377 matches
-
nimeni care să nu fi pierdut o rudă foarte apropiată, copii, soț, soție, părinți... Nu exista așa ceva. Nu a existat nimeni care să nu fi pierdut pe cineva. (iunie 2002) * Conform Cărții Negre a lui Matatias Carp, colonelul Năsturaș (Poiană Volbură, ca poet) a semnat ordine severe de ghetoizare a evreilor, precum și de predare a lor germanilor (Matatias Carp, Cartea Neagră, 1947, 2003, pp. 273, 276, 357, 359, 361). * Turnătoria de la Moghilev a fost organizată de inginerul Iagerdorf și nu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de călăreți... Spune-mi ceva cu sens... - Off... cum mă ceartă... nu-ți mai spun nimic. - Nu e timp acum... - Norocul tău. Meriți să fii pedepsit. - Alexandru? - Dus de opt achingii În josul luminișului. Prizonier. - Ștefan? - Călăreții de Neamț coboară ca volbura de munte asupra spahiilor. Care nu se pot mișca din cauza vântului. Și un călăreț. - Iarăși?... - Iarăși. Un călăreț cu doi cai. Se apropie repede, la galop mare. Caii sunt Încărcați de arme. - De unde știi? - Lucesc În soare. E Îmbrăcat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Taina, Furtună), St. O. Iosif (Amintire, Regele din Thule, Cântec), Nichifor Crainic, Mihail Sorbul, alături de care sunt prezenți și I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Zaharia Bârsan. Colaborează cu proză D.N. Ciotori, Ion Dragu, D. Iov. Alți colaboratori: I. Chiru-Nanov, Volbură Poiană-Năsturaș. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]
-
privit înspre blocul artistului, dar în locul lui era acum o imensă clădire de birouri, cu vârful nevăzut din cauza norilor. O mulțime de oameni cu serviete se opreau la baza ei și brusc se înălțau în zbor până dispăreau într-o volbură albă. O pisică mică și roșcată, având șapte capete înșirate de-a lungul spinării, se freca de coapsele muzei, deja afundată până la jumătate în asfalt. Ieșind din cafeneaua scriitorilor, după două săptămâni de căutat un artist pe care să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
trimite, pentru definiție (considerîndu-l deci o variantă fonetică) la bîlbor, care are sensul de „bulboană“. O posibilitate ar fi, în consecință, contaminarea celor două variante într-o formă *vîlvor (mai ales că betacismul este activ în graiurile oltenești: vrabete brabete, volbură bolboră etc.), de la primul reținîndu-se accentul, iar de la al doilea numărul de silabe. De la *vîlvor se poate ajunge la Vîrvor printr-o asimilare regresivă (l r > r r). Acesta fiind entopic, este foarte potrivit pentru a deveni toponim, mai ales
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cernăianu, Romanul pitigrilist). Criza (a culturii, a revistelor etc.) e văzută ca un rezultat mai general al pătrunderii negoțului „pripit și josnic” în literatură. Colaborează cu poezie, în această atmosferă de nostalgie a operelor clasice, „pilduitoare”, Al. Iacobescu, Marcel Romanescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Radu Gyr, Constantin Nisipeanu, Eugen Constant, dar și Leonard Divarius, Dem. Bassarabeanu, Dumitru Cosma sau H. Hortopan. Semnează proză Const. Jaleș (Jertfa îngerilor, fragment de roman), Paul Constant, Sabina Paulian, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu. În traducerea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
, revistă culturală apărută la Bacău, lunar, din aprilie 1912 până în mai 1913. Director: Eugeniu Revent. Articolul-program, Către cititori, afirmă că revista va lupta pentru „naționalismul luminat”, împotriva „politicianismului corupt”. Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugeniu Revent, Gh. Apostol, Ion Cosma, C. Ionescu-Olt, Aurel Mălin, iar la sectorul proză se pot întâlni numele lui M. Corbea și al Irinei G. Lecca. Revista publică poemele dramatice Dolores și Voichița de Al. Rouă. Se inserează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286190_a_287519]
-
care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria-i neputință de a-l ignora după voie și necunoscutul ce năvălea întrebător în ființa ei odată cu el. Și-ar fi vrut să-l poată urî și pe el în primul rând pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Dunării, unde alternanța de prosperitate și colaps economic, de somnolență și febrilitate intră în ciclicitatea firească a locului, totul se poate schimba peste noapte. Într-un decupaj atent ritmat, naratorul sugerează, din șușoteli, calcule înfrigurate, salturi în himeric, toată nerăbdarea, volbură de curiozitate și de irealizabile nădejdi, cu care este așteptat Americanul. Întoarcerea lui este elementul activizant al narațiunii. Contrariați de ținuta sărăcăcioasă a lui Nicola, pusă îndată pe seama originalității yankee, membrii coloniei grecești se întrec în a-l potopi cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
