8,935 matches
-
rarii care aduc spectacolului muzical un orizont de tăcere, ascultare, fermecare și vis. Ieșirea sa în scenă constituie un pol de atracție cu o forță atât de mare încât trăirea fericirii totale pare cea mai realistă speranță! Aceasta-i o vocație a artistei, care n-ar exista în lipsa unor componente primordiale: noblețea, omenescul, simplitatea, naturalețea. Ele caracterizează vocația artistei Silvia Chifiriuc și sunt roade ale caracterului ce poartă o marcă după care se identifică în genere frumoasele fiice din vechea, visătoarea
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433304851.html [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
constituie un pol de atracție cu o forță atât de mare încât trăirea fericirii totale pare cea mai realistă speranță! Aceasta-i o vocație a artistei, care n-ar exista în lipsa unor componente primordiale: noblețea, omenescul, simplitatea, naturalețea. Ele caracterizează vocația artistei Silvia Chifiriuc și sunt roade ale caracterului ce poartă o marcă după care se identifică în genere frumoasele fiice din vechea, visătoarea, omeneasca Moldovă, mai exact, din Săveni, Botoșani! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com Referință Bibliografică: Silvia
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433304851.html [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
lui cu sine și cu Cel Ascuns ne oferă, cred, unele surprize. Lectura și interpretarea semnelor plastice, din acest unghi, anunță o fractură, o discontinuitate în raport cu palierele perceptibil și inteligibil (asemănarea și chipul), punând în lumină polisemia referentului și impresionanta vocație introspectivă și recuperatoare de care face dovadă sculptorul. Echilibrul clasic (tensionat, e drept, chiar la primele două niveluri) e tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei semiotice intră, acum
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
reflectate în contradicții, echivocuri, bizarerii, deziceri și contraziceri. Mi se poate răspunde: „Bine, bine, o fi omul modern așa cum te-ai străduit să-l înfățișezi. Dar unde-i mizerabilismul lui, când știut este că din totdeauna el și-a afirmat vocația de animal social prin predilecția sa spre perfidie, șiretenie și abilitate, ridicate la rangul de artă, chiar dacă de cele mai multe ori ele luau chipul minciunii rostite diplomatic și al ticăloșiei săvârșită cu rafinament.” Este acesta un punct de vedere cât se
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mizerabilismul_omului_george_petrovai_1342936153.html [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
omul de tip nou devenea un homo sovieticus, adică o desăvârșită combinație între robot și sclav. Dar dacă etica în întregul ei - fie că-i vorba de etica de partid, fie de cea socială, profesională sau familială - are o certă vocație a colectivismului, morala se prezintă cel mai adesea ca un balsam destinat tuturor celor aflați în restriște și din care fiecare se servește după trebuințele și capacitatea conștiinței. 3. Forme actuale ale mizerabilismului Un alt aspect al mizerabilismului rezultă din
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mizerabilismul_omului_george_petrovai_1342936153.html [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
Ghiuș, publicat in revista „Rost”, numărul 47-48, din ianuarie-februarie, anul 2007. Așadar, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș s-a născut în data de 21 octombrie anul 1904 în satul Domnești, comuna Pufești, din județul Vrancea, primind la botez numele de Vasile. Vocația religioasă a tânărului vrâncean s-a manifestat de timpuriu, iar acest lucru i-a ghidat în mod inevitabil viața. După încheierea în mod strălucit a studiilor teologice la Tacultățile de Teologie din Chișinău și București, Tânărul Benedict Ghiuș a fost
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
De la Petru I la Putin, niciun om politic rus nu a abandonat această politică. Este oare posibil ca înțelegerile Gorbaciov-Bush de la Malta și de aiurea să fi schimbat mentalitatea rusă de care vorbeam? Greu de crezut că Rusia, descoperindu-și vocația pentru democrație, a renunțat de bună voie și nesilită de nimeni la uriașele avantaje economice, strategice, politice etc pe care le avea prin dominația directă sau mai voalată a țărilor zise „comuniste”! Ce s-a întâmplat în ultimul sfert de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
sunt tineri care caută chiar și aceste localități mici. De altfel, de curând am hirotonit un tânăr care este doctor în teologie și care a acceptat să vină într-o parohie cu 45 de familii. Iată că încă mai există vocație misionară, dragoste față de Biserică și de slujire, însă aceștia trebuie cât de cât susținuți financiar, să poată și ei să aibă un minim nivel de trai pentru ei și pentru a-și putea susține familiile. În ce privește relațiile cu celelalte confesiuni
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
