194 matches
-
prin poziția de plasare a limbii, similară cu cea adoptată la articularea fonemului t, dar explozia este înlocuită de o fricțiune nesonoră, similară articulării consoanei ș. Caracterul surd este conferit prin sunetele t, ș. Complexul sonor se termină cu o vocalizare în e, respectiv i, care îi conferă caracterul unui sunet mixt. Poziția sistemului articulator și emisia fonemelor ce, ci Limba realizează ocluzia pe o arie largă, plasată fiind pe palatul dur, cu vârful ridicat spre alveolele superioare, iar marginile sprijinite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
celui utilizat în articularea fonemului ș. Imediat mandibula coboară, buzele iau o poziție de ușoară propulsie, iar limba se retrage și se așează în poziția de emitere a sunetului e sau respectiv i. Prin succesiune rapidă a ocluziei, fricțiunii și vocalizării, sunete t, ș, e sau t, ș, i nu se rostesc distinct unul față de altul, ci deodată, scurt, prin contopirea lor într-un singur sunet: ce sau ci. Logopatul trebuie să vizualizeze și să intuiască într-o mișcare lentă și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pronunției corecte a sunetelor d, j cu sonoritate deplină, la care se adaugă rostirea limpede a vocalelor e, i. Ca și omorganicele lor ce, ci, aceste sunete se rostesc scurt, într-o contopire perfectă a sunetelor d, j, urmate de vocalizarea conferită de fonemele e și i. Într-o primă etapă se reamintește articulare sunetelor d, j, care se rostesc separat, folosind o vibrare accentuată a corzilor vocale, și se repetă și articularea vocalelor e și i. Se urmărește ulterior obținerea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se poate realiza. Dacă nu se poate recâștiga sonorizarea prin evocarea cuvântului primordial, corecția defectului impune revenirea la recăpătarea sonorizării sunetelor d și j prin tehnica palpării vibrațiilor laringiene. Ulterior se obține fuziunea consonantică semiocluzivă dj la care se adaugă vocalizarea sunetelor e și i. O tehnică specială pentru deprinderea sonorizării laringiene o constituie articularea sunetului î într-o manieră continuă de tip mârâit „îîîî'. Transformarea t în d se face prin înmuierea exploriei articulatorii pentru t cu coborârea mai largă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
O tehnică specială pentru deprinderea sonorizării laringiene o constituie articularea sunetului î într-o manieră continuă de tip mârâit „îîîî'. Transformarea t în d se face prin înmuierea exploriei articulatorii pentru t cu coborârea mai largă a mandibulei și antrenarea vocalizării lui î. Aceeași tehnică este utilizată pentru transformarea lui ș în j pe fondul vocalizării lui î. Redobândirea lui d și j permite să recurgem la exerciții mecanice de articulare a sunetelor d, j, e sau d, j, i, în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
continuă de tip mârâit „îîîî'. Transformarea t în d se face prin înmuierea exploriei articulatorii pentru t cu coborârea mai largă a mandibulei și antrenarea vocalizării lui î. Aceeași tehnică este utilizată pentru transformarea lui ș în j pe fondul vocalizării lui î. Redobândirea lui d și j permite să recurgem la exerciții mecanice de articulare a sunetelor d, j, e sau d, j, i, în mod separat, apoi sincronizat: dje - ge, dji -gi. Pe transferul sonorizării vocalei î se bazează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dar conferă vorbirii un aspect disgramatical, sugerând introducerea cazului dativ: Tu strângii crengii ? Indicând articularea scurtă a sunetului i semivocalic, corijăm defectul apărut în pronunție. - Pronunțarea disjunctă a grupului ge, gi în sunetele g-e sau g-i se datorează întârzierii vocalizării lui e și i sau intercalarea unei vocalizări excesive a lui î. Prin exerciții de rostire a silabelor je sau ji se elimină pauza articulatorie, apoi prin articularea împreunată dje, dji eliminăm defectul de articulare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cazului dativ: Tu strângii crengii ? Indicând articularea scurtă a sunetului i semivocalic, corijăm defectul apărut în pronunție. - Pronunțarea disjunctă a grupului ge, gi în sunetele g-e sau g-i se datorează întârzierii vocalizării lui e și i sau intercalarea unei vocalizări excesive a lui î. Prin exerciții de rostire a silabelor je sau ji se elimină pauza articulatorie, apoi prin articularea împreunată dje, dji eliminăm defectul de articulare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei R - Rotacismul - Pararotacismul Fonemul r este o consoană