este transferat pe postul de inspector general tehnic la Casa Autonomă a Monopolurilor din București, din cadrul Ministerului de Finanțe, unde rămâne până se pensionează (1946). Se afirmă în viața culturală a Banatului ca epigramist. A întemeiat în 1936, împreună cu poetul Volbură Poiană-Năsturaș, și a condus Asociația Altarul Cărții, ale cărei ședințe le-a patronat mult timp în casa sa. A luat parte la numeroase șezători literare ținute la Cluj, Oradea, Brașov, București. Era cunoscut și apreciat de scriitori și epigramiști de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Lumina de toamnă, și conținând un florilegiu din poezia lui Mihai Eminescu, N. Iorga, Al. Macedonski, Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu, D. Anghel, I. Buzdugan, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Elena Farago, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Volbură Poiană-Năsturaș, Nichifor Crainic, Virgil Gheorghiu, N. Crevedia, L. T. Boga, D. Iacobescu, D. Iov, Radu Gyr, I. Minulescu, G. Bacovia, Marcel Romanescu, B. Frunte, George Dumitrescu, Bogdan Istru, Al. A. Philippide, Demostene Botez, Nirvana Runcu (Veronica Russo), Radu Boureanu, Zaharia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat, de asemenea, o serie de buruieni purtătoare ai unor agenți patogeni (ex. volbura pentru stolburul solanaceelor. morcovul sălbatic, rapița, pălămida, știrul etc. pentru Sclerotinia sclerotiorum etc.). Purificarea loturilor semincere. Cu ocazia purificărilor biologice, prevăzute a se efectua în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mici, Încât nu pot dăuna deloc sănătății, iar cele mai multe dintre ele se și evaporă În timpul coacerii. Rețeta indică următoarele elemente: mosc, nucșoară, cuișoare, scorțișoară, șofran, semințe de cardamon 286 (mai puține), ghimbir, semințe de anason 287, rădăcină de Piper betle, volbură (Convolvus argenteus), carapace de sepie, zahăr de bambus, gumă tragacant, fistic și rădăcină de lemn-dulce288, din fiecare câte un scrupulum ș1,3 gț. Unii pun și semințe de bumbac sau flori de Euryale ferox (o plantă de apă) șo varietate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
artiștii au folosit caracterul ei efemer pentru a sublinia faptul că stingând lumina, lumânarea sau reflectorul, apunând soarele sau luna, umbra noastră se contopește cu tot universul. Trenul, umbră peste șine, desface/ Străluciri indecise ale ceții/ Pe rând descoperind din volburi// Case și refugii de lumină 832. Metafizic vorbind suntem la încrucișarea cosmică a drumurilor, acolo unde totul se poate întâmpla și unde metafora stă să cuprindă raza de lumină. În peregrinarea sa prin lumea nepământeană și uitându-se la Vergiliu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
plesnite” și „cântul ei de aur” (închinare lui Ștefan-Vodă), prezența Ondinei, „în glas auriu/răsuna din umbra cea mare/Cântare” (Eco); ea are „ton auriu” și în Ondina. În Odin și poetul, bardul oferă celui dintâi forța cântecului său genial „volbura de aur”. „Sau de vrei ca fluviul De foc al gândurilor mele mari Să curgă-n volbură de aur pe picioare De stânci bătrîne, într-o limbă aspră Și veche.” Proteismul elementelor apare și mai complex aici. Gândurile poetului devin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cea mare/Cântare” (Eco); ea are „ton auriu” și în Ondina. În Odin și poetul, bardul oferă celui dintâi forța cântecului său genial „volbura de aur”. „Sau de vrei ca fluviul De foc al gândurilor mele mari Să curgă-n volbură de aur pe picioare De stânci bătrîne, într-o limbă aspră Și veche.” Proteismul elementelor apare și mai complex aici. Gândurile poetului devin simultan apa și foc, revărsându-se ca o lavă de aur peste stânci. Vârtejul, putând fi al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii”, „Note și reflexii”, „Portrete”, „Însemnări”. În primul număr este reluat din „Revista idealistă” un medalion dedicat lui I. Păun-Pincio, iar Stelian I. Constantinescu îl evocă pe Raicu Ionescu-Rion. Colaborează cu versuri Cincinat Pavelescu (Din exil), Volbură Poiană, Octav Moșescu, Radu Cosmin, I. C. Vissarion, Olimpia Teodoru (Olteo), iar cu proză și articole Stelian I. Constantinescu (un articol despre scriitorul și psihologul Nicolae Vaschide, 3/1915), Virgil N. Duiculescu, Const. Dumbravă. Sunt evocați și scriitori străini (Paul Verlaine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
