171 matches
-
pozitiv, în ciuda unui stil "excesiv",chiar "trivial", ce pare a se împotrivi uneori împlinirii sale artistice. ăscut la Drăgășani, la 23 aprilie 1894, Gheorghe I. Mihăescu are parte de o viață aparent lipsită de senzațional. Măcinat de ftizie și înfrînat volițional (tot un fel de boală �de voință și temperament", cum are să o descrie el însuși mai tîrziu), viitorul scriitor termină cu greu școala pentru a se înscrie, după dorința unilaterală a tatălui, la Facultatea de Drept din București. Războiul îl
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
20 de ani decât Ibrăileanu - Adela "strigă că e înamorată de el, că are să-i facă portretul din memorie...". Deci Adela și pictează "din memorie", nu doar cântă la piano foarte bine! Putem aminti, în paranteză, și de o egalizare volițională, căci și Adela curmă de atâtea ori expansiunea erotică. Amânarea mărturisirii alternează, în cazul Adelei, cu provocarea ei. Doar, în final, Adela manifestă slăbiciune, abandonîndu-se pasiunii bărbatului, și el cu voința fisurată. Și acum o întrebare sentimentală. O iubește intelectualul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de imagini, după o jucărie, după o anumită temă, este legată de apariția reprezentării mentale pe baza urmelor lăsate de percepția anterioară. Activitățile artistico- plastic sunt un mijloc de dinamizare a vieții psihice a copilului, a produselor sale intelectuale, afective, voliționale, motivaționale. Intervenția factorului conștient și dirijat de instruire a limbajului plastic trebuie să se sprijine pe curiozitatea și sensibilitatea afectivă a copilului, pe dinamismul și spontaneitatea lui imaginativă. Creând un climat afectiv propice, cu ajutorul unor metode, mijloace și procedee adecvate
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
ea se prezintă ca un joc inutil, ca o sumă de gratuități. Există în Franța un scepticism al inteligenței, rezultat din rafinamentul și excesele acesteia, dar nu există un scepticism legat de structura spiritului francez. Iar în ce privește zona afectivă, lumea volițională și complexele elementare ale sufletului, scepticismul nu le-a afectat niciodată. Un suflet sceptic nu este creator, fiindcă orice scepticism structural presupune izvoare secate, sterilități originare. Scepticismul francez a fost totdeauna o spumă a inteligenței și un lux al inimii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și pedagogice pe care le prezintă dar adaptat contextului socio-economic. Atât școala, cât și familia trebuie să asiste elevul în luarea celei mai potrivite decizii, oferind informații despre ocupații și specializări. Aptitudini -complex de trăsături senzorio motorii, cognitive, afectiv-motivaționale și voliționale care asigură realizarea cu randament a unei activități. În condiții favorabile, aptitudinile se pot dezvolta și perfecționa prin cultivarea unor predispoziții înăscute. Aspirație - nivel pe care indivizii doresc să îl atingă în legătură cu realizarea unei sarcini cunoscute sau pe termen lung
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
Elegii. Este ca și cum Natura se răzvrătea împotriva ei însăși, a propriei neizbutiri, singura salvare a sa și a poetului fiind poezia, transa negrăitului ca uitare de sine. Unde sfârșește în actul creator pasivitatea impusă de dicteu, și unde începe activitatea volițională, controlată ? Referindu-ne la poezie, există exprimări, versuri, sau chiar strofe dictate sub formă definitivă, orice modificare le-ar altera primigenitatea inalterabilă. Există exprimări primite cărora li se poate da mai multă expresivitate, pot fi supuse unor fine modificări, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poate da mai multă expresivitate, pot fi supuse unor fine modificări, dar al căror sens spontan apărut, nu îngăduie să fie alterat. Sunt necesare apoi versuri de legătură care să se încadreze în spiritul dicteului, versuri care necesită un travaliu volițional. Paul Valéry scria că poezia sa are două feluri de versuri: dictate, care sunt perfecte, la care nu se mai poate adăuga și nici scoate nimic, și versuri de legătură, confecționate volițional, care sunt mai puțin reușite. Creatorul primește fulgerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în spiritul dicteului, versuri care necesită un travaliu volițional. Paul Valéry scria că poezia sa are două feluri de versuri: dictate, care sunt perfecte, la care nu se mai poate adăuga și nici scoate nimic, și versuri de legătură, confecționate volițional, care sunt mai puțin reușite. Creatorul primește fulgerul Verbul Primordial a creat o lume disontologică, o ființare menită morții Sein zum Tode postulează Martin Heidegger, disanalogică în raport cu Marele Anonim, afirmă Lucian Blaga, De aici necesitatea unei neogeneze. Această a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
