1,403 matches
-
Articolele Autorului La nașterea fiului lor mama a implorat ursitoarele să aibă parte de un flăcău chipeș care să trăiască ani mulți și să cunoască ceea ce ei îi rămăsese străin în viață - fericirea Tatăl în schimb își dorea un copil voinic înalt și spătos bun ca pâinea lui Dumnezeu Ursitoarele însă l-au menit să sufere Referință Bibliografică: Predestinare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate
PRE-DESTINARE de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pre_destinare.html [Corola-blog/BlogPost/351057_a_352386]
-
ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
barba într-o crăpătură de stâncă și-acum urlă, tăntălăul, după ajutor... Cine să-l ajute?... Noi suntem pe moarte... Iar norișorii noștri... Nu se mai auziră decât suspine și sughițuri din ce în ce mai stinse. Într-un târziu mai bolborosi: - Mă sufoc... voinice... du-te la izvoare... și scapă... nepricopsitu... Mărțișor înțelese și alergă în susul râului, spre izvoarele sale. Norocel, cu pana, după el: - Iar te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
barba într-o crăpătură de stâncă și-acum urlă, tăntălăul, după ajutor... Cine să-l ajute?... Noi suntem pe moarte... Iar norișorii noștri... Nu se mai auziră decât suspine și sughițuri din ce în ce mai stinse. Într-un târziu mai bolborosi: - Mă sufoc... voinice... du-te la izvoare... și scapă... nepricopsitu... Mărțișor înțelese și alergă în susul râului, spre izvoarele sale. Norocel, cu pana, după el: - Iar te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
tatăl bătrânelului de acum, pe atunci copil de vreo nouă - zece ani, îl ținea strâns de mână să nu alunece pe zăpada care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii Crăciunului, în ajun. Moșul lui urcase la stână, să ceară stăpânului ceva pe datorie pentru că ce avusese în cotețul lui pierise
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
fiului său: - Du-te în sat și adu ajutoare. Du-te băiatul meu, n-ai nicio grijă cu mine. Cu lacrimi în ochi, băiatul se depărtă până la urmă, coborând, mai mult rostogolindu-se, muntele. În drumul său, întâlni un tânăr voinic într-o sanie cu doi cai albi. Nu se opri să vorbească cu el pentru că trebuia să ajungă foarte repede acasă să aducă lopeți, pe frații săi mai mari și oamenii din sat cu o sanie, să-și poată căra
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora nouă, începuse să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442573224.html [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
și intonație, jocuri de stimulare și căpătare a încrederii — a fost acela de a-i ajuta pe copiii selectați, nevăzători sau deficienți de vedere, să devină interpreții a 124 de personaje de poveste din cinci basme românești. Astfel, Prâslea cel voinic și merele de aur, Zâna Zorilor, Făt—Frumos din lacrimă, Harap — Alb și Greuceanu au primit câte o adaptare pentru teatru radiofonic, realizată de regizorul Radu Dinulescu și au devenit subiectele de lucru pentru întreaga echipă implicată în proiect. 21
„Culori radiofonice în 1001 de voci", proiect dedicat copiilor cu deficiențe de vedere, realizat de Radio Trinitas by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101260_a_102552]
-
acest demers. Se poate vorbi chiar de o susținere pornită din inimă. Și inima Muntenegrului știe lucrul acesta. De altfel, sunt cam la fel inimile țărilor noastre. Cum la fel sunt și oamenii. Cu deosebirea că muntenegrenii sunt ceva mai voinici decât noi. Însușire căpătată probabil de la munții pe care trăiesc. Mai aflu de la Ambasadorul nostru că muntenegrenii au o ciudățenie frumoasă, se poartă unii cu alții ca și cum ar fi rude între ei. Are cineva o bucurie sau un necaz, e
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
