363 matches
-
trece brusc afară, acolo unde sculpturile etapei următoare își confirmă, într-adevăr, derutanta expresivitate.E de recunoscut încă aici cabrarea unui cal/ centaur, abandonul leneș-lasciv al unei debordante planturoase etc. etc. Altă nouă etapă e cea a unor sprințare efecte vivante: pástele ca niște viu colorate lave vulcanice devin, împreună cu gălețile din care s-au scurs, insolite obiecte de joacă pentru copii, călărite de ei cu voluptate nedisimulată. De la experiențele acestea încă plastice pînă la faza... deșeurilor nu-i decît un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Franța, care sonda anul trecut terenul, zăbovind o oră în atelierul meu de pe Armeană, se oprise (bănuiam) nu la pînzele mari, de oarecare respirație abstractă, ci la cele medii, tapetînd un perete întreg și frapînd ca un iconostas păgîn: personaje vivante, arlechini, balerine, saxofoniști, însoțite, invariabil, de cîini, pinguini, papagali, totul aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
las pe dumneavoastră să depistați ce și cît a mai rămas din fascinația primă a frescei pe marile suprafețe cvasiabstracte de-acum. Vă asigur că mult. A, uitasem: în spatele microfonului, în regala absidă am așezat, pe șevalete, cîteva din personajele vivante cu care, din cînd în cînd, am simțit nevoia să întrerup seriile grave, apăsătoare (Strigătul, Desculții lumii). Personaje aflate acum în distinse case ieșene. Și împrumutate mie, acum, pentru expoziție. În sfîrșit, la întoarcerea din exod, vă invit la exploziile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
temă de Paganini! Nu m-am simțit defel rușinat de... frivolul transfer. Și un irepresibil post scriptum. Ca să atenuez nota gravă a Retrospectivei mele din noiembrie, de la Palatul Culturii, am așezat pe șevaletele din preajma microfonului de vernisaj lucrări cu personaje vivante, lejere, ar spune francezul. Și asta pentru a nu-i supune pe cei prezenți să suporte doar tonalitatea grea a Apocalipsei, a Strigătului, din vecinătate. În plus, arătînd spre Autoportretul cu păsări și descriindu-i aerul țicnit-ludic, mi-am asumat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în calcul sumar și comod calcul doar și sarabanda expozițiilor de la Cupola ieșeană, dominată, cu precădere, de tineri. Apropo, numai și menționarea acestei (era să spun locații) e ea însăși de o desuetudine greu de mascat. De vreme ce alte... locații, administrate vivant de incitantele soluții alternative ale Perifericului, de pildă, merită, și ele, cu prisosință, aceeași luare în calcul. Chiar împreună. Numai că vectorul al doilea, prin probabil justificate orgolii, nu admite... desueta juxtapunere. Dar, hai, în creștinească îngăduință, fie și împreună
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ediție: Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1987, prefață de Basarab Nicolescu. • Les trois matières, Paris, Julliard, 1960; reeditată în format de buzunar, în 1970, "10/18"; a 2-a ediție: Strasbourg, Cohérence, 1982. • L'énergie et la matière vivante, Paris, Julliard, 1962; a 2-a ediție: Paris, Julliard, 1974; a 3-a ediție: Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1986. • Science et art abstrait, Paris, Julliard, 1963. • La tragédie de l'énergie, Paris, Casterman, 1970. • Qu'est-ce qu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Systémologie et cosmogonie", Argu-ments, n° 24, "Le problème cosmologique", trimestrul 4, 1961. • "Henri Michaux et la folie", L'Observateur Littéraire, 17 august 1961. • "Cybernétique et système vital", Lettre Ouverte, n° 4, vara 1962, pp. 54-64. • "L'énergie et la matière vivante", Revue de l'Enseignement Supérieur, n° 3, 1964. • "Vers les fondements d'une psycho-architecture", Melpomene, n° 16, decembrie 1964. • "Michaux et la folie", Cahiers de l'Herne, Raymond Bellour (dir.), "Henri Michaux", 1966, pp. 96-99. • "Sobre algunas palabras clave de la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
particula și lumea, Iași, Polirom, 2002, trad. de Vasile Sporici; a 2-a ed.: Iași, Junimea, 2007. • Georges Banu, Brook, Les voies de la création théâtrale, XIII, Paris, Ed. du CNRS, 1985, pp. 148, 150. • Michel Random, La Tradition et le Vivant, Paris, Le Félin, "Science et Connaissance", 1985, carte dedicată lui "Stéphane Lupasco și Basarab Nicolescu care regăsesc prin știință și suflet cunoașterea uitată". • Michel Maffesoli, La connaissance ordinaire, Paris, Librairie des Méridiens, 1985, pp. 25, 124, 141. • G. Yvette Thomas
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
