134 matches
-
populari chefi din România: Sorin Bontea, Cătălin Scărlătescu și Florin Dumitrescu. Umorul autohton și situațiile absurde din documentarul Varză, cartofi și alți demoni (r. Șerban Georgescu) vor amuza publicul marți, 6 iunie, de la 21.45, în Arkhai Sculpture Park, de la Vlaha. Miercuri, pe 7 iunie, de la 21.45, Povestea iubirii se întoarce în satul Dâncu, acolo unde s-au desfășurat o parte dintre filmări, pentru o seară dedicată echipei și sătenilor care s-au implicat în producție.
Ulrich Seidl, unul dintre cei mai premiați cineaști, la TIFF by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105434_a_106726]
-
realizatorul radio și TV Andrei Gheorghe. Un eveniment care pune în discuție, indirect, și politicile agricole din România, este proiecția documentarului Varză, cartofi și alți demoni (r. Șerban Georgescu), marți, 6 iunie, de la 21.45, în Arkhai Sculpture Park, de la Vlaha. Filmulexpune cu umor și absurdul de rigoare paradoxurile din viața producătorilor agricoli locali. Un sat, 1.000 de tractoare, 100.000 de tone de varză și cartofi, care nu se vând și, până la urmă, trebuie distruse. Ce-i de făcut
Începe TIFF. Clujul devine capitala filmului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105447_a_106739]
-
Țara Românească, la mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, unde înființează prima tipografie de pe meleagurile noastre. Congresul de la Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența Muntenegrului. Există în Muntenegru ruinele unei cetăți care se numește Bihor. Mai există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un munte numit Caraula, după numele, spun istoricii, pe care-l dădeau turcii vlahilor de la nord de Dunăre, ziși și negri (kara-ulagh). Apropierea dintre țara noastră și Muntenegru este mai mare decât pot da de înțeles cei
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
de televiziune B92 din Belgrad a înregistrat o emisiune privind vlahii din Timoc. În timpul emisiunii, a vorbit și profesorul de istorie Slavoljub Gacovic, salariat al Muzeului din Zaječar, acesta argumentând românitatea vlahilor. În timpul emisiunii s-au prezentat și costume naționale „vlahe” aflate în Muzeul din Zaječar. „În iritarea creată de emisiune, directorul Muzeului a dat o dispoziție prin care profesorului Gacovic i se interzice pe o durată nelimitată accesul în Muzeu”, arată Tiberius Puiu, membru al Societății române de balcanistică și
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
a limbii române la ore târzii, descurajându-se astfel participarea elevilor, îndepărtarea de la catedră, prin modificare legislativă, a celor care cunoșteau limba română din familie și care puteau s-o predea etc. Mai mult, a fost încurajată crearea unei limbi „vlahe” separate de limbă română, folosind caractere chirilice, pentru a sublinia diferențele clare între români și „vlahi” pe care le promovează politică oficială sârbă, atrage atenția Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe al României. Mărturia Dianei Šolkotović, profesoara din localitatea Kladovo
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
consideră necesare poziționări fundamentate științific în legătură cu problema cu care se confruntă comunitatea românească din vecinătate și Balcani, care constă în divizarea etnică artificială. Este vorba despre exprimarea unei poziții ferme din partea mediului științific și academic cu privire la standardizarea așa-zisei „limbi vlahe”, în condițiile în care apartenența acestor comunități la romanitate este dovedită de numeroase studii istorice, lingvistice și etnologice. În contextul unei discuții care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziția de atunci a diplomației române a fost corectă și legitimă, bazată pe realitățile din Șerbia: populația de etnie română a fost supusă constant mecanismelor de deznaționalizare, statul sârb a inventat o „etnie vlaha” și a negat că ar fi vorba tot despre români, a permis și încurajat înființarea unui Consiliu Național al Vlahilor pentru fragmentarea comunității românești, a născocit „alfabetul chirilic vlah”, a oferit doar formal, în scripte, acces la educație și la
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
înlăturata opoziția României față de negocierile de aderare la UE a statului vecin. Din nou, ca de atâtea alte ori, Șerbia își lua angajamente. Documentul prevedea, printre altele, ca pentru partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale așa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limbă română, în vederea folosirii acesteia în educație și administrație; Comisia mixtă, constatând că minoritatea română nu este reprezentată ca atare în Parlamentul Republicii Șerbia, a recomandat Șerbiei să remedieze această situație, cerând părții sârbe să ia în considerare
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
română, asociațiile românilor din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]