7,093 matches
-
oamenilor de la orașe, începându-și activitatea la puțin timp după fondarea ei în Anglia. Reducerea corurilor la câteva persoane a făcut ca muzica și închinarea din biserică să fie condusă de grupuri mici de cântăreți sau de un singur lider vocal, până când s-a fondat Songster Brigades (Brigada Cântăreților) la sfârșitul secolului al XIX-lea. Schimbul cultural dintre America și Marea Britanie în domeniul muzicii populare a avut un efect major în ce privește stilul gospel. În timpul secolului al XIX-lea muzica creștină se
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
prin cântarea comună. Muzica Anglicană a contribuit cu un element în plus folosind unealta puternică a retoricii armoniei. Progresiile acordurilor armonice au adus mai mult modernism și diversitate mesajului decât era în unisonul gregorian<footnote Trăsăturile muzicii gregoriene sunt: muzică vocală, fără acompaniament instrumental, interpretare exclusiv bărbătească, desfășurată monodic, fără înveșmântare armonică sau polifonică pe structură riguros diatonică, în cadrul unui ambitus restrâns, cu o monotonie specifică ritmică, departe de a captiva prin atributele ei de expresivitate. Ioana Ștefănescu, O istorie a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
în sala de concert În cadrul serviciilor religioase protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de muzică protestantă, cântată vocal și instrumental, în cadrul unor seri intitulate Concerte de prânz cu muzică clasică, desfășurate în fiecare lună. Eforturile lui Olivier Messiaen de a aduce meditația creștină în sălile de concert nu era ceva nou. Generația tânără a compozitorilor din secolul al
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
sensibilitatea sa. Din România s-au detașat în festival Elena Petcu, Raluca Rusu, Catinca Popa, Adrian Ivan precum și interpreții Miruna Bianu și Alexandru Șipoș, ocupanți ai locurilor I, la secțiunile concursului: „Soliști” (muzica pop) Grupuri” (duet, trio, cvartet), Muzica populară vocală și „Dansuri” . Favoriții juriului internațional de specialitate (președinte - cunoscutul compozitor Mihai Vanica) se numesc, la grupuri, Trio portative, Steluțe Dunărene, Adagio Boys, Together și Magic grup. A fost un privilegiu să-i ascultăm. “Un astfel de festival crează o atmosferă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93857_a_95149]
-
ca „băsiști” a unor intelectuali și la erodarea, pe bună dreptate, a credibilității lor. Nu mai poți pretinde echidistanță în momentul în care ești partizan. Vocea ta, ca reprezentantă a interesului general, își pierde legitimitatea. Mai sunt apoi diverse asociații vocale ce activează la noi, care sunt filiale ale unor organizații internaționale. Faptul că aceste organizații își primesc finanțarea din afară și că discursul lor repetă doar discursul filialelor „mamă” le face uneori să fie privite cu suspiciune. Ele sunt văzute
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, Ucraina, precum și artiștii: Lia Lungu, stabilită în SUA, și Costel Busuioc, câștigător, în 2008, al concursului Hijos de Babel, Spania. „Pe aripile culturii române” se înscrie
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
o trambulină de lansare în Europa. Cei pe care ia-ți lăsat în urmă așteaptă mai mult de la dumneavoastră. Luați-i și pe ei, cu totul, și aduceți-i în România, în Uniunea Europeană. Dar, pentru aceasta trebuie să fiți mai vocali, mai uniți, mai lipsiți de orgolii mărunte. Nu mai avem voie să fim dezbinați, e prea târziu! Basarabia noastră trebuie să fie și să rămână tricoloră cu orice preț, nu roșie, cum o vor alții! Poate e momentul să o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
că băiatul a moștenit talentul părinților, de aceea, nu este întâmplătoare școlirea lui muzicală. Trecut prin Școala de muzică pentru copii nr. 2 din Cernăuți, apoi între anii 1993-1997 - Secția muzicală a Colegiului Pedagogic al Universității „Iu. Fedkovyci” (a învățat vocalul cu profesoara Alla Kasianenko), Dumitru Caulea ajunge să intre la Conservatorul din Chișinău, unde a beneficiat de concursul maestrului Ioan Paulencu, artist al poporului din Republica Moldova, un copământean cu Bucovina în suflet. După ce absolvă trei ani de studiu la Chișinău