a spus: ”Profesore, nu vrei să vii în America?” -„Nu, Emile” am spus. Nu am ce căuta eu în America la peste 50 de ani. Voi vedea eu America pe lumea cealaltă. Dacă poți ia-l pe Marcel, că e voinic, e tânăr”. -„Nu se poate, ce-i tineri primesc greu viză. Matale, dacă vrei să vii! -,,Nu, Emile” am spus. ,,Trimite-mi din America niște fotografii să văd pe unde trăiești tu.” Am mai povestit, am jucat tenis de câmp
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Davidiuc.html [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora nouă, începuse să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400782231.html [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
fiind îngropați în gropi comune, mai bine zis, aruncați iarna sub gheață. O soartă tragică au avut și cei dintre puținii, care au revenit la baștină. Or, destinul i-a fost fatal și lui Andrei Onciulencu, un flăcău frumos și voinic din Voloca, deportat în Siberia. Împreună cu alți chinuiți locuiau și în timp de iarnă, pe un ger aprig de 50 de grade, într-o colibă, unde nu li se permitea să facă foc, căci „stăpânii” lor, comuniștii localnici, le-o
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” by http://uzp.org.ro/se-cauta-noi-metode-pentru-a-ni-se-distruge-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
sunteți dușmani ai poporului, de aceea trebuie să vă nimicim”. Și dacă soarta i-a zâmbit cu norocul de a se întoarce la casa părintească, la baștină, cea cu coasa în spinare l-a găsit și aici, căci, din flăcău voinic ca un Făt-frumos, tânărul s-a întors acasă numai oase și piele, bolnav de plămâni și picioare, iar după doi ani și-a dat duhul în chinuri îngrozitoare. Însă majoritatea celor arcăniți și duși cu forța pe drumul de calvar
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” by http://uzp.org.ro/se-cauta-noi-metode-pentru-a-ni-se-distruge-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
jumătate! Și mai vreau să zic ceva Laptele Măria-sa, Veșnic fie-n biberon, Fără el nu pot s-adorm! LUI RĂDUCU FLĂMÂNDUCU Sunt Răducu flămînducu Care papă tot lăptucul. Băiețelul nu așteaptă, Biberonul vine-ndată Să cresc mare și voinic, Eu pap zilnic mult lăptic. Mami schimbă scutecelul Să nu stea ud... baiețelul! Nu ne place murdărei, Vrem să fim doar curăței. *** Sunt și Alex... alintat Cel mai dulce, drag băiat Mami stă mereu cu mine Și mă îngrijește bine
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_gheorghiu_1483331494.html [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
Mănînc mult și-s cam grăsun. De aceea, mama mea Vrea să-mi dea cu... porția! Iar când merg la cîntărit Să se vadă c-am slăbit... Însă cîntaru’-o să arate C-am luat în greutate Și sunt mai voinic cât șapte! NANI, NANI, PUIUL MAMEI Uța, uța, nani, nani, Pân-o zăpăcesc pe mami. De atâta legănat, mama s-a cam săturat Și mă pune drept în pat! Chiar de am pătuț frumos, Nu îmi place să stau jos
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_gheorghiu_1483331494.html [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
În ochii lor, era cel mai frumos de pe fața pământului! - Haidarăți la masă, că vi-i bugăt zbenguiala pe ziua de azi! Executarea! strigă hotărâtă mama din ușă. Era o femeie de cel mult un metru și jumătate înălțime, destul de voinică și autoritară atunci când era cazul, altfel nu ar fi făcut față „armatei de prunci” lăsată în grijă de tatăl lor. Nu trebui să zică de două ori, că năzdrăvanii, lihniți de foame, intrară în fugă și se înghesuiră în jurul mesei
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar timpul trece, toamne se petrec, Ne bucurăm nespus de anii care trec... Și ne mândrim azi, că suntem bunici Pe langă- ai noștri nepoței voinici. Sunt mulțumit că- a mai trecut o zi, Că mâine soarele dinnou ne va zâmbi, Și- n doi sub liliacul înflorit, ca alteori Vom întâlni frumoase, neuitate zori. Prin multe- n viața noastră am trecut, Și, chiar de vorbă ta
