174 matches
-
Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă și cehă Amatori 2 teatre populare În limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) teatrul de amatori din Huta Voivozi 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) fanfara din Nădlac ansambluri folclorice cehe În Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) ansambluri folclorice cehe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
s-au pus oasele tot într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Rodica Zafiu Persistența unor dogme istorice, pe care o subliniază și o subminează profesorul Neagu Djuvara în recenta sa carte - Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești (Humanitas, 2007), a avut întotdeauna efecte perceptibile și asupra cercetărilor și a instrumentelor lingvistice. În cazul dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
municipale sunt o mare de lacrimi; poetul nu mai poate ține pe piept armurile tari, spada salvatoare îi cade din mână; până și străzile principale sunt pline de lași, lumina ochilor interbelici se stinge minut cu minut, (cea de pe fața voivozilor e consumată de mult) și pulsul sângelui din rigole e tot mai încet; ivan karamazov paralizează viața cu visele lui; trubadurii nu mai găsesc puteri să renască bucuria, și celulele lor nu mai salvează speranța; un sac de nisip consumă
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
eu, sărmanul, de nu te-aș avea pe tine Să mă luminezi în calea-mi cu vederile-ți senine; Să duci grija cîrmuirii și să porți, pe fruntea ta, Sarcina coroanei mele, ce nu pot, nu pot purta! Dacă sunt voivodul țării după datina străbună, Dacă dînsa, cu de-a sila, cu-a ei fală mă-ncunună, Dacă am vreun drept anume ce de dînsa mi-este dat, Nu le țin asupra-mi, mamă, fală, drept și voivodat, Decît numai ca
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
recitându-i vre-un pastel (O culpă-n realismul socialist...). Dar, o superbă, zveltă trecătoare, Grăbită, cred din Mihăescu Gib, Parcă pe clape de pian, pe trepte! Și-adolescenți, bătând la disperare O minge spre - într-un elan de trib - Voivozi și Rege, care știu s-aștepte... 27 aprilie 2007 Luna nouă La luna nouă stau și scriu prin seară Ca la o întronare de crai-nou Într-un palat de grâu și de secară; Sau numai a expresiei crai-nou. Momentului când
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
anii 1881-1887 și constituie partea întâi al unei lucrări vaste, ce se va întinde pe parcursul mai multor volume. A doua este o interpretare îndrăzneață asupra întemeierii primului stat feudal românesc, datorată lui Neagu Djuvara și intitulată Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile țării Românești (editura Humanitas, 2007). Fiecare, în felul său, este o lucrare senzațională. Jurnalul lui Carol I constituie o inestimabilă sursă de informații asupra unei perioade istorice frământate. Notația sumară, precisă, cu obsesia obiectivității, poate
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
în valoare a trupei de balet a acestei instituții, prin spectacolul Urban Kiss al lui Răzvan Mazilu, actualul director Răzvan Ioan Dincă a dorit să diversifice creația artistică a instituție și, alături de operetele de formulă clasică, cum sunt Contesa Maritza, Voivodul țiganilor și Văduva veselă, a vrut să aducă în România, și anume pe scena acestui teatru, și genul de musical. După două încercări nereușite, cu Brodway- București și cu Cabaret, a înțeles unde era punctul nevralgic: neexistând încă la noi
Când profesionalismul își spune cuvântul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7323_a_8648]
-
chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o]mn Alecsandru Ion Ipsilat voivod. S-au săvărșit sf[inte]le slujbe 70 de ani și ajungând în putrejune și dărăpănare, iar la leat 1848 iulie in 1, s-au învrednicit cei mai jos scriși ctitori pământeni, tot din acele neamuri, și s-au făcut
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
Costache Neaga, Dobre ... Dumitra, preotul Marin erei, Dumitra prezv[iter], Radu, Badea prezv[iter], d[omnul] logof[ăt] Gheorghe Protopopescu, Joița, și s-a săvrșit și s-au sf[i]nțit în zilele lum[i]natului domn Barbul Dimitrie Știrbei voivod, leat 1849 dece[mbrie] 6. Dimitrie zugravu, Gheorghie zugravu și Costandin Zugravu ot Roata”". Pisania preia la început informațiile despre ridicarea bisericii, de la o pisanie inițială, pierdută la momentul refacerii ei. Din ea aflăm anul și domnia. Pe ctitorii inițiali
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
în 1774, mai întâi despre evenimentele ce frământau locuitorii din zonă: "„La anu 1849, pre când prințipatu era plin de oștirile rusești și turcești, s-au mai liniștit pacea în prințipatu Valahiei, puindu-se domn Țării Rumânești Barbul Dimitrie Știrbei voivod. Și am scris eu, să să țină minte. Dimitrie zugrav ot satu Roata de Jos”", apoi despre zugrăveala bisericii: "„Sfânta biserică din Sărbeni s-au început a jugrăvi în anu 1849, când au luat și sfințire, și s-au săvârșit