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
așa s-a prezentat solistul aproape în toate piesele, atât cele acompaniate la pian, cât și piesele care au fost interpretate a cappella. Cele mai reușite piese au fost Caro Mio Ben de Giuseppe Giordani, Chanson d’amour din ciclul vocal La bonne chanson de Charles Gounod, interpretat în limba franceză, Core’ngrato de Carrillo, Ti voglio tanto bene de Ernesto de Curtis, canțoneta Passione de Ernesto Tagliaferri și altele. O interpretare academică cu o ținută scenică impecabilă au fost prezente
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
cei care au avut privilegiul să o asculte în spectacole-eveniment organizate până acum în întreaga lume. “Vocea ei vine din rai”, spun cei care i-au ascultat vreodată prelegerile și concertele, atât cunoscătorii care-i pot aprecia critic incredibile calități vocale și performanțele tehnice, cât și publicul, fascinat de această artistă din noua generație de cântăreți de mantre. Se spune că există o frecvență anume pentru fiecare element din Univers, una anume pentru tristețe și alta pentru fericire, una pentru veselie
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
de acumulare de la Porțile de Fier. Aici trebuie să-l menționăm și pe Dimitrie Cantemir, ca pe un intelectual român care a trăit în Istanbul între 1687-1710, sub dominația Imperiului Otoman, unde a învățat limba turcă și să cânte atât vocal cât și instrumental, muzică clasică turcească. El a scris Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane și Cartea științei muzicii otomane. Încă se mai vorbește de performanțele lui în domeniul muzicii otomane și, la cererea publicului, Cartea științei muzicii se vinde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora actuală una din cărțile foarte căutate ale Editurii „Libertatea”. În interviul de față am discutat despre acest lexicon, pe care l-a elaborat ani întregi, un accent aparte fiiind pus
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
realizarea emisiunilor religioase. Au fost mai multe momente care m-au orientat spre muzică. Însă atunci când am înscris Școala Normală din Vârșeț și când am devenit membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”, în cadrul căreia am evoluat ca solistă vocală, membră a orchestrei, la vioară și membră a formației de dansatori, mi-am dat seama că muzica este viața mea. Mai mult de trei decenii ați fost angajata Postului de Radio Novi Sad, la care mai mulți ani ați fost
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
mai multe rânduri, a dovedit profesionalism, componenții ei fiind tineri instrumentiști români, cu studii muzicale superioare? Sunt înclinată să cred că printre altele mai întâmpină și probleme de ordin material. În ultimii ani la Festivalul românilor din Voivodina, tinerele talente vocale (majoritatea urmează cursuri de canto) se prezintă foarte bine. Dacă vorbim de soliștii instrumentiști o parte dintre ei studiază la diferite școli, dar și din atelierul muzicianului Sorin Boleanțu se perindă pe scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte de
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
aceiași instrumentiști ambulanți, orchestrelor respective rămându-le doar numele, iar juriului, drept consecință, ingrata sarcină de a improviza, respectiv de a dejuca regulamentele, cu prilejul acordării premiilor. Anul acesta, cu ocazia jubileului Postului de Radio Novi Sad ați publicat Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, pe care l-ați elaborat zece ani. Cu ce obstacole v-ați confruntat și de ce nu a apărut mai devreme? - Această publicație trebuia să fie tipărită în anul în care Radio Novi
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
fiecăruia. Câți interpreți ați cuprins în carte și care este menirea unui asemenea lexicon? - Publicația cuprinde în jur de 200 de nume, personalități care au creat muzica populară românească la Radio Novi Sad timp de 60 de ani. Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