acest superb sonet pentru că, din clipa asta , vreau să mă adresez cititorilor și nu scriitorilor de “literatură” pe bandă rulantă. Am pe un raft din cămară destule citate de inepții, dar nu vreau să rănesc pe nimeni, sperînd că această vocație este, cumva, postumă răzmeriței (cu voie de la poliție!) din decembrie. Mai mult, încep să am un sentiment de empatie pentru această tagmă pătrunsă în cîmpia literaturii cu bocancii, nu cu delicatețea unei petale de cireș ! De ce să nu scrie fiecare
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
strîmb / pasul vinovat de nemișcare.” Ș i trebuie să termin cu o foarte expresivă și plastică definiție a poeziei fără de poezie, dacă așa ceva există ! Constantin trandafir zice răspicat: “Autorlîcul, de bună seamă, e în plină expasiune. “...dar poezia (...) e o vocație națională !” Și trage o linie, ca să însumeze toate tendințele: “E aproape paradoxal că într-o lume pragmatică, excesiv de pragmatică și indiferentă la poezie, există atîta efervescență, fie și cu posomorîre și gravitate, cu pornire revanșardă și apocaliptică...” Referință Bibliografică: CITITUL
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
dintre trup și suflet este considerată de autoare drept o „Îmbinare divină”. Poemele Ioanei Stuparu sunt strigăte tainice către Dumnezeu și către sfinți, dar mai cu seamă către Maica turturor sfinților. Elena Trifan - neobosită lucrătoare în ogorul lui Dumnezeu prin vocația educațională, dar și prin convingerile proprii, este prezentă în Antologie cu un buchet sfințit de flori proaspete de vers care aduc Lumină în suflete. Ea avansează ideea despre „Infinitul iubirii” dumnezeiești pentru oameni. Unele poeme au aspect și conținut de
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
umbra păcatului și a morții!... Iar în încheiere, vreau să felicit pe toți cei care au ostenit la săvârșirea și desăvârșirea acestei lucrări și sărbători, cultural-spirituale, misionare și pastorale, în frunte cu Părintele Paroh, în persoana vrednicului și neobositului cu vocație slujitoare - P.C. Pr. Simeon Goga - căruia și cărora le doresc să aibă parte de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, iar celor născuți deja în lumea cealaltă - a Împărăției Cerurilor, să se bucure acolo de înveșnicita
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
Se spune ca vorbele cu care l-ați întâmpinat pe ministrul Otto Schily au făcut o impresie extraordinară asupra delegației germane. În fapt, ce mesaj le-ați transmis înalților oaspeți? - Am dorit să le demonstrez că românii sunt europeni prin vocație și ținută, ca aceasta tara vine din istorie cu „acquis”-ul comunitar însușit, pe care-l și depășește la capitolul toleranță față de minorități. Zic: „Herr Bundesminister, la vârsta de zece ani, eu nu vorbeam românește. Tata îmi atârnase o tăblița
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
trebuie să aibă o puzderie de tineri care să îl ajute să facă din lucrurile care consumă timp. Și învață. Pe acești tineri lumea îi desconsideră, sistemul îi desconsideră. S-au făcut unele eforturi. Sunt oameni care fac asta din vocație. Stă în puterea noastră, încercăm să ne ajutăm între noi, să îi susținem altfel, nu financiar. În mediile profesionale, lumea a început să învețe să le recunoască meritele. Ciubuc? Nu vorbim de condiționarea actului medical. Florile nu se refuză... atențiile
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” by https://republica.ro/neurochirurgul-bogdan-iliescu-despre-shogunii-din-sanatate-zvine-dumnezeu-la-spital-ca-pe-domeniul-lui [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
bine, vedem că puterea este centrul de interes al poetului. Mereu ceva se poate sau nu se poate, ceva este reținut, voința e afirmată. Îmbrățișarea, de pildă, e un sechestru și o dominare - sigur, la libera voie a victimei (eterna vocație feminină a supunerii). Tensiunea provine din faptul că obiectul supunerii nu există, fie pe motiv de absență reală momentană, fie pentru că e o prezență imaterială, imaginară. O voce prietenoasă, deschisă, disponibilă la comunicare și un subiect opac, vid, himeric, neînduplecat
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
facultate, foarte frumos, deștept și care vorbea o minunată limba română), apoi întotdeauna, mi-a placut literatura și chiar visăm să devin prozator, după care am aflat de existență filozofiei și mi se părea că aceasta ar trebui să fie vocația mea..., si dintotdeauna mi-a placut chimia. Era o dragoste pe care nu am tradat-o decât o dată și definitiv. Era cu puțin timp înainte de bălul de absolvire. Tot timpul liber mi-l petreceam pregatindu-ma pentru examenele de admitere
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
românesc, discuția nu se axează pe sufletul românului în criză. Cartea e un crescendo, începe cu acceptarea micilor tare ce sunt prea evidente ca să fie negate și evoluează spre o perspectivă generoasă, care e legată de istoria milenara, si de vocația veșniciei („la trecutu-i mare, mare viitor”). Cartea împlinește renașterea speranței. Ea restituie demnitatea românului, cănd poate a crezut că a pierdut-o. Explică manifestări precum hibernarea, ce ar avea un înțeles mult mai larg în sensul deșteptării „din somnul
