154 matches
-
texte cu scopul de a descrie această nouă disciplină, ar putea fi identificate trei direcții distincte: una către o mass media contemporană transnațională (prin colecția de texte selectate de Nicholas Mirzoeff), a doua către o interogare filosofică a vederii și vizualității (prin antologia editată de Ian Heywood și Barry Sandywell) și cea de-a treia către o critică socială a practicilor curente de creare a imaginii (prin introducerea în cultura vizuală realizată de Marita Sturken și Lisa Cartwright)110. Definindu-se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
piața de artă și interesată doar de un număr restrâns de artiști și opere de artă. În schimb, din punctul de vedere al istoriei artei, culturii vizuale i-ar lipsi conștiința istorică, ar fi entuziasmată de o noțiune simplificată a vizualității, neglijentă cu privire la diferențele dintre medii, relaxată cu privire la problema valorii și cu privire la alegerea eclectică a obiectelor și metodelor sale. Cu toate acestea, nu se poate justifica faptul că studiile (culturii) vizuale ar avea ca obiect dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
după cel al progresiei matematice. Aceste modele recomandă preocuparea alegoriei pentru proiectarea structurii ca secvență, întruchipând astfel contra-narativitatea prin substituirea unui principiu al disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forma încercărilor de a rescrie critic istoria acestei mișcări. Astfel, Thomas Crow concepe o trecere în revistă a unor poziții cheie cu privire la reconstituirea istorică a fenomenului artei conceptuale. Ca atare, pentru a-și menține valoarea critică în raport cu triumful aparent al vizualității, arta conceptuală trebuie să fie mai curând vitală și disponibilă decât concluzionată, să ia în considerare reînnoirea contactului cu publicul profan și să documenteze posibilitatea de a se referi, într-un mod semnificativ, la o lume aflată dincolo de proximele instituții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
adesea conflictuale și a unor tipuri de investigații ale vremii, care se exclud reciproc. Aceasta este atitudinea criticului Benjamin H. D. Buchloh, care propune o teoretizare a dialecticii relației dintre arta conceptuală ce presupune proiectul celei mai riguroase eliminări a vizualității și a definițiilor tradiționale ale reprezentării și manifestările artistice ale anilor '80 ce ar fi încercat o restaurare violentă a formelor artistice și a procedurilor de producție tradiționale. Odată cu propunerea inerentă a artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
restaurare violentă a formelor artistice și a procedurilor de producție tradiționale. Odată cu propunerea inerentă a artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la o redefinire a condițiilor receptării și a rolului spectatorului.166 La rândul său, pornind de la asumarea tezei potrivit căreia arta conceptuală a fost o mișcare critică semnificativă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conceptuale ale noii istorii a artei o reprezintă "descoperirea politicii vederii", teoretizată de Norman Bryson în eseul său The Gaze in the Expanded Field (Privirea în câmpul extins) apărut în cartea editată de Hal Foster, Vision and Visuality (Vedere și vizualitate), și comentat de Jonathan Harris în introducerea sa critică în noua istorie a artei. Preocupat de relația dintre subiecții privitori individuali, structura socială și relațiile de putere, Bryson analizează situația privitorului care este, la rândul său, privit și capturat, astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
psihanaliști ori feminiști). În condițiile exercitării sociale a controlului, Bryson invocă necesitatea realizării unor studii cu privire la modul în care "puterea se folosește de constructul social al vederii" și la modul în care puterea încă își "deghizează și ascunde operațiile în vizualitate, în miturile formei pure, ale percepției pure și ale vederii universale culturale"223. La rândul său, preluând acest argument dezvoltat de Bryson și în alte lucrări ale sale, teoreticianul și artistul englez Victor Burgin afirmă în eseul său The Absence
