154 matches
-
simetrie și ordine în acest desfrîu al imaginației!”. Refuzul „complicațiilor psihologice”, adaugă Vinea, se asociază cu subiecte care ar putea fi ale unor „nuvele moderne”, lipsite însă de „pedantlîcuri psihofizologice” à la Paul Bourget. Apreciind fidelitatea față de tiparul feeriei tradiționale, vizualitatea „lipsită de trucuri literare”, autorul salută promovarea acestui tip de artă în străinătate: „Culegerea de față a fost publicată mai întîi în franțuzește, în Elveția, și credem că acesta e un bine făcut de dl Eftimiu țării sale, în timpul cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al comisarului expoziției, M.H. Maxy, care peste puțină vreme avea să „dezerteze” din rîndurile grupării. Dialogul/fuziunea/hibridizarea artelor nu lipsesc din paginile Contimporanului, unde întîlnim, printre altele, elogiul unor producții literare „inspirate din filme” și care combină „vitesa și vizualitatea”. M. Iancu își intitulează unele tablouri „compoziții lirice”. Sînt reproduse, de asemenea, lucrări „cinetice” precum Orchestrație orizontal-verticală de Wiking Eggeling, Demonstrații de tablou în timp de H. Richter, o Veneră ieșind din mare, alături de un decor pentru film de Milița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
integralistă, arhitectura (integralistă prin însuși scopul ei), muzica, va culmina într’un text în care suferința, durerea, plăcerea, bucuria, nevoia, natura, spasmul, nebunia, visul, mașina, sgomotul etc. vor trăi în egală măsură prin ceea ce cinematograful are mai important, puterea de vizualitate. Sub imboldul acestei arte, umanitatea de pretutindeni va putea gusta în comun plăcerea unei emoții colective”. Un scurt text al lui Stephan Roll, „Actorul acrobat”, exprimă, dincolo de naivitatea transportată a tonului, atitudinea „sportivă”, virilă, „băiețească” a futurismului, proiectată în imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în care artiștii secolului nostru au început să picteze rețele. Pictarea acestor diagrame, spune ea, s-a bucurat de deplina considerație datorită ruperii cu tradiția picturală. Rețeaua a ridicat o barieră care a izolat artele vizuale într-un „domeniu al vizualității exclusive”. Era o fortăreață care se metamorfoza într-un ghetou. „Niciodată”, declară ea, „explorarea nu ar fi putut să aleagă un teren mai puțin fertil”. Sterilitatea estetică a acestor diagrame i-a tentat pe unii artiști să devină suspicioși față de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ochiul minții” ascultătorului. În schimb, „Adriane, nici nu știi cât de mic începi să fii !” creează pe loc o imagine puternică, legată de înălțimea de aproape 2 metri a respectivului politician. Limbajul propagandistului performant trebuie să fie de o maximă vizualitate, întrucât IMS „judecă” mult mai lesne în imagini decât în cuvinte. „Proletari din toate țările, uniți-vă !” - imagine dinamică ; „Vă promit sânge, sudoare, lacrimi și, poate, victorie !” - imagine senzitivă ; „Deutschland über alles !” - imagine înalt atmosferică ; „Ich bin ein Berliner !” - imagine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
p. 214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia la volumul Laudă somnului (1929), Ion Barbu îi recunoaște poetului ardelean capacitatea de a identifica "principiul poetic drept o spiritualitate a vizualității: Geometrie înaltă și sfântă". (Versuri și proza, 1984, p. 171) Sensul exact al expresiei îl găsim în Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Œuvres, 1970, p. 675: "Mais, și 1'on entend par spiritualité une marche en avânt à des
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
februarie 1929), luminează confraternitatea lirică dintre cei doi mari poeți: "D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fragmente din acești ultimi nouă ani îl obligă să cunoască principiul poeziei ca o spiritualitate a vizualității: "Geometria înaltă și sfîntă"". Condiția, extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus: "Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau de toată muzica. E mai bogată, într-un fel, și mai săracă, într-altul, decît amîndouă. Dar cuprinderea, și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care apare ca dominant un mod de producție dozat pe procesarea informației, nu a materiei brute; halatele albe iau locul halatelor albastre. Trei: Transferul de la regularitățile raționaliste de tip mobil, așa cum au fost instituționalizate de revoluția lui Gutenberg/ Caxton la vizualitate, prezență virtuală și interacțiune computerizată. Televiziunea și Internetul ne-au schimbat radical viața, ne-au redus-o la două dimensiuni, ecranul plat al laptopului sau aparatului TV ne-au aplatizat. Sîntem oameni plați. Patru: Modificarea relațiilor dintre sexe, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în care exersează, nu scapă de cerneala acidă a eseistului. Vorbind despre libertatea gustului, rostește un adevăr, în ce privește omul de mijloc, de o firească actualitate: "Acestui om de mijloc nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală. De aceea dezvoltarea tehnicii artistice este de neînțeles dacă o raportăm la rudimentarele trebuințe estetice ale omului normal". Între ultimele înscrise în registrul ideilor gingașe sînt cîteva analogii posibile. Prima, între creștinism și comunism. "Alături de ura
