2,788 matches
-
aprinse alta nouă. Pe cea veche n-o stinse. O așeză în scrumiera unde se mai aflau încă vreo cinci în aceași stare. Jumătăți de țigări ce se fumau singure și în fumul lor dens și acru, Florin trăgea cu voluptate din noul Winston de proveniență moldoveană. Țigări ieftină de contrabandă. Marius simțea că se îneacă și deschise geamul. Aerul fierbinte de iulie îi făcu bine. - Să vezi și să nu crezi, continuă Florin expirând fumul. Începu s-i povestească cu
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mostenirea_i_partea_a_doua_cezar_c_viziniuck_1360392553.html [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
eternul cu razele de lună de-a pururi lame Ești liberă să-mi deturnezi orice tristețe să plângi cu lacrimile într-un vers să insulți ninsoarea cuprinsă de tandrețe scurcircuitând toți sorii rămași în Univers Ești liberă să faci din voluptate-o armă să strângi de gât tăcerea când vrea să mă seducă să negi că lacrimile ar fi semnale de alarmă iar depărtarea dragă s-o spargi ca pe o nucă Ești liberă să spui că paradisul locuiește-n tine
DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Dragostea_sfarmand_patul_lui_costel_zagan_1364021732.html [Corola-blog/BlogPost/345376_a_346705]
-
fără asemene al românului. Îl vezi cu arma în mână, într-un moment de teroare revoluționară, când însuși cerul se pare mânjit de sânge; îl vezi în fața unui dușman dezarmat, care cu o zi mai nainte îl tortura cu o voluptate diabolică, bătându-și joc de durere și de omenire; îl vezi setos de răzbunare, orbit de suvenirea trecutului, gata de a împlânta ucigătoarea unealtă în pieptul vrăjmașului; dar ascultați... o rugăminte, o vorbă, un cuvânt dulce răsună din gura inamicului
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau în lumea visurilor. În acea noapte, ne-am abandonat, la lumina discretă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
acea treaptă a utopiei mizeriei umane, dar încă nu am atins noi, muritorii, acea conștiință a nemuririi și a nivelării frămîntărilor intrinseci și extrinseci ale materiei. Ce univers, fraierilor, asta este scorneală materialistă, visul este rampa de lansare în niciunde, voluptatea propășirii neamului și ieșirea din trivialitatea gestului, vă-n noroc pe mama voas' de proști că, dacă n-ați fi fost voi, demult dispărea talpa mujicului din brazda cea roditoare, în care nici beat cînd cade nu se moare și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
al ei, am crezut multă vreme că mă iubea cu disperare, dar nu era așa. La fel cum mă iubea pe mine respira, dormea sau conducea mașina. Totul la ea era dăruire totală secundei de care era conștientă. Lua cu voluptate din viață tot ce i se oferea și plutea ca o frunză pe apă ... Nu vrea să se desfășoare absolut deloc povestea asta! Se pare că atît îi este de ajuns ei însăși: starea de grație, dar mie încă îmi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Al. Florin Țene este cea mai solidă și viabilă lucrare dedicată vieții și operei macedonskiene. Am putea spune, împreună cu Adrian Marino, că Macedonski creează, în plan spiritual și social, un stil, “o tipologie morală, făcută din miraj și himeră lucidă, voluptatea mistificării și totodată a demistificării, trăită alternativ ca o damnare, dar și cu profundă satisfacție ideală”, creionare a personalității macedonskiene pe care și dl. Al. Florin Țene o realizează la parametrii cei mai înalți ― cu o bună doză de iubire
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487229261.html [Corola-blog/BlogPost/381481_a_382810]
-
pierd în timp ce întunericul la geam tresare, totuși, în final, trăiește paradoxul simțind oblăduirea blândă cu care respiră „Fermecătoarea, pașnica tăcere". În alte pagini ale cărții ne întâmpină și versuri în care efluviile trăirilor îmbracă haina bucuriei de a trăi cu voluptate, versuri încărcate de optimism, așa cum se dezvăluie și din poezia Viața: „Cuvântul viață înseamnă sunt/ Și viața mi-i dragă și cânt și cuvânt/ Și Ție, Doamne, mă-nchin la pământ, Că pot spune azi:/ - Sunt fericit!...//”. Punctele de suspensie
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
deșteaptă; el ,un bărbat Chipeș, solid, impunător. Drumurile li s-au încrucișat, Căile lor s-au împletit. Trupul i l-a domesticit, Sub degete i-a vibrat, În suflet i-a pătruns. A învățat-o ce e tandrețea, Ce e voluptatea. Jurnalul i l-a dat. Un portret i-a lăsat. El la piept le-a păstrat Zi de zi a citit, Zi de zi a privit, De ele nu s-a dezlipit. Căile lor s-au despărțit, Prietenia a dăinuit
JURNALUL EI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1438755596.html [Corola-blog/BlogPost/380221_a_381550]
-