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și nu numai tehnic... Nu-mi place să vorbesc despre concepte și despre topică, și despre lucruri de estetică grave, nu vreau să par prețioasă. Dar așa este, display-ul este foarte dificil în arta contemporană, pentru că schimbă raportul vizual. Vizualitatea este un lucru greu, care se înțelege foarte greu și arta contemporană încearcă să-l schimbe. Or, ideea că „trei lucrări... erau mai mulți pereți goi“... Nu e așa. Ca să ajungi la acea lucrare ai nevoie de un studiu aprofundat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
februarie 1929), luminează confraternitatea lirică dintre cei doi mari poeți: "D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fragmente din acești ultimi nouă ani îl obligă să cunoască principiul poeziei ca o spiritualitate a vizualității: "Geometria înaltă și sfîntă"". Condiția, extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus: "Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau de toată muzica. E mai bogată, într-un fel, și mai săracă, într-altul, decît amîndouă. Dar cuprinderea, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care apare ca dominant un mod de producție dozat pe procesarea informației, nu a materiei brute; halatele albe iau locul halatelor albastre. Trei: Transferul de la regularitățile raționaliste de tip mobil, așa cum au fost instituționalizate de revoluția lui Gutenberg/ Caxton la vizualitate, prezență virtuală și interacțiune computerizată. Televiziunea și Internetul ne-au schimbat radical viața, ne-au redus-o la două dimensiuni, ecranul plat al laptopului sau aparatului TV ne-au aplatizat. Sîntem oameni plați. Patru: Modificarea relațiilor dintre sexe, cel mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în care exersează, nu scapă de cerneala acidă a eseistului. Vorbind despre libertatea gustului, rostește un adevăr, în ce privește omul de mijloc, de o firească actualitate: "Acestui om de mijloc nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală. De aceea dezvoltarea tehnicii artistice este de neînțeles dacă o raportăm la rudimentarele trebuințe estetice ale omului normal". Între ultimele înscrise în registrul ideilor gingașe sînt cîteva analogii posibile. Prima, între creștinism și comunism. "Alături de ura
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
p. 214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia la volumul Laudă somnului (1929), Ion Barbu îi recunoaște poetului ardelean capacitatea de a identifica "principiul poetic drept o spiritualitate a vizualității: Geometrie înaltă și sfântă". (Versuri și proza, 1984, p. 171) Sensul exact al expresiei îl găsim în Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Œuvres, 1970, p. 675: "Mais, și 1'on entend par spiritualité une marche en avânt à des
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tratând câteva repere importante ale acestei „profesiuni” în țara noastră, după primul război până azi ; a doua, „Istorie contemporană”, despre câțiva artiști români clasici și contemporani (precedați de 7 texte asupra unor chestiuni de caracter mai general) ; a treia, „Istoria vizualității europene”, abordează câteva subiecte esențiale ale culturii mondiale (căci „europeană” mai înseamnă încă, din fericire, „mondială”) ; aici, afară de Rafael, El Greco, Manet etc., mai apar și filozofi, ca Heidegger și Louis Lavelle, sau mari figuri ale culturii, ca Goethe, C.G. Jung
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea la cerințele școlii, integrarea întrun grup profesional. Deficiențele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
stă degeaba". Dar pentru mine a fost un sentiment, n-aș spune de confort, în orice caz, un fel de acces care dădea o legitimitate profundă. A.V. Ce vă mai atrăgea în Iași atunci, în afară de bibliotecă? D.H. Știți că vizualitatea este o aplecare fatidică, aș spune, sigur erau lucruri care mi se prindeau pe retină. Prietenul și fostul meu student Andrei Pleșu, pretindea într-o caracterizare a colegilor săi de meserie, a oamenilor cu care își încrucișase destinul, că dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se prindeau pe retină. Prietenul și fostul meu student Andrei Pleșu, pretindea într-o caracterizare a colegilor săi de meserie, a oamenilor cu care își încrucișase destinul, că dintre cei aplicați fenomenului plastic, eu sunt cel mai irezistibil atras de vizualitate. Pentru mine, arta nu este pretextul unei discuții în afară de autonomia faptului expresiv, așa cum se găsește în granițele vizualului. Mi-l amintesc pe profesorul Oprescu, care a fost unul dintre marii mei prieteni, cu toată diferența de vârstă, îl respectam imens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
