de mercenari au organizat în așa fel armatele, încît au redus
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar dacă ai pune în fruntea lor pe un al treilea, el nu va putea să cîștige atîta autoritate, încît să poată să-ți facă rău. Pe scurt, armatele mercenare sînt primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii; el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decît să o cîștige cu ai altora, judecînd că nu este o victorie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
evrei, Saul, pentru a-i da curaj, l-a încins cu propriile lui arme; dar David abia a primit aceste arme și de îndată le-a și respins, spunînd că, păstrîndu-le, nu poate să-și folosească pe deplin propria lui vitejie, și că el voia să-l întîmpine pe dușman numai cu praștia și cu cuțitul lui. În sfîrșit, cît privește armele altuia, sau le pierzi pentru că sînt prea ușoare, sau te apasă ca o greutate, sau în sfirșit te strîng
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Imperiul Roman a slăbit, iar puterea pe care el o pierdea, ceilalți o cîștigau. Rezulta, deci, că un principat care nu posedă armate proprii, nu va fi niciodată în siguranță; dimpotrivă, va fi întotdeauna pradă sorții, deoarece îi va lipsi vitejia care să-l apere cu credință în vreme de primejdie. De altfel, cei înțelepți au susținut întotdeauna ca o părere și o maximă a lor că nihil sit tam informum aut instabile quam fama potentiae non sua vi nixa36. Iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintre italienii numiți mai sus nu au putut să facă ceea ce putem nădăjdui că va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că în atîtea răsturnări care s-au petrecut în Italia și în atîtea mișcări războinice, vitejia pare că s-a stins cu totul. Aceasta vine din faptul că vechile orînduiri nu erau bune și din aceea că nu a existat nimeni care să fi știut să găsească altele noi. Și nimic nu este mai mult spre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai ales cînd vor vedea că îl au drept comandant pe principe, și că acesta îi tratează cu onoare și își cîștigă și păstrează dragostea lor. Este necesar să te pregătești și să ai astfel de armate, pentru ca, reînnoind străvechea vitejie a Italiei, să poți să te aperi de dușmanii dinafară. Și cu toate că infanteria elvețiană și cea spaniolă sînt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încît o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cîteva fapte care ne vor arăta cu claritate că e imposibil ca inteligența umană să prevadă totul. Cel dintîi este acela al luării prin surprindere a Cremonei de către principele Eugenio, întreprindere concertată cu toată prudența imaginabilă și executată cu o vitejie infinită. Iată cum acest plan a eșuat: principele a intrat în oraș, spre dimineață, printr-un canal de scurgere a gunoaielor, pe care i l-a dechis un preot înțeles de mai-nainte cu el; ar fi ajuns negreșit să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Într-o duminică la Liceul pentru nevăzători, siguri că pot să mă ia cu ei În oraș. Nu puteam să ies fiindcă eram consemnat În internat. Făcusem o boacănă oarecare. M-am prezentat Înaintea lor, la poartă, cu povestea de vitejie care-mi atrăsese pedeapsa, debitîndu-le-o pe nerăsuflate, reluînd-o cu explicații suplimentare, ba mai mult, relatîndu le istorii și mai fantasmagorice, ca să mă pun singur sub reflectoare parcă spre a sublinia sublimul experienței mele din acest internat față de insignifianța vieții lor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mele de individ care dorea să rămână cocoțat în topul micilor depravați. Când a murit Dej, ninetistele, îmbrăcate în negru, s-au adunat din nou la voroavă, purtau cu ele niște fotografii cu un semichelios bătrâior, lăudau nu știu ce fapte de vitejie ale acestuia, picurau lacrimi și-i blestemau pe ruși din cauza nu știu cărui complot pus la cale împotriva eroului mort. Doar Nineta era îmbrăcată altfel, în obișnuitul ei capot cu pătrățele albe și negre, și abia atunci mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vei fi păcălită, înșelată. Un pic de viclenie feminină nu strică aici, pentru că, știut este, cui pe cui se scoate... Un fel de vuiet discret, abia șoptit: "Uuuuuuuuuu!"... "Cartea nr. XIII: Moartea!" Doamnă în negru, mască albă de speriat și vitejii, coasă de coasă, trandafir alb rătăcit în decor și ceva care aduce a iad... Sec: "Transformare, schimbare, sfârșituri..." Oftat discret, ușoară tuse teatrală, tăcere... O ninetistă trage perdelele, semn că și eu pot să dau semne de viață, să mimez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