românească la Radio Novi Sad timp de 60 de ani. Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio Novi Sad reprezintă doar o parte din bogatul tezaur muzical-artistic al românilor din Voivodina. În cariera dumneavoastră, sunteți o solistă vocală apreciată, cu numeroase premii și distincții, înregistrări și concerte. Care dintre realizările de până în prezent v-au marcat? - Pot aminti concursul de rang iugoslav „Zvuci Panonije”, („Sunetele Panoniei”) desfășurat la Osijek, ediția 1974, la care am interpretat piesa „Bade bădișor
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
desfășurat la Osijek, ediția 1974, la care am interpretat piesa „Bade bădișor” semnată de T. Jurjovan, acompaniată de Orchestra de tamburași a Postului de Radio Novi Sad, dirijată de Sava Vukosavljev. La acest concurs am obținut locul 3, alături de Ansasmblul Vocal „Kvartet studio” din Zagreb. O trăire aparte a constituit-o prestația mea muzicală în fața președintelui țării Josip Broz Tito, în anul 1978, când acesta a petrecut Revelionul la Novi Sad. La cea de-a doua ediție a Festivalului de Romanțe
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
suflare fierbinte cărarea sub pas răsfirate pe miriști de-octombrie pletele ei sunt aceste focuri subțiri ce hrănesc și iluminează istorii paralele încerc să descifrez cele ce spui văd cum așterni covorul vast al vieții versuri-corăbii încete de bogăția orei vocale alungite la crepuscul dar mai ales cuvintele de piatră-ndelung șlefuită neschimbătoare peste milenii cum ți se potrivesc ca arme în palmă niciodată pe deplin îmblânzite : cu ele, timpul tu l-ai țintuit de ziduri, de pământ, de făptura omului
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
era cu totul decență și reculegere, lipsea tristețea (...) Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară". în plină ceremonie mortuară, o neașteptată cotitură se produce însă. într-un colț retras al bisericii, "curmând isonul popesc", un grup vocal intonează Coralul, piesă componentă a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care este în secret îndrăgostit. O sublimă vibrație electrizează asistența. "Dumnezeirea armoniei" o sudează, pentru o clipă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
special, un glas fără sex, ca de arhanghel, urcând zig-zagul unei slave, ca serpentina luminoasă a unui trăznet... Apoi se așeză un ecou permanent, pe care-l slujeau toate vocile scoborâte în mezzo. (...) Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus, în infinit, pasul lor aici, în camera convulsionată de același spasm, în trupul unic al
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
mult mai îndelungat, cel al conștiințelor răscolite de întrebări, dureri ascunse, remușcări, amintiri... Insistența autoarei asupra vocabularului unității și al armoniei, referite concomitent la muzica interpretată și la publicul care o ascultă, vorbește de la sine: "durerile împietrite în marmora acordurilor vocale", "trupul acum uniform al asistenței", "camera convulsionată de același spasm", "Puterea sunetelor era acum uniformă", "toate vocile" ,"printre toți începu a trece panglica neîntreruptă a unei melodii", "Toți ochii se muiase ușor... Armonia uneori se umfla", "Voci îngemănate", "trupul unic
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
reportericesc, fără urmă de sentimente, mi s-a părut un caz clinic plicticos, iar cartea - o pornografie neinteresantă literar, scîrboasă de-a dreptul. La Ioana Bradea, ritualul sexual nu e doar rut, limba deșucheată e cea "de serviciu", a "prostituției vocale", altfel fata Andreea are un suflet generos, avid de iubire o sensibilitate lirică și o minte ascuțită, dibuind după "comuniunea de care scria Evola". Am întîlnit-o o singură dată pe cea care semnează Ioana Bradea, anul acesta la Bookarest, cînd
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
te-nsoțești spre cer cu zeii (urmând în gând oglinzile Femeii isc între pietre două oriflamă) Duh sfânt tocmește pietrele de ceară tăcerea gerul taie fața suptă din loc în loc cenușa întreruptă răzlețul corb o coase și coboară pe corzile-mi vocale și tresare Adâncul mării scoate munți de sare și ochiul orb ia chipul sării. Tată, uraniul bombardează cu nuclee atomul înstelarea să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]