Milena Munteanu: Suflet românesc by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-suflet-romnesc/ [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
pentru Părintele Petroniu poartă chipul chemării la slujirea și viețuirea călugărească, în acest sens fiind foarte emoționante relatările în care acesta descrie primii săi pași în mănăstire și în școlile monahale precum și întâlnirea sa cu colegii de generație și de vocație. Așadar, Părintele Petroniu Tănase aparține unei generații de monahi români, cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu, chemate să traverseze una din cele mai dificile perioade ale istoriei neamului și a Bisericii noastre strămoșești, cu ascultări și responsabilități ecleziastice importante, toți aceștia
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
siguranță și încredere nebună în tot ceea ce vroiam să trăiesc în această frumoasă călătorie prin viața mea... Gândurile mele intime, nevoile și dorințele mele sau transformat în realitate prin însăși talentul meu unic cu care am fost înzestrată, și prin vocația mea. Așa mi sau oferit în calea viții, unelte pentru cunoaștere și am putut dobândi o nouă viziune pentru a putea pășii pe drumul descoperirii puterilor mele interioare. O viață fără restricții, mai ales după ce trecusem prin episoadele cu Clujul
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
echipamente electronice • Legislație și guvernare • Cunoasterea limbii engleze/franceze sau a unei alte limbi de circulație internațională • Educație și instruire • Acuitate psihologică • Deprinderi sociale și de rezolvare a problemelor Aptitudini și atitudini Succesul în activitatea de presă presupune pe lângă aptitudini, vocație, pasiune, cultură generală, respect de sine și demnitate, curaj, idei, inițiativă, o curiozitate alertă și ageră, o inteligență practică și empatică, spontaneitate, memorie foarte bună, atenție distributivă, răbdare, capacitatea de a evalua si a lua decizii, spirit de aventură, o
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante by http://uzp.org.ro/comitetul-director-al-uzpr-a-adoptat-documente-importante/ [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
scris și tradus literatură? - Să fie mai hotărâți și mai focalizați ca mine, mai ales că acum și in România pot beneficia de mijloace de instruire și informare care nu existau în timpul « cortinei de fier », să-și găsească mai devreme vocația și să lupte să și-o pună în operă cu conștiinciozitate, cu ambiție. Să revină asupra celor scrise și traduse de câteva ori, înainte să « lanseze la apă» ceea ce scriu și să caute modele și profesori mentori. Eu, personal, aș
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
o facultate de ziaristică, iar după absolvire, să plec apoi de jos, într-un ziar, cu corectura, apoi reportaje în teren, pentru a ajunge să scriu editoriale. Cred că meseria scrisului se învață, tot așa cum cred că trebuie să ai vocație în asta ca să pornești în această direcție. Pentru că, mai cred, tot ce-ți place și faci cu trup și suflet, nu-ți cere efort, oricât de mult ai munci. - Cum obișnuiești să îți petreci timpul liber? - Seara, urmăresc cu sufletul
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
aduce totuși o undă de lumină ce încălzește dramatismul sufletului său, prin suferința și mireasma poetului George Fonea, întrupându-se într-o prietenie nepieritoare, harică, ca într-un poem al Frumuseții mistice. Aurel State, rămâne biruitorul Ostaș, care-și păstrează vocația de român, conștiința creștină și onoarea dacului militar, nedezertând de la demnitatea sa ortodoxă. Refuză încorporarea în diviziile roșii, trădătoare, ale rușinii, rezervându-și activ lupta pentru diferitele memorii și greve ale foamei în gulagul încremenitei Siberii. Grație intervenției și insistențelor
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
deja frânt, dar neîndoit. De pe acoperișul închisorii Uranus de unde a sărit, culege după cădere 120 de fracturi, chinuri și îndurări, 18 ani condamnare, foamete, mizerie, torturi, denigrări plus alți 7 ani de degradare civică. Aurel State nu își împlinise însă vocațiile de martir și pe cea de scriitor-mărturisitor. Iese din închisoare odată cu ultima eliberare din ’64, absolvă Facultatea de limbă și literatură germană ajungând profesor în capitală până la ieșirea la pensie în 1976. Supravegheat permanent de samavolnica Secăturitate, reușește să scrie
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
se răsfrânge chipul filocalic al bravului erou-martir Aurelian State. Lucrarea sa autobiografică a susținut un strălucitor examen de conștiință morală în care se întrepătrund caracterul ales al dreptei credințe cu alternanța spiritului de sacrificiu, de dăruire, de mărturisire, întrevăzând sensul vocației lui ortodoxe finalizat ca împlinire a misiunii sale mesiano-hristică a dacului nemuritor. Aureola acestei mărețe și fastuoase lucrări are la bază întreaga sa viață desprinsă din Candelele Neamului, din Cazania Tradiției, prinsă în veșmântul de har durabil doar marilor eroi
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]