suprarealism, poezia experimentală, poezia concretă alături de teatrul absurdului și filozofia paradoxurilor, model Sartre, Lacan, Derrida. Apelarea la mituri grecești, biblice și mai cu seamă la metaforă, asigură înțelesul plurivoc al unor creații. Ambiguitatea unui poem poate fi datorată unui travaliu volițional, a unui joc de a conferi deschideri diferite receptării, sau este reflexul ambiguității a însăși cunoașterii umane și, consecutiv, a cuvântului care traduce spațiul cognitiv. În acest ultim caz, ambiguitatea nu mai este un joc, ci o dramă a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ar fi un eventual chibrit. Dacă scriu o glumă, despre o cioară care stă în par, vine câte un individ din acesta care demonstrează că potrivit teoriei lui Kant și Laplace, cioara aceea are X posibilități de manifestare, mecanică și volițională ,pentru o evoluție plenară în spațiul virtualo-cognitivo-semiotic, și că potrivit unui paragraf din Hegel, coroborat cu o scriere a lui Schoepenhauer, cioara, nu este decât o proiecție a realului cognitiv, în conștiința noastră și de fapt, nu este o cioară
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
drept civil nu se stabilește între omul proprietar și bun, ci între acesta și toți ceilalți oameni, cu privire la bunul respectiv. În raportul juridic de proprietate, bunul apare ca obiect material derivat, altfel spus, ca obiect al obiectului raportului juridic. Caracterul volițional al raportului juridic civil este susținut de faptul că acesta (la fel ca oricare raport de drept) este reglementat de o normă juridică în care este exprimată voința legiuitorului. În cazul raportului juridic civil, caracterul volițional este dublat de faptul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obiectului raportului juridic. Caracterul volițional al raportului juridic civil este susținut de faptul că acesta (la fel ca oricare raport de drept) este reglementat de o normă juridică în care este exprimată voința legiuitorului. În cazul raportului juridic civil, caracterul volițional este dublat de faptul că acesta implică, de regulă, un act de voință al părților (sau al uneia dintre ele). Egalitatea subiectelor raportului juridic civil este o trăsătură ce ține de însăși esența acestuia, ceea ce exclude subordonarea unui subiect față de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
imobilul. Așa sunt: oglinzile, tablourile, ornamentele, statuile, dacă toate sunt fixate. După cum se poate constata, din redactarea textelor, pentru a fi în prezența imobilului prin destinație trebuie să existe, în primul rând, un raport de accesorialitate (de afectare fizică sau volițională), între bunul mobil și cel imobil (prin natura lui), la care servește. De asemenea, se impune ca ambele bunuri să aibă același proprietar. Noul Cod civil a renunțat la reglementarea acestei categorii de bunuri, astfel că nemaifiind incluse în categoria
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condiții statice și dinamice și terminând cu coordonarea mișcărilor, până la cele mai fine abilități. Reeducarea neuromotorie, la care KT este chemat să-și aducă cea mai importantă contribuție, va trebui să parcurgă întregul traseu, de la mișcările reflexe la cele subordonate volițional, inserândpe parcurs, în funcție de caz, preocuparea pentru obținerea unor stereotipuri dinamice sau mișcări de substituție, pentru a compensa deficitele motorii parțial sau total ireductibile. Oricare ar fi situația, ortostatismul are ca principal artizan mușchiul cvadriceps, dar echilibrul este datorat reflexului de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mișcarea solicitată, deși efortul muscular există, dar în limite ce nu sunt în măsură să depășească stadiul izometric. În această situație, intervenția KT constă în mobilizarea segmentului până la nivelul la care pacientul va fi în stare să ia sub control volițional mișcarea, ce devine astfel izotonică. Acest tip de exercițiu oferă pacientului posibilitatea de a aprecia în mod obiectiv efortul pe care îl depune, progresul pe care îl înregistrează cu fiecare repetare și, ceea ce este cel mai important, controlul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Ceea ce întreprinde cadrul didactic, ca acțiune exterioară, nu se răsfrânge în mod automat asupra dezvoltării elevului, ci devine condiție a unei schimbări numai în măsura în care reușește să angajeze elevii într-un efort intelectual și motric, într-o trăire afectivă și manifestare volițională.( M. Ionescu, I. Radu, 2000, p. 124) III 3. Parteneriatul între factorii educaționali - școală și familie - pe linia dezvoltării creativității elevului mic 63 - Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile de educație ale părinților