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite intensități sonore; Exerciții speciale de de demutizare și corectare a lambdacismului - exerciții de respirație orală și vocalizare cu gura întredeschisă și vârful limbii plasat pe incisivi. Logopatul palpează fluxul de aer; - exerciții de desprindere a limbii de sub alveole, având o bomboană plată plasată pe ea. Mișcarea se execută cu un zgomot de „plescăit';mișcări de „răzuire' a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pleacă de la 20 mm până la amplitudinea maximă de mobilitate. În timpul expirului oral, vălul palatin se ridică, iar curentul de aer pulmonar pune în vibrație corzile vocale prelung și rezonatorul bucal, format din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap”, în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
imitație în fața oglinzii poziția sistemului articulator, încât orice acțiune de ridicare a mandibulei sau retragere a limbii se corectează prin imitație și mai puțin prin intervenția brutală de deschidere a mandibulei sau comprimare a limbii, ce pot genera reflexe opuse. Vocalizarea este dependentă mai ales de acțiunea fonatorie a laringelui și doar în măsură secundară de poziția celorlalte elemente articulatorii. Utilizarea unei oglinzi ORL de punere în evidență a vibrațiilor corzilor vocale, palparea vibraților în timpul emisiei sau vizionarea unor programe de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocii de piept are un rol esențial în procesul demutizării și concură substanțial la inteligibilitatea vorbirii. Toate celelalte vocale derivă din fonemul a. Modificări discrete ale poziției sistemului articulator permit obținerea și a celorlalte vocale, care au ca temelie achiziția vocalizării specifice fonemului a. Fonemul a este socotit diapazonul vorbirii întrucât este etalonul utilizat în corecția celorlalte vocale, iar lipsa achiziției sale corecte nu va permite articularea distinctă a acestora. De claritatea și intensitatea emisie vocalelor se asigură inteligibilitatea vorbirii. Deformări
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
împingerea anterioară. - Nazalizare vocalei a este provocată de retragerea limbii și deschiderea rinofaringelui prin coborârea și intrarea în vibrație a vălului palatin. Prin tragerea limbii mai în față și evidențierea poziției vălului palatin, folosindu-ne de oglindă, vom reuși obținerea vocalizării corecte a fonemului a. Vom facilita pronunția ajutându-ne de o spatulă și articulând silabe deschise conținând consoane ocluzive sonore, deschise: ba, da, ga. Evităm pensarea narinelor întrucât s-a dovedit că manevra mai degrabă întărește defectul decât să îl
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
un amestec al vocalelor a cu o. Se poate demutiza vocala ă prin derivare, pronunând un o cu comisurile bucale îndepărtate. Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau b: pă, bă. Subiectul trebuie să producă vocalizarea laringeană simultan cu dezocluzia articulatorie a consoanei precedente. Dacă s-a deprins articularea vocalei în combinație silabică, se poate exersa fonemul ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unele tulburări în semantica vorbirii surdomutului. Pronunțarea prelungită dă aspectul de articol enclitic sau chiar de sens schimbat unor cuvinte ca: sacii, lații, soții. Se explică surdomutului faptul că pronunță un fonem i prelung și se indică prin gest scurtarea vocalizării. În cazul existenței articolului enclitic sau pluralului în doi de i îfii, copii, cutii) se indică accentuarea i-ului final. Acesta pronunță boii, Ploieștii, plecii în loc de boi, Ploiești, pleci. Corectăm accentuarea sunetului i, în felul următor: scriem pe tablă aceste
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se exersează prin metoda analitico-sintetică izolat, apoi în cuvinte și propoziții de genul: Cârdul de gâști gâgâie din gât, când vin pe rând la râu. (22, 184, 228) Recuperarea în dislalia vocalelor Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație și vocalizare integrate în gimnastică generală: - respirații cu accentul pe inspirația lentă pe nas sau pe gura rapidă și expirație lentă pe gură, la diferite deschideri ale mandibulei; - exerciții de mobilizare prin suflu expirator a unor obiecte ușoare; - exerciții de respirații cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
