37,159 matches
-
va fi dată editorului pentru o nouă dactilografiere. Foucault distrugea ansamblul acestui dosar, cu excepția notelor sale de lectură care puteau să-i servească pentru alte lucrări. Nu își dădea manuscrisele, nu le păstra, le distrugea (spre exemplu, a distrus, după Voința de cunoaștere, un manuscris inedit intitulat Carnea și trupul). Atunci de ce manuscrisele celor două ultime volume ale Istoriei sexualității au fost păstrate? Sînt oare contrafăcute? Să fi jucat Foucault o festă arhiviștilor? Nu, sînt manuscrisele originale și ar trebui să
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Oameni care cred în Dumnezeu, în intuiție, în realități, în istoria care se face singură mai mult decît printr-o metodă, iar nu în infailibilitatea științei și care sînt lipsiți de suficiența protestantă privitoare la posibilitățile nelimitate ale persoanei și voinței lor". Membrii generației interbelice care l-au glorificat pe Nae Ionescu pentru că au văzut într-însul marele lor dascăl și ferment, "înțelegeau lucruri fundamentale încă de la sfîrșitul adolescenței. Nu aveau nevoie să zăbovească ani în șir în pură literatură, iar
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
ci despre o fetiță anume și despre felul în care tînăra fată își amintește de ea. Amintirile apar pe lume la întîmplare, din fulgurații aleatorii, deși o idee de cronologie există, volumul începînd cu venirea pe lume. Dar nu această voință de construcție e ceea ce atrage în primul rînd, ci minunățiile care se organizează instantaneu dintr-o dezinvoltură a memoriei afective: prima dată cînd a fost împreună cu mama la un mort ("Dar n-am înțeles lacrimile și nici fierbințeala perdelelor. Abia
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
a fost ambasadorul Columbiei, Enrique Arias Jiménez, urmat de ambasadorul Spaniei, Jesús Atienza Serna, de cel chilian, Manuel Hinojosa Muñoz și de Antonio Correa Bonet. Timp de patru ceasuri s-a dat glas unor crîmpeie din faimosul roman, alese după voința fiecăruia și reproduse în principal în limba lui Cervantes și în română, dar și în germană, franceză, engleză, catalană și bulgară. Astfel, au intervenit: Directorii de la Institutul Goethe - Hans Georg Thönges, Institutul Francez - Jean-Marc Colombani, Consiliul Britanic - Stephan Roman, Teresa
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
un palazzo ruinat. Caligrafiată "în cuvinte spurcate și-n flori de abis", urbea lagunelor apare sub semnul unui absurd notificat, spre a fi mai convingător, prin simțuri. Gratuitate? Mai curînd o... supragratuitate prin tendenționismul său specific, vehement fantast, detracat cu voință, dornic de-a șoca, de-a contraria, de-a sfida prin acea "teribilă logică a absurdului", traducînd starea de "oroare a vieții" asociată cu cea de "extaz al vieții", spre a ne sluji de cuvinte baudelairiene. O primă motivație lăuntrică
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
Maiorescu în concordanță cu Eminescu “primul semn de viață al inteligenței unui popor este căutarea sinceră și dezinteresată a adevărului”. Orice deviere de la acest principiu trebuie imediat sancționată. Politica de susținere impostorilor și plagiatorilor este antinațională și antieuropeană. Ea trădează voința de a menșine România în situația în care a adus-o pumnul lui Vâșinski din 6 martie 1945. Guvernanții ar trebui să mediteze la textul maiorescian și, indiferent de sacrificiile personale pe care reașezarea țării pe coordonate europene le impune
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
depunerea de către Comisia prezidată de Valéry Giscard d’ Estaing a proiectului de constituție a Europei, au loc dezbateri asupra legii funamentale conform căreia va fi organizată și guvernată uniunea țărilor aflate pe vechiul continent. Pe lângă problemele instituționale, care depind de voința renunțării mai mult sau mai puțin la suveranitatea națională, pe lângă spinoasa problemă a unităților militare care să asigure o politică de apărare coerentă, fără să intre în contradicție cu NATO, se discută dacă în textul constituției să fie menționat sau
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
supraviețuiește, un trecut de care ne izbim azi, confundîndu-l cel mai adesea cu ticăloșiile de ocazie ale tranziției. Dacă n-ar fi fost tenacitatea fiului lui Gheorghe Ursu, pe care nu l-a descurajat nici una dintre piedicile puse în calea voinței sale ca Justiția să-i pedepsească pe vinovați, coloneii de miliție Stănică și Creangă ar fi fost și azi niște respectabili oameni de afaceri. Cu atît mai mult cu cît, pentru a-i face scăpați, au intrat în alertă toate
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
