490 matches
-
a mulți ierarhi și a Patriarhului de atunci al Ierusalimului, Benediktos. Încă de la venirea noastră aici, ne-am propus inițierea unor lucrări de restaurare și înfrumusețare a lui. Obiectivul următor a fost redimensionarea lui, căci după 60 de ani de vitregii și de folosire, se cerea regândit ca funcționalități interioare și extins. În conse �cință, primind binecuvântarea patriarhală, din anul 1994, am început studierea acestui proiect, mai întâi cu un arhitect local, iar apoi, după in �cluderea zonei în centrul administrativ
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Alexandru Basarab către anul 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumită multă vreme " Marea Lavră a Țării Românești". Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau de vitregia istoriei (care i-a împiedicat pe români să se unească într-un singur stat puternic și într-o singură biserică autonomă), sau de o anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără mare nume, Vine din legendă și uitat de lume. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Drum de țară / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
cu nasul la crăpătura dintre ușă și cer. Acum îmi dau seama că eu căutam un pic de aer. Tata a murit tânăr după ce și-a fumat viața. Mama i-a supraviețuit 3o de ani. S-a luptat singură cu vitregiile vieții. Când am crescut mai mare mi-am dat seama și am urât definitiv acest viciu: fumatul. Fumătorii întâi se otrăvesc pe ei. apoi pe cei din jur. După ce termină de fumat, țigara, aruncă pe jos mucul. Deci otrăvesc și
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
Știi, așa surâzătoare Cum mi-apari în amintire, O figură-ncântătoare Ca o rază în lucire. Fiindcă ai ceva feeric, În purtare, în mișcări, În al nopții întuneric Mă îndemni doar la visări. Tu mă faci să uit de toate Vitregiile vieții, Ca și aerul cam rece La ivirea dimineții. Tu mă faci să mă gândesc Câte îmi mai trec prin minte, Iată-mă că și zâmbesc Să-ți mai spun? Nu am cuvinte. De-ar fi toate în natură Cum
ÎMI APARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356544_a_357873]
-
persoană juridică iar fondurile proveneau din cotele procentuale, în raport cu încasările primăriei, care, de multe ori afectau școala. Într-un proces verbal al acestui comitet se arăta că se cheltuise, pe exercițiul financiar al anului 1934-1935 și fondurile de rezervă ... "din cauza vitregiei primăriei Rucăr care nu și-a îndeplinit obligațiile ce le avea de a vărsa cotele cuvenite din încasările făcute". Restanțele însumau circa 70 mii lei Suma rezervată școlilor fusese în acel an de peste 50 mii lei. În anii următori, sumele
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
trecut în lumea cea veșnică, la cei 27 de ani. Copilăria, nu i-a fost darnică, însă cei doi bunici Ioan Stănilă și nenea Niculiță cum era numit se săteni, bunicul din partea mamei, i-au făcut să accepte mai ușor vitregiile vieții. O amintire impregnată în adâncul sufletului este aceea a „bocetului” cântat la moartea fiicei fostului primar Ioan Vulc. Apoi mai târziu când a trebuit să parcurgă atâta drum, prin atâtea țări, să se împrietenească cu oameni străini, să suporte
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
pe Hristos Domnul Cel Înviat din morți să așeze sufletul Părintelui Arhimandrit Teofil Bădoi în lumina Preasfintei Treimi, împreună cu sfinții săi slujitori”. Cu alte cuvinte, așadar, din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre însă, sunt puține și
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
Știi, așa surâzătoare Cum mi-apari în amintire, O figură-ncântătoare Ca o rază în lucire. Fiindcă ai ceva feeric, În purtare, în mișcări, În al nopții întuneric Mă îndemni doar la visări. Tu mă faci să uit de toate Vitregiile vieții, Ca și aerul cam rece La ivirea dimineții. Tu mă faci să mă gândesc Câte îmi mai trec prin minte, Iată-mă că și zâmbesc Să-ți mai spun? Nu am cuvinte. De-ar fi toate în natură Cum