flăcări și exploziile rotunde. Orori: oamenii se omoară între ei. Lumea e în continuă schimbare. Trebuie înțelese punctele de vedere, urmărite evenimentele logic, pentru a nu pierde din vedere realitatea. În trecut, (moștenit pe cale genetica și astăzi) oamenii prețuiau puterea, vitejia, chiar și hoția datorită calităților presupuse, deoarece erau condiții esențiale pentru supraviețuire, cei ce le aveau, putând astfel face față primejdiilor. Azi mai putem (uneori e necesar, spre exemplu cu hoții) pune capăt violenței cu violență foarte mare și bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fi un șmecher cool din secolul al XXI-lea). Mă voi mulțumi să spun că, dacă voi avea inconștiența să încep vreodată propria variantă (în oglindă) a Jurnalului unui seducător, nu știu câți dintre dumneavoastră vor da crezare faptelor mele de neînchipuită vitejie: în timp ce, în Germania, am rezistat eroic în fața unui respectabil homosexual și a umbrelei dumisale, în Japonia, am avut tăria să mă sustrag de la jocurile erotice ale unor minore mânate, în expresia sublimă a unei prietene, de hormoneală. Sfârșit de partidă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sat unde s-a despărțit de lebede, aflând că nu este departe de locul căutat de ea. -Vă mulțumesc, fie ca în continuare să aveți parte numai de nopți curate și luminoase, a urat crăiasa frumoaselor lebede. -Noi îți dorim vitejie și calea reușită să-ți fie! a urat Regina păsărilor călătoare, la rândul ei după ce pe tot parcursul zborului a fost alături de crăiță. Până să se hotărască ce trebuie să facă după ce va lua legătura cu femeile din acea parte
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
omenesc, căci tot în Biblie citim, că se întrebuința și cremațiunea. Așa, de exemplu, în Cap. XXXI, din I. Samuel . v. 11-13, citim cele ce urmează: Când au auzit locuitorii Iabeșului din Gallad ce au făcut Filistenii lui Saul, toți vitejii s-au sculat, au mers toată noaptea și au luat de pe zidurile Bet Șanului trupul lui Saul și trupurile fiilor lor. Apoi s-au întors la Iabeș, unde le-au ars, le-au luat oasele și le-au îngropat sub
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lumina etc.); de altele frică (ex.: trăsnetul, furtuna). Neputând, de asemenea, să-și explice bunătatea și răutatea unor animale, au început să le divinizeze, să aibă un cult pentru ele cât și pentru unii oameni vii, cari excelau prin forță, vitejie și alte virtuți. Cultul acestora l-au păstrat și după moartea lor. Istoria religiunilor și mai ales arheologia ni-au adus atâtea dovezi și descoperiri despre existența unui cult al morților, care se pierde-n bezna timpului, încât nu mai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
familia celui plecat la război. Ipoteza asumată tacit era că familia depindea de veniturile aduse de bărbatul mobilizat pe front (G. Bock, 2002, p. 231). Pe timp de război, femeia care își crește singură copiii poate prelua o parte din vitejia pe care se presupune că o manifestă bărbatul aflat în luptă: poate fi cumva o mamă eroină 1. Pe timp de război, femeile așteaptă ca soții și iubiții lor să se întoarcă, în cele din urmă, acasă. Deși în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
făceau să răsune caldarâmul din Puerta del Sol sau de pe strada Montera cu vârful spadelor, ori se fâțâiau pe treptele scării monumentale de la San Felipe cu centurionul Înțesat de tubulețe de tinichea pline cu mențiuni onorifice pentru campaniile lor și vitejia dovedită, toate mai false decât un dublon de plumb. Plouase nițel dis-de-dimineață și erau urme de noroi pe dușumeaua tavernei, cu mirosul acela tipic de umezeală și rumeguș pe care zilele ploioase Îl lasă În locurile publice. Cerul se Înseninase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mi-a dispărut din preajmă, fascinat cum eram de cuvintele ce ieșeau din gura actorilor. Bineînțeles, după nici câteva minute mă aflam În plin Arenal al Sevillei, Îndrăgostit nebunește de Laura, și nu-mi doream decât să dau dovadă de vitejia căpitanilor Fajardo și Castellanos, Înfruntându-i pe toți alguazilii și poterașii Înainte de a mă Îmbarca În Armada regelui, zicând, ca don Lope: A trebuit să scot spada cavalerește. N-am scos-o pentru un fitecine, ci pentru un hidalg, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-i prezență, deși aceasta era ceea ce se numește oficioasă, nu oficială. Însă, pe de altă parte, fiind tânăr, curajos și plin de spirit cavaleresc, nu vedea cu ochi răi ca invitații lui străini să asiste la o manifestare spontană a vitejiei supușilor săi, cu care, la urma urmei se Întâlneau cam des pe câmpurile de bătălie. Și adevărul e că omul care se bătea ca o fiară cu cinci deodată, o făcea cu o disperare și cu un curaj nemaivăzut, smulgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]