comercial cu «Garcea și oltenii» trustul Media Pro readuce în actualitatea cinematografică formația „Vacanță mare”, dar într-un context estetic complet diferit de cea anterioară, cu o poveste originală și cu un regizor care completează și atenuează prin inteligență și vizualitate derapările în facil ale dialogului, dublând calambururile cu efecte vizuale imprevizibile și eficace. Story-ul recurge la structura basmului nostru popular, cu încercările succesive la care e supus feciorul de împărat. Realizatorul folosește, însă, trama pentru cateva parodii reușite de horror
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
pentru farmecul cam ciudat al omului, aerian și atemporal, cît, mai ales, prin vivacitatea și rafinamentul cromaticii. Poate s-a simțit pasager interesat și de alții a căror deschidere spre înnoirea limbajului și soluțiilor compoziționale atipice țineau seamă de evoluția vizualității orizontului artistic modern. De aici figurația și nar- ativismul fuseseră inechivoc excluse iar ceea ce interesa cu adevărat se petrecea în sfera abstractului liric și chiar a artei informale. Prin Pollock și Willem de Kooning, Mathieu și Soullages se lansau manifeste
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
apar primii parnasieni portughezi, printre care se numără și chiar însuși Joao Penha. În schimb, unul din colaboratorii săi, Conçalves Crespo (1846-1883) este, în "Miniaturas" (1870) și mai talentat în "Nocturnos" (1882), un reprezentant tipic și talentat al parnasianismului, prin vizualitate, prin dimensiunea sculpturala a temelor alese, prin predilecția să pentru episoadele istorice și exotism. În "Indienas e Portuguesas" (Indieni și portughezi), Cristóvao Aires (1880), influențat de Leconte de Lisle, se inspiră din exotismul indian. António Fogaça, care a murit student
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
de un conținut ideatic mai evident: expansiunea luxuriantă a vegetalului în natura invadată de culoarea verde... " "Grupajul expozițional demonstrează din plin ireproșabila execuție tehnică și perfecta stăpânire, de maestru, a mijloacelor de exprimare artistică. Se poate, de asemenea, observa că vizualitatea formelor este construită rațional, într-un demers “programatic” eficace, dar culoarea răspunde unor “stări de grație” inefabile, de beatitudine poetică, în deplin acord cu inflexiunile conceptuale proprii motivelor plastice evidențiate. Elena Greculesi, după o îndelungată experiență de viață și familiarizare
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
rațiunii și intuiției deopotrivă, în raporturi implacabile, și prin aceasta perfecte. Obiectele au o viață secretă. Chipurile iau uneori aparența măștilor, peisajele, compozițiile luptă cu evidența lor volumetrică, răstignită inevitabil în bidimensionalitate. Ambiguitatea lor rafinată vrea să contopească în pura vizualitate consistența materială și fantoma ei, lectura mentală a unei imagini în perspectivă și concretețea plană a suprafeței pânzei. Henry Mavrodin e un suflet suspendat între două lumi. Elaborarea unei lucrări poate dura ani, notați cu scrupulozitate pe fondul lucrării, ca
Henry Mavrodin () [Corola-website/Science/322150_a_323479]
-
Natyashastra a fost alcătuită la rugămintea zeilor deoarece aceștia își doreau ,un fel de divertisment destinat văzului și auzului”. Aceasta este prima definiție a teatrului din Natyashastra. El este definit mai întâi a fi Kridaniyaka, ,obiect de divertisment, amuzament”. Drsyam (vizualitatea) și Sravyam (audibilitatea) sunt celelalte două atribute fundamentale ale oricărei performanțe dramatice și, totodată, cele două mari categorii în care esteticienii indieni împart artele. Teatrul îmbină artele văzului cu cele ale auzului: ,Dintre toate daniile rânduite în lege, aceasta aduce
Natya Shastra () [Corola-website/Science/328415_a_329744]