ÎMI APARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346098_a_347427]
-
negre, culcuș știut de noi,/ Mi-i inima fierbinte, tresar ca și atunci,/ Când, drepți, treceam prin viață-sau moarte, amândoi. După omagiul fierbinte adresat camaradului drag, luptătorul nostru își reface țesătura spirituală a sufletului său cu evocarea splendorii și vitregiei acelor locuri de pământ și de cer binecuvântate de Dumnezeu, de Fecioara Maria și de marii noștri Daci străbuni. Împreună ne-am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
în jurul cărora am țesut un vis: visul propriei mele istorii de amor. Asemenea eroinelor din cărțile citite și filmele urmărite, mi-am imaginat că dragostea înseamnă o ea și un el, care reușesc să învingă orice opreliști, orice prejudecăți, orice vitregii ale soartei, totul în numele iubirii lor. Care iubire se finalizează cu căsătoria și eventual, copii. Și astfel, pornind la drum cu un ideal nerealist, am ajuns să învăț pe parcurs, că în viață, dragostea este adesea sinonimă cu dezamăgirea, dezechilibrul
“GHIDUL RELAŢIEI DE CUPLU PE CARE ŢI-O DOREŞTI”, O CARTE DE ANCA MĂLUREANU DESPRE UN JOC ÎN DOI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371032_a_372361]
-
său, dar cu Gică devenea moale ca o cârpă. Ce făcea dragostea din ea! Tatăl ei, Lică Spoitoru, făcea vase de aramă și le vindea prin sat. Mama sa, Piranda, murise la naștere. Așa că Lina, se învățase de mică cu vitregiile vieții. Ambițioasă și dârză,era o fiică demnă din popor, așa cum cerea partidul comunist de la putere. De aceea a fost remarcată imediat de activiștii din sat. Iar unul dintre ei, a chemat-o imediat în biroul lui: - Lino, tu nu
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
poporul român. Ed. Humanitas, București, 2005, p. 104) Pământul fiind țărâna sfântă botezată în sângele martirilor străbuni, iar Codrul care-i frate cu Românul este Dumbrava copilăriei sale, cerdacul îndrăgostiților, lăcașul nașterii, bunăstarea gospodăriei, Altarul divin, platoșa și scutul în fața vitregiilor dușmane, Vatra haiducilor, imnul poeților, toiagul bătrâneților, Aurul verde al tuturor generațiilor care au fost și vor mai fi sub soarele Vetrei Străbune. Și atunci? Cum să ne ciopârțim Pădurea? Cum să ne ucidem Codrul în sânul căruia ne-am
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincioase
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
partea-i „postbelic-secundă“ - nenumărate altele, se intensifică, se nuanțează „în valea cu binevenite jaloane-texte“, cuprinzând nu numai spațiul euro-francofoniei, ci și pe cel auctorial, al euro-Pelasgimii > Valahimii, ca în poemele: «Să ne ținem de sfinții ciobiți» (p. 8), «Vitralii de vitregie» (p. 10), « Pe valuri, spartele vitralii» (p. 26), « Râs de comă ne răscoală» (p. 30), «Bătaie de joc și de toacă» (p. 31), «Legănări de neam în ham» (p. 32), « Un imposibil greier green» (p. 38), «Vitraliul în viu se
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
de iarbă / în colți de vers» rumegă vopseaua (în text, distinsul poet apelează la un sinonim al termenului vopsea, „germanismul imperial-habsburgic-reșițean“ pătruns în graiul bănățean-de-munte, Farbe > farbă), când «puși pe fapte / mari, inepte, / alarme necoapte / scriem sub trepte» (Vitralii de vitregie, p. 10), când „bărcuțele-s scufundate de sirene“ în timp ce mijgură, în vreme ce «plouă gângav» peste conclavul râșilor cu subțiori transpirate, dar și „teribil, direct / în buletinul provincial“ (p. 11), poate, până se înregistrează - «în creier - când se uscă prunii» (p. 13
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