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
domnitor este un îndemn pentru românii de pretutindeni și călăuză pentru a învinge vicisitudinile vremurilor și amenințările cuceritorilor. Niciodată în istorie nu va fi o perioadă în care poporul și conducătorii românilor să se poată abate de la învățăturile celor doi voivozi români sanctificați de Biserica ortodoxă: Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu. Credința creștină i-a dat puteri să zidească biserici, mănăstiri, schituri, Iar dintre acestea mănăstirea Putna este matca neamului, Ierusalimul românilor, sanctuarul unde domnitorul își doarme somnul de veci
Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
ca străin în țară-i din Mare până-n Tisa, sta, sărăcind, Românul și-și blestema obida... Dar Tatăl Tău, cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul unde muriră Sciții, și Te-a lăsat pe Tine să ni-l voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie - întors să fii luceafăr, după un apus de soare! Descălecând ca
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
Jakohodos 3. Santimreu 3. Hegykozszentimre 38. Santandrei 1. Palota 1. Ujpalota 1.a. Neupalota 39. Sârbi 1. Fegernicu Nou 1. Ujfegyvernek 40. Simian 1. Simian 1. Ersemjen 2. Silindru 2. Erselend 41. Șinteu 1. Șinteu 1. Nova Huța 2. Huța Voivozi 2. Stara Huța 3. Socet 3. Huța Socet 4. Valea Târnei 4. Zidaren 42. Suplacu de Barcău 1. Suplacu de Barcău 1. Berettyoszeplak 2. Dolea 2. Dolyatanya 3. Valea Cerului 3. Cerpotok 43. Țârcâia 1. Țârcâia 1. Korostarkany 44. Tarcea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Bună veste, feți și fete, Dor de frate mă trimete Să vă spun că-n vânt ascultă Suspinarea voastră multă, Că prin minți îi curg fiebinte Lacrimile voastre sfinte... Dar se jură către cer Pe voinice mâini de fier, Pe Voivozii din mormânt Și pe greul lanț ce-a frânt, Să nu-și rabde clipa lină Nici icoanei când se-nchină! Nici când codrul pâinii frânge, Nici când prunc în brațe strânge, Pân-ce fruntea abătută, Nu v-o-nalță și-
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
C. Coposu a.d.potolea@xnet.ro G. Coșbuc S.C. Valira S.R.L. București str. │ 2134 Al. Vaida Voivod nr. 2 cam. S.C. Dac Expert Ș.A. Cluj Napoca │ 2019 S.C. Contab Serv S.R.L. Constantă │ 2016 Secțiunea a III-a Persoane fizice străine - date de identificare Secțiunea a IV-a Persoane juridice străine - date de identificare Secțiunea a V-a Persoane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148971_a_150300]
-
lui Budai-Deleanu. Pur și simplu acest univers îl atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se confiscase averea, fiul său și Salomia abia putînd salva ceva din averea lor proprie. De acest handicap se prevala Dinu, rîvnind el rangul conducător și fiica acestuia. S-
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu drept voivod și obligatoria cerere de iertare a lui Dinu, care trebuia să vină tîrîș, pe coate și genunchi, înaintea stăpînului. Solemnitatea se petrecu aidoma, corturarii jurară supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra lui Țancu și-l ucise. Solomia, care se aruncă între cei doi, fu și ea ucisă fulgerător, iar Dinu luă coroana și se declară el voivod, strigînd către corturarii înmărmuriți: Dacă nu mă vreți voi, vă vreau eu! Sunteți ai mei!". Atunci intră pe prim plan în scenă tînăra Rusalina. Aceasta, după ce asistă la uciderea părinților, fugi, ca ieșită din minți, spre Dunăre și se aruncă
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Veniseră s-o pețească pe Florica și cum Rusalina refuză, o furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu voi moșteni pe tata. Neamul nostru e acum tare în tabără. Îți cer fata, os din neam de voivozi, tot pentru un voivod. E o cerere cu cinste". Rusalina înnebuni, rătăcind prin raza a treizeci-patruzeci kilometri de sat, ca o sperietoare a locului, pînă ce fu găsită moartă. A rămas, aievea, în amintirea faraonilor din Vlădeni, victimă a destinului
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
pe Florica și cum Rusalina refuză, o furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu voi moșteni pe tata. Neamul nostru e acum tare în tabără. Îți cer fata, os din neam de voivozi, tot pentru un voivod. E o cerere cu cinste". Rusalina înnebuni, rătăcind prin raza a treizeci-patruzeci kilometri de sat, ca o sperietoare a locului, pînă ce fu găsită moartă. A rămas, aievea, în amintirea faraonilor din Vlădeni, victimă a destinului ei de șef de
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
ce se va întîmpla, și cine-i va spune ce va fi după el? 15. Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate. 16. Vai de tine, țară, al cărei împărat este un copil, și ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineață! 17. Ferice de tine țară, al cărei împărat este de neam mare, și ai cărei voievozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție! 18. Cînd mîinile sunt leneșe, se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]