gândul de a trăi decenii și decenii în stare de legumă nu te atrage. Campania care se duce în zilele noastre în țări cu înaintată conștiință civică pentru oficializarea eutanasiei în cazuri precizate, din motive bine stabilite medical, la manifesta voință a bolnavului dovedește, dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită exclusiv în condițiile enumerate de savantul Simonoff! Religia nu-ți îngăduie să-ți iei viața când vrei tu, oricare ți-ar fi motivele și oricât ai afirma
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
străini din 23 de țări), instituirea unui important premiu, prezența la Festival măcar a câtorva scriitori de incontestabilă reputație internațională. Anul trecut: Alain Robbe-Grillet, Jorge Semprun, Michel Deguy, anul acesta: Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Amos Oz. Numai cu rea voință s-a putut vorbi despre „norocul” Uniunii Scriitorilor de a-i fi „găzduit” pe acești mari scriitori, ca și cum ei ar fi căzut din cer în România și nu ar fi venit în urma demersurilor întreprinse de Uniune. În cuvântul introductiv la
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
realizat: logica perversă a sistemului arată că în România poți face treabă doar dacă te afli în fruntea unei instituții. Alcătuită după modelul paternalist-dictatorial, societatea noastră a dat naștere la mii de mici dictatori, care-și impun în mod discreționar voința asupra supușilor. A conduce o instituție înseamnă, în mod esențial, a-i reprima nemilos pe cei din subordine. Ca-n societățile primitiv-tribale, șeful dispune de viața și de moartea supușilor. El nu dă seamă nimănui, în afara instanței care l-a
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
lui, adâncind tocmai criza austerității comunicative împotriva căreia se revoltă tot volumul: „ține minte că faptele tale / sunt legate de ale mele / într-o rețea / care ne poate salva / sau ne poate mânca / ești un frate al meu și împotriva voinței tale / împotriva oricărei reguli drepte / te țin în mine te leg de mine / să vedem să aflăm ce vine” Pe scurt, mic manual de terorism este o carte interesantă (scrisă în continuarea ciclului final, snuff, din volumul un animal mic
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
i-a dat viață este plină de sugestii în acest sens: „Am venit să-mi iau ce-i al meu, înțelegi, să-mi dobîndesc libertatea, dreptul la o existență nemăsluită și în afara constrîngerilor tale căcăcioase. Să nu mai depind de voința ta rahitică și de imaginația ta chinuită, schematică și leneșă. Mi-ai dat o oarecare identitate, mi-ai construit o fizionomie morală și o anumită prezență socială și, tocmai acum, cînd credeam că totul intră într-un anumit firesc, m-
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al lui Schopenhauer (fără pretenții de exeget), Michel Houellebecq crede, precum Destutt de Tracy, că “être c’est vouloir” și că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a voinței ca principiu vital. Nu concepe să scrie o carte cu un personaj oarecare, care să nu reprezinte chintesența occidentalului de început de secol XXI: bogat dar/și nefericit, o figură antropologică sleită, pe cale de extincție. La adăpostul ficțiunii și totodată
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
cacadu»; inventa pe atunci și poeme chimice. Era omniprezent. În Jurnalul său intim, nota: «Vrem să ne pișăm colorat»; și apoi: «Protestăm, zbierăm, spargem geamurile, ne omorîm, demolăm, ne batem cu poliția...» 12) Se simte impetuozitatea tînărului, energia lui disperată, voința sa de a se afirma ca purtător de cuvînt incontestabil al acestei aventuri iconoclaste. Hugo Ball n-a mai putut să îndure și, după cîteva scandaluri, a închis cabaretul și și-a început propria «traversare a deșertului», departe de Zürich
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
repere morale oarecum previzibile. Mișcarea autohtonistă a mobilizat, în general, artiști aparținînd generației deplin maturizate, pentru care valorile spirituale au constituit forme tacite de rezistență, în vreme ce tendința sincronistă a fost explicit susținută de către artiști din generațiile mai tinere, a căror voință de comunicare și deschidere depășea cu mult simpla nostalgie recuperatoare. Oricît de legitime ideologic și de îndreptățite ca experiență formală nemijlocită, aceste manifestări puternic polarizate nu puteau rămîne mult timp într-un asemenea regim de exclusivitate. Răspunsul, chiar dacă neformulat încă
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