preamărit de creștinii balcaiunați, Cunoscătorii păcii realizate de - ”Steaua Răsăriteană” , N-au mai văzut un alt 'liant de izbăvire pământeană! Pe când striga atât de tare "moldoveni confrați!" Avântându-se-n câmpii de lupte far'a lui aliați, Chiar din a vitregiilor climaterice de nu se auzea, Inima de român limba-i singură și-o potrivea..! Își iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară, Că nu era doar ceea ce moștenise într-o doară, Inima bătându-i pentru simțirea românească, Ceea ce nu se
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
Canada, ca într-o situație specială în care două lumi de mare preț pentru mine s-au îngemănat pe plan spiritual. Îmi iau gura de aer din România în fiecare vară, petrecând acolo cam două luni, chiar dacă trebuie să înfrunt vitregiile vârstei ajunsă acum la cel de al 83-lea an. În încheiere aș mai avea un cuvânt de adăugat. Am răspuns cu drag întrebărilor acestei anchete, ca într-un taifas, de dragul semenilor din țară și ca un răspuns gestului de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
să nu fugă.Și solitar fiind pe malul oceanului de grâu verde,stejarul privește-n zare spre un viitor ce sosește într-o cavalcada de secunde-trubaduri ce trâmbițează sosirea acestui viitor în care el,stejarul va sta tot drept înfruntând vitregiile anotimpurilor ce-i întăresc trupul cu un nou strat de mândrie.... * * * La umbră mândrului și temerarului stejar,o clipă se așează.... Este un om,umil călător aflat pe drumul său spre un țel trecător și odihnindu-se secundă,ascultă versul
ŞTEJARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352783_a_354112]
-
oare, îl cunoaște cineva total? E atât de mare încă nu și-a revelat toate fațetele. Ne-a dat Dumnezeu un asemenea titan, care ne-a ținut uniți, ne-a mângâiat sufletul și înaripat mintea, ne-a întărit rezistența în fața vitregiilor istoriei, ne-a ridicat în demnitate și valoare în fața lumii și noi ce facem, cum răsplătim darul acesta? „M-a îngrozit faptul că românul și nu străinul a ajuns să ridice mâna asupra a tot ce aveam mai sfânt”- afirma
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
rugăciune din județul Iași, și nu numai, cu acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
cazul, autoritățile locale pentru asigurarea circulației pe arterele județene și comunale. Cele mai multe autorități locale au achiziționat noi utililaje de deszăpezire din fonduri europene pe baza proiectelor depuse din timp. Lizierele plantate cu ani în urmă au protejat sate întregi de vitregiile viscolului. Și sutele de kilometri de parazăpezi montate corect de CNADR și-au dovedit eficiența. Exemplul dat de locuitorii unei străzi din municipiul Focașani de a se autogospodări prin achiziționarea, în comun, a unui miniutilaj de deszăpezire a trotuarelor și
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
lume, părăsit Într-o poiană s-a ivit Casa Domnească a lui Iisus, Pe dealul cel mai de sus. Lăcaș de rugăciune să ne fie De-atunci și până în vecie. Din vremea lui Mircea dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e construită. Încinsă cu îngust brâu de lemn, Forma acestei funii este semn, Care ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
Tocmai pe atunci coana Zoițica, soția baronului Trahanache, se pregătea să aducă pe lume un prichindel care va să aline bătrânețile marelui baron. Lumea se cam temea ca simpaticul baronel, cam plinuț în ani de „dă-i și luptă” cu vitregiile sarcinilor de conducere a poporului pe căi mai fericite, să nu reziste la „durerile facerii” recent decretate. Unii dau chiar din coadă sperând ... Cine știe ce mai speră și omul când dă din coadă. Și a sosit și marea clipă a zămislirii
O SCRISOARE REGĂSITĂ, PARODIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353111_a_354440]