839 matches
-
C = Be2C + 2 CO↑ CaO + 3 C = CaC2 + CO↑ Be2C + 4 H2O = 2 Be(OH)2↓ + CH4↑ CaC2 + 2 H2O = Ca(OH)2↓ + C2H2↑ b) 48% (masic) CH4 (4,8 g) și 52% (masic) C2H2 (5,2 g), respectiv 60% (volumic) CH4 (6,72 L c.n.) și 40% (volumic) C2H2 (4,48 L c.n.). 7. a) 4 Ba + 5 H2SO4 = 4 BaSO4 + H2S↑ + 4 H2O 0,56 L H2S (c.n.); b) 17,5 g soluție H2SO4 70% (12
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Be2C + 4 H2O = 2 Be(OH)2↓ + CH4↑ CaC2 + 2 H2O = Ca(OH)2↓ + C2H2↑ b) 48% (masic) CH4 (4,8 g) și 52% (masic) C2H2 (5,2 g), respectiv 60% (volumic) CH4 (6,72 L c.n.) și 40% (volumic) C2H2 (4,48 L c.n.). 7. a) 4 Ba + 5 H2SO4 = 4 BaSO4 + H2S↑ + 4 H2O 0,56 L H2S (c.n.); b) 17,5 g soluție H2SO4 70% (12,25 g H2SO4); c) Ba + H2SO4 = BaSO4 + H2↑ 2
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
75 moli Sn reacționat cu H2SO4, adică o cantitate totală de 327,25 g Sn. c) 900 g amestec de soluții acide, din care 500 g soluție HCl 29,2% și 400 g soluție H2SO4 73,5%. d) 57,143% (volumic) H2 (44,8 L c.n.) și 42,857% (volumic) SO2 (33,6 L c.n.); 4% (masic) H2 (4 g) și 96% (masic) SO2 (96 g). 12. a) Compusul format la anod este PbO2: În soluție: Reacția globală la
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de 327,25 g Sn. c) 900 g amestec de soluții acide, din care 500 g soluție HCl 29,2% și 400 g soluție H2SO4 73,5%. d) 57,143% (volumic) H2 (44,8 L c.n.) și 42,857% (volumic) SO2 (33,6 L c.n.); 4% (masic) H2 (4 g) și 96% (masic) SO2 (96 g). 12. a) Compusul format la anod este PbO2: În soluție: Reacția globală la electroliză este: Pb(NO3)2 + 4 H2O PbO2↓ + O2↑ + 3
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
obține x = 0,6 moli Cr și y = 0,1 moli Mo. Ca urmare, compoziția amestecului de oxizi este: 76% (masic) Cr2O3 (45,6 g) și 24% (masic) MoO3 (14,4 g). c) 80 L (c.n.) aer cu 21% (volumic) O2; d) 11,52 g MoO3 (insolubil în HNO3) practic (14,4 MoO3 teoretic) și 49,44 g Cr(OH)3 (insolubil în NaOH) practic (61,8 g Cr(OH)3 teoretic); e) 113,4 g soluție HNO3 50%, respectiv
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
y numărul de moli de Mo. Din masa amestecului se obține ecuația: 52x + 96y = 20, iar din raportul molar al metalelor rezultă: . Soluția sistemului este: x = 0,2 moli Cr și y = 0,1 moli Mo. Amestecul gazos conține 50% (volumic) H2 (6,72 L c.n.) și 50% (volumic) SO2 (6,72 L c.n.), respectiv 3,030% (masic) H2 (0,6 g) și 19,970% (masic) SO2 (19,2 g). b) 31,36 g Cr2(SO4)3 practic (39
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
se obține ecuația: 52x + 96y = 20, iar din raportul molar al metalelor rezultă: . Soluția sistemului este: x = 0,2 moli Cr și y = 0,1 moli Mo. Amestecul gazos conține 50% (volumic) H2 (6,72 L c.n.) și 50% (volumic) SO2 (6,72 L c.n.), respectiv 3,030% (masic) H2 (0,6 g) și 19,970% (masic) SO2 (19,2 g). b) 31,36 g Cr2(SO4)3 practic (39,2 g Cr2(SO4)3 teoretic) și 11,52
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de la Zn și 1,4 L de la Cu). 10. a) Ag5Zn8; b) Se calculează raportul: Este o fază de tip γ (cubică compactă). 11. a) Cu3Al; b) , deci este o fază de tip β (cubică centrată intern); c) 66,667% (volumic) SO2 (2,24 L c.n.) și 33,333% (volumic) H2 (1,12 L c.n.), respectiv 98,462% (masic) SO2 (6,4 g) și 1,538% (masic) H2 (0,1 g). BIBLIOGRAFIE Editura si tipografia PIM Șoseaua Ștefan cel
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Ag5Zn8; b) Se calculează raportul: Este o fază de tip γ (cubică compactă). 11. a) Cu3Al; b) , deci este o fază de tip β (cubică centrată intern); c) 66,667% (volumic) SO2 (2,24 L c.n.) și 33,333% (volumic) H2 (1,12 L c.n.), respectiv 98,462% (masic) SO2 (6,4 g) și 1,538% (masic) H2 (0,1 g). BIBLIOGRAFIE Editura si tipografia PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.:0730.086