prin publicarea în manuscrise originale a revistelor proprii. Se vede de departe că preferatul autorului este Radu Petrescu, discutat aproape în jumătate din carte, de la jurnale la proze scurte sau romane. Sunt analize riguroase în care autorul demonstrează constant teza voinței de stil, a esteticității lui Radu Petrescu, a obsesiei pentru literatură, astfel încât se poate vorbi despre o anume ambiguitate a textelor lui Radu Petrescu, la granița dintre documentul autobiografic și literatura propriu-zisă. Postmodernismul lui Mircea Horia Simionescu se consumă prin
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
că tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări. Am ales dintre acestea doar cîteva exemple - din prezentări tehnice, publicitare, dar și din stilul colocvial al unor mesaje private - , în care renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz e atestata de folosirea să la
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
își poate da seama cîte din astfel de ,,mișculații” mai rezistă. Cu o simplă privire obiectivă aruncată în jur, își dă seama că... destule! Iată o primă concluzie a cărții de care ne ocupăm: ea ne demonstrează, cu sau fără voința expresă a semnatarului său, că, în proporții natural variabile și prin repercuții în zone uneori specializate (însă frecvent influente prin perpetuarea oficializării), obiectivele culturnicilor sînt încă urmărite ca și înainte de 1989. Discuția consacrată revizuirilor, bunăoară, refuzate cu înverșunare și de către
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
a completat travaliul filologic propriu-zis cu un enorm bagaj de informații biografice și de istorie literară, a vorbit foarte deschis cu această ocazie despre intenția de a pune astfel capăt legendelor țesute în jurul conviețuirii cuplului Celan, cu alte cuvinte despre voința de a transmite posterității imaginea reală asupra rolului extraordinar jucat de Gisèle Celan ca iubită și parteneră în creația soțului ei. În spatele acestui program s-a putut descifra însă și un semnal important pentru cercetare, căci s-a putut de
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
textuală, ce l-ar putea conduce pe cititor către o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum Celan îl constrînge pe cititor „să pătrundă în orizontul celui care scrie”, să se „supună” textului în care este fixată voința „de a depune mărturie despre ceva anume”. Deoarece poemele transcriu o realitate „întunecată”, „oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează, lectura necesită deseori informații pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
și sufletul uman erau doar o serie de reacții fizico-chimice (implicațiile etice ale acestor teorii sunt ușor de intuit). Depășindu-și faza determinismului absolut, M. Ghika a înțeles „fără metafizică, pe cale absolut științifică (...) singularitatea, transcendența vieții, a domeniului gândirii, a voinței, a dorinței”. „Găsisem, urmând corect calea trasată de fizică și de termodinamică, fără a introduce nici o ipoteză «vitalistă», că există o diferență transcendentă între materia neorganizată și cea organizată, cu alte cuvinte, un «test» matematic al transcendenței vieții”. Tot ce
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
remarcă Pompiliu Constantinescu. Dar, în general, a fost ignorat ca gînditor. De pildă, am descoperit că e foarte influențat de Schopenhauer și că a preluat de la el nu ambalajul pesimist, ci ideea că lumea e un fel de epifanie a voinței. Și am putut, pe bază de frînturi, de extrase din Caragiale, să reconstitui desenul mare, probabil cu multe impreciziuni, poate cu multe lacune, al universului lui de gînditor. D.P.: Crezi că lui Caragiale i-ar fi plăcut ce ai făcut
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
astfel îndrăzneț speculativă, crescută pe un fundal de exigențe rostite în termeni care surprind cu exactitate nuanțele. Iar ele se aleg din prea plinul informației. Deceniul de cercetare, orientarea programatică a cercetării pentru lucrarea de față, recunoscută de autorul ei, voința lui de totalitate în cuprindere, se substituie emoției întâmpinărilor posibile și îi dau lui Dan Buciumeanu siguranța angajării în neacceptare: Șt. Bazilescu citește "eronat" anume vers dintr-un anume psalm, Dan Zamfirescu "exagerează" în atribuitrea unui oarecare sens al mișcării
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
un exercițiu de disciplină, de organizare a timpului, de răbdătoare obstinație în a duce la bun sfîrșit o muncă uneori ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei fără nume pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine poate transpune în românește opere literare (deși multe edituri își aleg colaboratorii aiurea, pe criterii de amiciție, pe pile, sau
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]