integrate în gimnastică generală: - respirații cu accentul pe inspirația lentă pe nas sau pe gura rapidă și expirație lentă pe gură, la diferite deschideri ale mandibulei; - exerciții de mobilizare prin suflu expirator a unor obiecte ușoare; - exerciții de respirații cu vocalizare diversă prin intrarea în acțiune a corzilor vocale. Obținerea vibrației corzilor vocale este indispensabilă emiterii vocalelor. - deprinderea de a efectua vocalizări pe diverse tonalități cu perceperea vibrațiilor toracale și a celor de cap. 2. Exerciții de gimnastică a limbii, mandibulei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la diferite deschideri ale mandibulei; - exerciții de mobilizare prin suflu expirator a unor obiecte ușoare; - exerciții de respirații cu vocalizare diversă prin intrarea în acțiune a corzilor vocale. Obținerea vibrației corzilor vocale este indispensabilă emiterii vocalelor. - deprinderea de a efectua vocalizări pe diverse tonalități cu perceperea vibrațiilor toracale și a celor de cap. 2. Exerciții de gimnastică a limbii, mandibulei, buzelor și uvulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări de lateralitate a mandibulei, asociate sau nu cu devierea facială; - mișcări
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gânguritul și îngânatul, evocat de emoții plăcute. C. Păunescu arată că modificările calitative și cantitative ce survin în structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mamă și copil există un aspect interactiv încă din perioada verbalizării prelingvistice. La 4-6 săptămâni el diferențiază vocea mamei, la 2 luni producțiile vocale ale copilului sunt în strânsă legătură cu ale mamei. Cu cât li se adresează mai multe vocalizări materne cu atât se concentrează mai repede asupra semnificațiilor verbale materne și încep și ei să le folosească, la început la unison, apoi câte puțin se va organiza un adevărat dialog. Începând cu gânguritul și continuând cu lalalizarea, cu legarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
s‘că-a zis că, iar altele sunt pronunțate incorect: m-o bătut în loc m-a bătut, s-o dus în loc de s-a dus, o zâs în loc de a zis etc. în pronunția locală se mai disting și unele particularități de vocalizare. De exemplu: vocala ă de la sfârșitul unor cuvinte este înlocuită cu vocala â: casă-casâ, masă-masâ, mâță - mâțâ, scândură-scândurâ, mămăligă-mămăligâ, apoi topicele în Livadă-în Livadâ, La Grădină-La Grădinâ, Pe Costișă-Pe Costișâ etc.,iar în alte cuvinte vocalele e și i sunt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tratamentele senzoriale specializate (cele stabilite de terapeutul ocupațional sau kinetoterapeut) pot avea o însemnătate deosebită, bazate pe premiza că un copil trebuie să fie capabil să analizeze toate informațiile senzoriale primite pentru a putea da un răspuns adecvat (acțiune motorie, vocalizare). 3.4.12. Principiul dezvoltării abilităților necesare vieții cotidiene Este esențial ca preșcolarii să învețe abilitățile necesare vieții independente. Pentru majoritatea copiilor, procesul educativ trebuie să se concentreze pe activități funcționale de tip practic. Astfel, în procesul de învățare se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
joc competiția și dorința de a vorbi corect și de a fi prin acesta la fel cu ceilalți copii. 5. Examenul complex al limbajului s-a efectuat la diferite vârste, marcând aspecte calitativ noi, pe perioada supravegherii. Dezvoltarea vorbirii în vocalizări și răspunsuri la sunetele vocale se realizează cu circa 3 luni mai târziu decât prevăd indicii pentru o dezvoltare normală. Activitatea preverbială sărăcită de elemente consonantice explosive. Primele cuvinte cu sens apar în jurul vârstei de 15 luni, iar primele holofraze
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
însoțite de vorbirea adultului. În perioada preverbală se dezvoltă conduitele care la prima vedere au caracter de prefigurație a limbajului ca și conduitele de inteligență reprezentative: acestea sunt conduitele de comunicare. Copilul are astfel o reprezentare, o stare de comunicat. Vocalizările și țipătul indică starea de plăcere sau neplăcere și sunt utilizate foarte repede diverse mijloace fonatorii pentru a obține efectul dorit. Țipetele de plăcere sunt emisii nasalizate, înalte, produse cu aparatul buco - fonator întins, în timp ce vocalizările de plăcere sunt orale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o stare de comunicat. Vocalizările și țipătul indică starea de plăcere sau neplăcere și sunt utilizate foarte repede diverse mijloace fonatorii pentru a obține efectul dorit. Țipetele de plăcere sunt emisii nasalizate, înalte, produse cu aparatul buco - fonator întins, în timp ce vocalizările de plăcere sunt orale, profunde și relaxate. În jur de 7 luni, multe opoziții de acest gen, sunt prezente la cele de plăcere-neplăcere, mulțumire-nemulțumire, adăugându-se cele de refuz și acceptare, de surpriză și recunoaștere, de dorință și satisfacție. Aceste
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]