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si a ciclohexanului (seria 2) ca porogen în
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Reacția s-a desfășurat în prezența peroxidului de benzoil ca inițiator al reacției de polimerizare. Mediile inerte folosite cu scopul obținerii de structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
au stabilit fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul II( de speța a doua) însoțite de discontiniutăți ale mărimilor fizice precum: călduri specifice, coeficienți de dilatare și compresibilitate, susceptibilități, etc , care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul II( de speța a doua) însoțite de discontiniutăți ale mărimilor fizice precum: călduri specifice, coeficienți de dilatare și compresibilitate, susceptibilități, etc , care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
în material și implicit a inducției magnetice, B. Considerând, pentru simplitatea expunerii, că domeniile magnetice au forma din Figura 4.14 se poate scrie relația: unde h și b reprezintă înălțimea, respectiv lățimea domeniului magnetic reprezentat în figură iar mvdensitatea volumică a momentelor magnetice atomice. In formula (IV.28) s-a luat în considerare contribuția, la variația magnetizației doar a unui singur domeniu, de o formă particulară și ai cărui atomi au momentele magnetice orientate în același sens cu sensul vectorului
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
foarte bun, fiind miscibil cu apa, acid acetic, acetonă, benzen, toluen, dietileter, tetraclorură de carbon, cloroform, tricloretan, tetracloretilenă, etilenglicol, glicerină, piridină, cu hidrocarburile alifatice inferioare, uleiuri esențiale, numeroși compuși aromatici etc. La amestecarea cu apa se înregistrează fenomenul de contracție volumică, datorat formării de legături de hidrogen. La 20oC, cea mai mare contracție se produce la amestecarea a 52 volume alcool cu 48 volume apă cînd rezultă 96,3 volume amestec. Anexa V, Anexa VI. Concentrația alcoolului în amestec cu apa
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
eliminată faza lag de creștere a drojdiilor, acestea fiind permanent în faza exponențială de dezvoltare, cînd condițiile de formare a alcoolului etilic sunt maxime. Procedeele continue oferă o serie de avantaje: • produs uniform, omogen în timp, cu garantarea calității; • productivitate volumică ridicată; • creșterea productivității prin reducerea timpilor neproductivi; • reducerea cantității de nutrienți din mediu; • facilitează automatizarea și controlul procesului. O problemă deosebită o reprezintă combaterea infecțiilor. Acest lucru se realizează prin adăugarea de antiseptici în doze care să fie inhibitoare pentru
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la 12÷14°Bllg, după care este prefermentată. A doua parte, fără preparare preliminară, se diluează pînă la concentrația de 32÷34°Bllg și se tratează cu antiseptice. Cele două fluxuri se reunesc în primul reactor al bateriei, în raport volumic 1/1. Temperatura la fermentare este de 31÷32°C. Plămada fermentată are concentrația alcoolică de 9÷9,5°, iar conținutul în zahăr rezidual este sub 0,45%. Conform acestui procedeu zaharurile se fermentează mai complet, randamentul în etanol este
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