DE ZIUA PRIMĂVERII MELE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1488380331.html [Corola-blog/BlogPost/380440_a_381769]
-
fluierul “domnului” Dode. Nu se auzea niciun “văleu!”, niciun “aoleu!”, niciun țipăt, niciun geamăt. Numai izbituri, numai icnituri, numai lovituri scrâșnite, ce mai, se dovedea clar talentul de “luptător-erou” al puilor de românași. Cei din clasa a doua, fiind mai voinici, reușiseră să cucerească “reduta” noastră de pe hol și se urcaseră pe băncile din “linia a doua”. De acolo ne loveau în cap cu geacurile, de ne-au băgat sub bănci. Dar luptătorii noștri de la “reduta” de pe hol i-au atacat
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
din copilărie” de Ion Creangă; cu alți ochi o vezi, este exraordinar, are un umor fantastic și o frumusețe de limbă. Am citit “Dănilă Prepeleac”, am încercat să le traduc, dar nu am reușit. Mi-a plăcut și “Prâslea cel voinic și merele de aur”... Îmi place să tricotez (mama mea m-a învățat) și acum îi fac un poncho fiicei mele. Joc bridge, pe internet, nu pot să merg la club. Fac Sudoku de la killer în sus - adică foarte grele
INTERVIU CU DR CHIRURG OFTALMOLOG ADRIANA SPASTRI de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1455192017.html [Corola-blog/BlogPost/342909_a_344238]
-
viță-mi culegeam cercei, cu poala cărând ciorchini grei! Restu-i jucam în picioare, vinului să-i dau savoare! Îl duceam la mustărie, să-mi iau pantofi și rochie. Că, începeau horele-n sat, cu fetele de măritat! La colindat veneau voinici, cu plugușor, buhai și bici. Îmi cântau de Mărioară și frunză de sălcioară! Că-mi urau de sănătate, noroc și belșug în toate, cu ei închinam pahar plin de țuică-bătrână sau vin. Astăzi, doar dorul mi-a rămas cu amintiri
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1411969729.html [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]
-
la altul al satului, în timp ce clopotele bisericii bat, fiind foarte solicitant din punct de vedere vocal, deoarece se cântă afară, în aerul ,,tare” al nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
caprele, spărsesem lemne, cum se-ntâmplă la o casă de văduvă... Și toate îmi păruseră mai la-ndemână cu tine și cu soarele alături, nu altceva! Zărisem pe la amiază cum printre ulucile rare ale gardului privea spre mine un câine voinic, lățos. Din căutătura-i înțelesesem c-ar fi de pripas... Îl chemai ca pe-un cunoscut ținând în mână o halcă de turtă de mălai. Pricepuse și el că-mbierea făcută era de bună credință, doar nu-i azvârlisem hrana în
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
când colegele Verginicăi se străduiau să vină acasă cu note bune, ea, fără vreo strădanie deosebită, veni cu un copilaș frumos, înfășat într-o rochiță mai veche și care, evident, răcnea cât îl țineau plămânii, semn că era sănătos și voinic. Părinții se bucurară nespus la vederea nepoțelului și, conform tradiției, tatăl o stâlci în bătaie pe proaspăta mămică, alungând-o din casă cu vorbe pline de tâlc: - Pleacă în lumea largă, să nu te mai văd în ochi, că ne-
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
Ai aflat că a venit în oraș poetul Eminescu? S-a întors de la Mănăstirea Neamț. E pe deplin sănătos. - Mă bucur! - i-am răspuns. - L-am văzut, în colțul străzii, strângând mâna, cu multă căldură, lui Scipione Bădescu. Era vioi, voinic, fără barbă și fără mustățile pe care le lașase în ultimul timp. Vorbea zâmbind și fuma cu poftă un capăt de țigară. Alături, trebuie să-ți spun că se află biată lui sora. Dansa era bolnavă de picioare. Mergea anevoios
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_pana_ce_mintea_imi_adoarme_pana_ce_genile_mi_clipesc_.html [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]