nu luptă pentru idealurile lui nu are dreptul la existență”. În principal, gazeta informează cititorii despre evenimentele sociale, politice, administrative, precum și culturale, la rubrica „Foița” publicându-se și texte literare. În sumar intră versuri de I.U. Soricu, Victor Eftimiu, Volbură Poiană-Năsturaș, N.N. Beldiceanu. Se reiau din „Flacăra” proze de I.L. Caragiale (Șah mat) și Al. Vlahuță (Un joc primejdios). Alexandru Morariu scrie despre C. Sandu-Aldea, Alecu Isăceanu îl evocă pe actorul Petre Liciu. Amintiri din temnița de la Seghedin dă George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
1940), Haiducii (1957), Tudor Vladimirescu (1960). Dominat de un maniheism ireductibil, naratorul pune în stare de conflict două tabere: jefuitorii, încărcați de grele păcate, și masa de nevoiași, care printre vaiete și blesteme îndură necurmatele silnicii. Din ura mocnită crește „volbura mâniei” și din cătun în cătun se întinde un „duh al răzvrătirii”. Împotriva „câinilor de boieri” se ridică haiducii, olteni aprigi, care dau norodului speranța izbăvirii. Însă vremurile sunt încă potrivnice, și dacă legendarul Iancu Jianu șetrarul se dă prins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
cronicăresc, și în mimetismul lui e de o plasticitate căutată, arhaizant peste măsură. Povestiri istorice „din zilele revoluției din 1848”, din vremea răscoalei de la 1907 și mai de demult conțin volumele Stâlpi de foc (1967), Primăvară, focuri și gloanțe (1973), Volburi peste veacuri (1973). Lăsându-se în voia unui tendenționism vârtos, prozatorul strecoară sugestia că în revoltele năpăstuiților contra boierimii lacome și „îndobitocite” sălășluiește „acel duh al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file de letopiseț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
Sighișoara, 1935; Râia, Craiova, 1936; Oameni cu cioc, Craiova, 1939; Iancu Jianu, București, 1940; ed. București, 1969; Haiducii, București, 1957; Tudor Vladimirescu, București, 1960; Stâlpi de foc, București, 1967; Măști pentru muzeu, București, 1970; Primăvară, focuri și gloanțe, București, 1973; Volburi peste veacuri, București, 1973; Colivia cu sticleți. Întâmplări din vremea gramofonului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1977. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 43-45, XII, 308-309; Constantin Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga, „Haiducii”, TR, 1958
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
joacă ielele, se săvârșesc omoruri și se fac farmece. Locul rău influențează omul și animalele prin îmbolnăviri sau întâmplări neobișnuite, sinistre. O bogată tradiție alcătuită din credințe definește locul rău. Potrivit lor, locul rău este cel unde s-a ridicat volbura, adică unde s-a iscat un vârtej de praf, unde s-a tăvălit un cal, unde a fost îngropat un strigoi, unde s-a săvârșit un păcat, unde a avut loc o dragoste nelegiuită, unde s-a pus la cale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
VOLBURĂ POIANĂ-NĂSTURAȘ, (pseudonim al lui Constantin I. Năsturaș; 13.III.1890, Galbeni, j. Bacău - 5.X.1972, Arad), poet și prozator. Este fiul Elenei și al lui Ioan Năsturaș, preot. Urmează școala în comuna natală, la Poieni și la Iași, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
Societății Scriitorilor Români din Banat (1934), al cărei prim președinte este. După 1945 se stabilește la Arad, unde activează în Cercul Literar „Al. Sahia” și în Cenaclul „Lucian Blaga”, sprijinind cu deosebire tinerii scriitori. A mai semnat V. Poiană și Volbură Poiană. Deși activitatea literară a lui V.P.-N. însumează un număr mare de volume, autorul lor rămâne mereu egal cu sine. Tributar liniei naționaliste susținute de N. Iorga, el o transferă în plan literar, asumându-și condiția de poet-tribun, convins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
1 428; D. Drăgan, [„Fântâni cu lună”], „Lumea” (Timișoara), 1936, 96; Paul I. Papadopol, „Din stejar, stejar răsare...”, „Neamul românesc”, 1936, 217; Predescu, Encicl., 910; G. M. Ivanov, Simfonie literară în Banat. Prozatorii bănățeni, RML, 1940, 39; P.P.B. [Pavel Bellu], Volbură Poiană Năsturaș, LU, 1940, 4; N. Ch. Dimancea, [„Țara noastră”], „Gazeta cărților”, 1942, 7-8; Matatias Carp, Cartea neagră, III, București, 1947, 300; Rucsanda Luștrea, Constantin Volbură Năsturaș - contribuții biografice, „Studia Universitatis «Vasile Goldiș»”, 1994, 3; Dicț. scriit. rom., III, 776-777
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]