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cauză se bucură și se Întristează, În același timp, față de ceva; resimte atât plăcere, cât și neplăcere; atât atracție, cât și repulsie. Trebuie observat Însă faptul că poate exista nu numai o ambivalență afectivă, dar și una intelectuală sau chiar volițională: În plan intelectual, se manifestă prin acordarea, În același timp, a unei importanțe egale unor idei opuse, care se contrazic; În plan volițional, se manifestă prin coexistența În comportamentul persoanei a unor tendințe de acțiune contradictorii, care se exclud reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
observat Însă faptul că poate exista nu numai o ambivalență afectivă, dar și una intelectuală sau chiar volițională: În plan intelectual, se manifestă prin acordarea, În același timp, a unei importanțe egale unor idei opuse, care se contrazic; În plan volițional, se manifestă prin coexistența În comportamentul persoanei a unor tendințe de acțiune contradictorii, care se exclud reciproc. Evident, toate aceste forme de ambivalență exprimă mai mult situații de viață liminale sau chiar stări psihopatologice.) Cine știe mult greșește mult. (Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ieșirea din „eul individual” - care este un eu egoist, dominat de tot felul de dorințe și tentații - și atingerea stării de existență „non-individuală”, În care yoghinul elimină orice activitate psihică, atât pe plan mental, cât și pe plan emoțional sau volițional. Μ Ura cea mai mare pe care o putem provoca unui semen este atunci când avem curajul să-i spunem un adevăr urât despre el Însuși, pe care acesta nu are Însă tăria morală de a și-l recunoaște În forul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
constelație de variabile: situaționale, organismice, motivaționale, de învățare, socio-culturale etc. Înțelegerea și interpretarea științifică a acestui fenomen implică, prin urmare, considerarea lui ca un ansamblu unitar de „situații” și de „relații” sociale concrete, de „aspecte psihologice” diferite (motivaționale, afective, cognitive, voliționale etc.), și de „moduri” individuale de manifestare față de agenții frustranți. Acest ansamblu se poate exprima la niveluri diferite sub raport calitativ, dobândind noi sensuri și semnificații, în funcție de cele trei niveluri la care se realizează adaptarea: „biofiziologic”, „psihologic” și „socio-cultural”. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este strâns legat, mai a gradul flexibilității psihicului persoanei la găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete, a deciziilor luate, a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de exemplu, de a înțelege și asimila trăirile și motivațiile altora dă naștere unui act de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se recrutează așa-numiții procesomani, care asaltează organele judiciare cu nenumărate sesizări și reclamații, și care aduc climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că paranoicul este un aprig luptător pentru realizarea dezideratelor sale imaginare. Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât el poate atrage în sistemul său de convingeri personale din jur, ajungându-se astfel la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
egoiste și exacerbate. Se cunosc mai multe forme de „psihopatie”, în funcție de care sector al vieții psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se vorbește de personalități
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lumina nu germinează/ în patria asta a mea.// vie, nevie nu știu / stau într-un uter oval.// și soarele -soarele,/ nici el nu-i real?"), Mariana Codruț își găsește întotdeauna maniera de repliere, de revenire la o suprafață textuală dură, volițională, specifică unui cod poetic ce lucrează mai puțin cu posibilități și himere și mai mult cu certitudini. Poeta preferă, în chiar momentul insinuării perfide a lamentației, o schimbare de registru și de tonalitate a se vedea rescrierea ironică, deși nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
consacrate (visul, temporalitatea grandioasă, logodna extinsă la nivelul elementelor cosmice, devenită chiar principiu otologic). Comentând aceste versuri într-un context în care detaliază formele de "răzmeriță a eului creator împotriva disciplinei ce și-a impus-o printr-un orgolios exces volițional", Gheorghe Grigurcu pomenește de altfel "demența cosmică", specific romantică. Oricât de puțin probabil ar părea, ținta ironiei nu este totuși retorica romantică. Semantica celor două motive din al doilea vers, și în special marcarea lor prin majusculă trimite mai degrabă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]