27-31 October 1992, Casina Pio IV, Vatican, Ed. Pontificia Academia Scientiarum, 1996 (distribuită de Princeton University Press). • Michel Random (dir.), La pensée trans-disciplinaire et le réel, Paris, Dervy, 1996. • Henri Tracol, La vraie question demeure. G. I. Gurdjieff: Un appel vivant, Paris, Eolienne, 1996, pp. 70-73. • Benjamin Fondane, Le voyageur n'a pas fini de voyager, Paris și Toulouse Paris Méditerranée și L'Ether Vague Patrice Thierry, 1996, pp. 183-185. • Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco: l'unité ternaire de la réalité ou la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Baudelaire, versurile-maximă abundă În poeziile sale, iar versurile sale sunt, adeseori, cele ale lui Baudelaire. Încercați următorul joc. Întrebați de cine sunt aceste versuri cu privire la moartea Păunului: Ses yeux se sont éteints, mais non ceux de sa traîne. Il rayonnait vivant, il rayonne défunt, Il enseigne à mourir d’une façon sereine 1 și acesta: Ceux que la pudeur fière a voués au cil sec2 și, de asemenea, acesta: L’âme y voit mieux en elle au déclin des clartés3. De
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
André Meynieux remarque qu'il y a, en ce sens, une impasse de la traduction poétique qui a une căușe économique, à savoir que leș romanș traduits se vendent mieux que la poésie: [...] l'affinité entre traducteurs et romanciers est " aussi vivante que jamais " parce que leș romanș se vendent. L'affinité entre traducteurs et poètes n'a pas davantage dispăru, mais elle se manifeste moins, parce que leș poètes vendent mal et que l'acte de leș traduire n'est pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'écriture : La traduction inter-linguale, cibliste ou sourcière, ne transporte que leș restes d'une œuvre, qu'une dépouille dépossédée de tout ce qui la fait se mouvoir en tânt que corps-langage. Afin qu'elle soit véritablement efficace et vivante, une traduction doit donner à entendre une vocalisation textuelle, c'est à dire la voix du texte sacré.665 Plus que tout autre discours, le discours lyrique se fait, par excellence, dans le domaine du littéraire, l'expression de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Baudelaire, Œuvres complètes, Claude Pichois, tome 2, Gallimard, Bibliothèque de la Pléiade, Paris, 1976, p. 133. 484 V. Goldstein, apud Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, op. cît., p. 229 : " Dès que l'homme se retire du langage pour établir une relation vivante avec lui-même ou avec șes semblables, le langage n'est plus un instrument, n'est plus un moyen, îl est une manifestation, une révélation de l'être intime et du lien psychologique qui nous unit au monde et à nos
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se répercute dans l'infini et réveille des échos d'un autre monde. Dès le premier vers, l'esprit se libère de șes attaches matérielles, abandonne șes fonctions coutumières et s'élève à des hauteurs transcendantes, où règne un silence vivant. On a dit de Blaga qu'il écoute leș choses plutôt qu'il ne leș voit. Non pas qu'il s'agisse d'un poète musical dans le sens courant du terme. Ce qu'il fait entendre, c'est la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
apriorique de l'intraduisible : " À la vérité cette notion [de termes intraduisibles] ne devient une gêne que dans la mesure où l'on est résolu d'avance à réduire la traduction à un exercice mort de stérile linguistique. Une traduction vivante ne connaît guère d'intraduisibles. " V. Edmond Cary, Comment faut-il traduire ?, op. cît., p. 54. C'est nous qui soulignons. 1538 V. http://dexonline.ro/definiție/dor, consulté le 2 janvier 2012. 1539 Anca Vasiliu, " Dor ", în Barbara Cassin (dir.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
știu să râdă. De altfel, râsul nu se învață; e un dar înnăscut pe care nu-l dobândești”. Râsul este o descărcare nervoasă bruscă. Pentru H. Bergson, râsul este provocat de situații în care găsim “du mecanique plaque sur le vivant”. De asemenea se poate vorbi de o fiziologie a râsului evidențiată în alterările sale patologice în sindromul pseudobulbar, de o biochimie a lui (efectele protoxidului de azot, “gaz ilariant” chiar și ale alcoolului în doze moderate). Putem considera râsul tonic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