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îndelung folosite, având în vedere vâscozitatea și rigiditatea ideației, condiționată de nivelul inteligenței diferite dintre auzitori și surzi de aceeași vârstă. Să reținem că echipamentul genetic al acestor deficienți de auz cu care operează pe plan mintal, trebuie saturat de vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice și de scriere. Operațiile de învățare a instrumentelor dezvoltării intelectuale gândire, inteligentă, memorie etc. trebuie să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
metodologică capabilă să promoveze multiplul, adică să promoveze construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice, așa cum decurg din capabilitățile și limitările caracteristice fiecăruia dintre aceste media. Ideea centrală a cercetării este că mediul cinematografic capătă un grad sporit de narativitate prin folosirea vocii umane ca narator cotemporal vizualității narative. Chatman crede că din punct de vedere narativ, cea mai interesantă este intervenția vocii de tip voice-over: . Această intervenție care vine dintr-o sursă străină ecranului își câștigă popularitatea în filme de mare succes la Hollywood letterto Three Wives
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și mor, și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și să-i recunoască victoria. În imaginea din dreapta, regele anglo-saxon răspunde solicitării lui Ingvar, cu un refuz care-l expune martirizării. Companion to Medieval Art. Romanesque and Gothic in Northern Europe, Oxford, Blackwell Publishing Ltd., 2006, p. 90. Narațiunea în vizualitatea victoriană În accepția lui Raymond Lister, pictura narativă are o istorie îndelungată. Dacă termenul este suficient de extins, originile ei se găsesc în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel de lucruri nu i se pot întâmpla. El mai notează faptul că pictura narativă victoriană reține dramatismul, patosul și autenticitatea ca pe niște ingrediente specifice ale vizualității narative. Lister selectează și descrie în cartea sa, șaizeci de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din aceste imagini se referă la adevăruri sau minciuni, așa cum erau văzute atunci, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
serii de ilustrații didactice ca The Rake’s Progress de William Hogarth sau The Bottle și The Drunkard’s Cildren de George Cruikshank în care analogia cu textul este mai puternică decât în imaginile uniepisodice. Pe lângă elementele comune romanului și vizualității, Thomas mai semnalează interesul picturii narative pentru fizionomie și aspectul exterior, care constituie trăsături definitorii ale personajului pictat, așa cum se întâmplă în The Blind Fiddler și The Village Holiday de David Wilkie, unde trăsăturile și gesturile trimit, în mod explicit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
foarte rar, în scene de bătălie, femeile sunt plasate în spatele zidurilor de apărare, jelind, răvășite de spaimă și durere în urma înfrângerii devastatoare sau sunt în prizonierat, își protejează copiii și oferă hrană și apă altor prizonieri. Toate aceste ipostaze ale vizualității selectate de Bahrani arată că arta, deși tributară în destulă măsură marilor narațiuni ale lumii mesopotamiene, nu atribuie feminității numai roluri tradițional recunoscute și nu favorizează numai dezvoltarea narațiunilor despre pasivitatea ei. Ele arată, de asemenea, că secvențele basoreliefale: . În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia Thomas conectează vizualitatea cu unele aspecte ale feminității. Sunt expuse modurile în care Mark Stansbury O’Donnell și Emma Kafalenos valorifică funcția narativă. Este descrisă maniera în care Lucia Corrain și Anne Beyaert demonstrează, în Ateliers de sămiotique visuelle, că în textele plastice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ever ready to reduce the male to boy and infant". 165 Camille Paglia, op.cit., p. 20. Paglia sancționează, de pildă, pe Freud, care a privilegiat elementul lingvistic în explicarea psihicului, pentru a evidenția, în schimb, rolul major al imaginii, al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de scenografie unde funcționam ca profesor invitat. Pentru a putea să îmi continui activitatea acolo, trebuia să obțin titlul de doctor. Maestrul a fost cel care mi-a fost îndrumător și mai ales cel căruia îi datorez titlul lucrarii mele. Vizualitatea spectacolului de operă între clasic și modern. O temă foarte dificilă, dar dumnealui a fost mereu alături de mine cu sugestii foarte pertinente și am reușit să finalizez o lucrare destul de complexă. Îi mulțumesc pentru asta. În afară de toate aceste lucruri profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]