bisulfitice. La o concentrație în celule de drojdie de 50÷80 g/l, pentru o plămadă inițială cu un conținut de pînă la 12% zaharoză, durata de fermentare este de 4 ore, cu obținerea unei plămezi fermentate cu un conținut volumic în alcool de 5%. Caracteristic acestui procedeu este fermentatorul continuu tip turn, format din două tronsoane. Tronsonul inferior este o coloană verticală cu diametrul de 1 m și înălțimea de cca 7 m cu fundul tronconic. La îmbinarea cu virola
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fermentație. Pentru a evita infecțiile bacteriene suspensia de drojdii este acidulată cu acid sulfuric la pH 2,5÷2,8 și menținută sub agitare timp de 2÷3 ore, după care este reintrodusă în fermentator. Se operează la un raport volumic soluție cu zaharuri/suspensie drojdii de 2/1. Randamentul transformării zaharozei în alcool etilic este de peste 90%, ceea ce asigură o foarte bună rentabilitate a procesului. Procedeul Biostil utilizează melasă sau materii prime amidonoase zaharificate. Se lucrează într-o baterie, formată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în mai multe straturi. Înălțimea unui strat se poate determina funcție de diametrul coloanei sau de tipul de umplutură și se recomandă să nu depășească 6 m. Diametrul coloanelor de rectificare cu umplutură Diametrul coloanelor cu umplutură se calculează din debitul volumic de vapori: Viteza vaporilor se consideră 0,5÷0,8 din viteza de înec a coloanei pentru coloanele care lucrează sub presiune și se calculează din pierderea de presiune la trecerea vaporilor prin umplutură în cazul coloanelor care lucrează sub
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
protecția mediului, nefiind permisă deversarea lui în emisar. OBȚINEREA ALCOOLULUI ETILIC ABSOLUT Industria chimică, medicina și mai ales carburanții reclamă alcoolul etilic absolut, lipsit de apă. Prin distilare nu se poate atinge decît o concentrație alcoolică de maximum 96,48% volumice sau 95,58% masice, datorită fenomenului de azeotropie a alcoolului cu apa. Alcoolul etilic absolut trebuie să aibă o concentrație alcoolică de minimum 99,6% masice. Distilarea la presiune redusă este o primă opțiune pentru obținerea alcoolului absolut. La presiuni
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
metrologică a sistemelor spectrometrice de înalta rezoluție 9.01.01 192. 10-16-86 Verificarea metrologică a instalațiilor de măsurare 9.01.01 a activității surselor alfa, beta, gama 9.01.02 193. 10-17-86 Verificarea metrologică a instalațiilor de măsurare a activității volumice a aerosolilor și a gazelor 9.01.01 radioactive 9.01.02 194. 10-18-87 Verificarea metrologică a sistemelor dozimetrice, termoluminiscente 9.09.03 195. 10-19-88 Verificarea metrologică a contaminometrelor alfa-beta și alfa-beta de suprafața 9.01.06 10. Mărimi specifice
ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124835_a_126164]
-
într-o stare bună. 1.2. Lemn lung 1.2.1. Lemnul brut al carui volum este de obicei exprimat în metri cubi reali se numește lemn lung. 1.2.2. Lemnul lung, considerat convențional cu secțiune circulară, se măsoară volumic piesă cu piesa. Lemnul lung cu forma neregulata se măsoară volumic pe porțiuni, prin excluderea formei neregulate. 1.2.3. Volumul unei piese (buștean) se determina în funcție de lungime și de diametru, măsurat cu coaja sau fără coaja. Volumul se calculează
HOTĂRÂRE nr. 1.090 din 9 noiembrie 2000 pentru aprobarea Criteriilor de măsurare, clasificare şi marcare a lemnului în stare bruta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131323_a_132652]