toate națiunile europene”. Nu chiar tuturor copiilor, ci doar tuturor băieților. Fetele intrau în alt regim de reformă. Pe de altă parte, în Europa Luminilor erau la modă „copiii sălbatici” descoperiți în pădure. Acești „copii-lup” au fost consi- derați ipostaze vivante ale lui homo ferus, descris de suedezul Carl Linnaeus în Systema Naturae (prima ediție în 1735, a 13-a ediție în 1770). „Copiii sălbatici” au fost folosiți în disputele epocii privind deosebirile esențiale dintre om și animal. Pentru Jean-Jacques Rousseau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din contexte și care au fost sesizate de exegeți sunt: existent în sine, real (în contrast cu ceea ce reprezintă nimicnicie, deșertăciune, iluzie). 2.1.2.2. al-′ayy: SOI „cel viu”; ASM „Cel Veșnic Viu”; GG „Viul”; Marr „Vivens”; RB, DM „le Vivant”; YA „the Living”; Arb „the Living God”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy al-Qayyóm (2, 255/256; 3, 2/1: „Dumnezeu! Nu este alt Dumnezeu afară de El, Viul, Veșnicul!” (GG) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
viu” (SC, Blaj); „Dumnezeu Cel-Viu”191, „Dumnezeul-cel-viu” (4 Rg/2Rg 19,16), „Dumnezeul cel viu” (Ier 10,10) (BVA); „Dumnezeul cel viu” (G-R, BS, C); theòs zÄÎn, theòs ho zÄÎn (Ps 42/41,3) (LXX); „Deus vivens” (Vg); „le Dieu vivant” (BJ); „the living God” (RSV). Toate textele ce conțin aceste expresii, alcătuite din numele generic și adjectivul ƒ"y, îl evocă pe Dumnezeul cel viu care se manifestă și reacționează la faptele omului. David, copil încă, îndrăznește să-l înfrunte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
viu (ho zÄÎn kýrios) s-a maniat puțin asupra noastra, iarăși se va împăca cu robii săi” (2Mac 7,33). „Telle est la foi qui fait leș martyrs, la double certitude que tout vaut mieux que d’offenser le Dieu vivant, et que s’attacher à lui rend vainqueur de la mort”.192 În cea mai adâncă nenorocire, Iov are neașteptatul strigat de încredere: ’an y":a‘ț Go‘al ƒ"y we-’aƒ"rÄn ‘al ‘"p"r y"qóm we-’aƒar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Blaj); „Cel ce este viu”/ „Dumnezeu-Cel-Viu” (Ap 15,7), „Viul Dumnezeu” (Ap 7,2) (BVA); „cel ce este viu”/ „Viul Dumnezeu” (G-R, BS); „Cel care este viu”/ „Dumnezeul cel viu” (C); „vivens” / „Deus vivus” (Vg); „Celui qui vit” / „le Dieu vivant” (BJ); „who lives” / „the living God” (RSV). Ho zÄÎn, participiu prezent activ substantivat, este folosit pentru a-l desemna pe Dumnezeu Tatăl în trei locuri: - în combinația eucharistían tÄÎi kathQménÄÎi epì tÄÎi thrónÄÎi tÄÎi zÄÎnti eis toùs aiÄÎnas tÄÎn aiÀnÄn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mai înainte de toată făptura” rezolva problema. Semnificație: preexistent creării lumii. 3.2.2.6.8. ho zÄÎn: „Cela ce trăiesc” (SC); „Cel ce șanț viu” (Blaj); „Cel-Viu” (BVA); „Cel ce sunt viu” (G-R, BS); „Cel viu” (C); „vivens” (Vg); „le Vivant” (cu notă: „Qui possède la vie en propre, cf. Jn 1, 4; 3, 15+ etc. L’accent porte ici sur la vie présente du Ressuscité”) (BJ); „the living one” (RSV). Acest nume este referit mai ales la Dumnezeu-Tatăl, după cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dans l’Évangile de vérité”, Revue de Théologie et de philosophie, Genève - Lausanne - Neuchâtel, III. Freedman, D.N., 1960, „The Name of the God of Moses”, în Journal of Biblical Literature 79, pp. 151-56. Guillet, Jacques, „Le titre biblique le Dieu Vivant”, în L’Homme devant Dieu (Mélanges H. de Lubac), Paris, I, pp. 11-23. Hasel, G.F., 1983, „Health and Healing în the Old Testament”, în Andrews University Seminary Studies, Berrien Springs, 21, pp. 191-202. Héring, Jean, 1954, L’épître aux Hébreux
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îngr. Paul Daniel și George Zarafu, pref. D. Micu, București, 1983; Écrits pour le cinéma, Paris, 1984; Le Festin de Balthazar, îngr. Eric A. Freedman, Saint-Nazaire, 1985; Le Lundi existentiel et le Dimanche de l’histoire, Monaco, 1989; La Philosophie vivante, 1990; Rimbaud le voyou et l’expérience poétique, îngr. Michel Carassou, Bruxelles, 1990; Ora de vizită, îngr. Leo Butnaru, Chișinău, 1993; Constantin Brancusi, Saint- Clément-De-Rivière, 1995; Le Voyageur n’a pas fini de voyager, îngr. Patrice Beray și Michel Carassou
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
în registrul unui neoromantism de factură naiv-pitorească a atmosferei unei curți boierești din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum și a cvasilegendarei întâlniri dintre Franz Liszt și Barbu Lăutaru. Scriere modestă, cu personaje „de operetă”, cu tablouri vivante colorate convențional, pitorescul fiind asigurat, între altele, prin împrumuturi onomastice din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, piesa deschide seria evocărilor istorice dramatizate. Diferite între ele, mergând de la convenționalismul schematic al viziunii „operetistice” la verva inteligent administrată (Procesul domnului Caragiale, cu referire
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]