apucat să știe Ce scrijelește fii-sa pe hârtie... Că ea se duse... Și brusc apoi m-a năpădit talentul Și tot curând am blestemat momentul Cine mă puse? Alambichez din viață ce se poate Din „frunte” trag apoi cu voluptate O tentă fină. Dar, Doamne... dacă intri-n librărie, Se scrie mult și la „ce-o fi să fie”!... Ca la mașină. Că de te-nfunzi în poezii moderne, Un vast „nimic” în față ți se-așterne, Te pică somnul
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1405020431.html [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
întregime acestei activități fără să mă intereseze nici buletinul meteorologic, nici cursul actiunilior la bursă, nici nimic... Am să mă simt ca pașa din Tailanda... - Vai, ce te invidiez!! Exclamă domnul Ghezuntertoit. - După aia ies la o plimbărică, continua cu voluptate Menase. Fără nici un plan prestabilit. Unde mă poartă pașii, acolo ajung. Mă întâlnesc cu unul, cu altul, beau o bere cu un prieten, asta are efect reconfortant mai ceva decât cel mai bun medicament. Ce mai, mă voi simți că
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1426951367.html [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
nostru nu depășește ieșirea din grotă, educația noastră nu depășește senilitatea conformismului. În schimb, suntem gata să condamnăm orice nu ni se pare util, orice nu ni se pare vandabil, orice nu ne satisface rapid și pe deasupra. Ne răfuim cu voluptate cu tot ce e dificil, serios și rar. Nu știu ce experiență ar trebui să avem, ca să ni se ia solzii care ne-au crescut pe ochi. Adică știu, dar mi-e groază să mă gândesc. Libertatea are preț scump și răzbunare
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
într-o perioadă de criză. În vremurile noastre ce îi determină pe oameni să devină cinici? Cinismul este o manifestare a cruzimii, iar după cum afirma Nietzsche, este „una dintre cele mai vechi desfătări ale umanității, pentru că procură cea mai înaltă voluptate a sentimentului puterii”. Nu cumva este și lipsa iubirii de semeni? Viața omului este un motor în mișcare care trebuie să producă energie într-un mod oarecare. Orice energie nefolosită slăbește, dispare. Activitatea este legea vieții; trândăvia însemnă moarte. Ni
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_cinstea_floare_rara_mult_cautata_mult_dorita_.html [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
iar scrisul său reprezenta expresia liberății, a ieșirii din sine, în întâmpinarea celorlalți care aveau în gene vocația nefericirii.A fost privilegiată Bernardina și hăruită să trăiască o viață aparte , în care să transforme noroiul lunar și eșecurile sale în voluptăți poetice, care să-i confirme și să-i eternizeze povestea sa de iubire. Încă de pe băncile liceului conștientizase că destinul său va fi iluminat de frumusețea spiritului, dar avea nevoia intrinsecă de dragostea adevărată a unui bărbat care să-i
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
asemănător ei,deși ea nu-și dăduse niciodată osteneala nici să cucerească, nici să păstreze un bărbat.Când îl cunoscuse pe Emanuel, nu se gândise la o poveste de iubire, și, deși ar fi vrut să trăiască această iluzie cu voluptate discretă, neconsumată de propriile sale contradicții interioare, cu duioșie și fără angoasele obișnuite, Bernardina simțise că ei nu sunt coautori la efemer și temporalitate, ci că trăiau aceea vibrașie ănaltă care aprindea sângele, izbea închipuirea, trezea sufletul și mișca printr-
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
umerii albi ca fildeșul erau puși în valoare de mătasea fină a rochiei mulate cu un decolteu adânc, ce releva privirilor vrăjite, neliniștea sânilor tari, lăsați să danseze liberi sub mătasea fină. Curbele grațioase ale frumoasei balerine, erau învăluite cu voluptate în vârtejul ritmului amețitor al muzicii, de părul lung cu sclipiri de flacără, iar culoarea roșcată a buclelor era amplificată de lumina lămpilor, care curgea peste ele aureolat, din candelabrele de cristal. Făptura aceea părea ireală și irezistibilă. Îl vrăjise
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470259694.html [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
Zografi, alter-ego al scriitorului, eroul celor mai multe din scrierile sale, descoperă încă din timpul copilăriei plăcerile vagabondajului. El este atras de spațiile largi ale Orientului, de ținuturile mediteraneene și, nu mai puțin, de Mediterana însăși. Mama lui se află la originea voluptății eroului de a hoinări, antrenându-l și pe acesta în plecările ei intempestive, mai întâi din satul natal, apoi dintr-un cartier al Brăilei în altul. Și alți eroi istratieni au plăcerea de a călători, sau măcar sunt determinați să
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
actuala ideologie antiumană a globalizării - monstrul articial care îi cerșește imperativ omului contemporan organicitatea mult mai insistent ca apele Gangelui viața pe malurile sfinte ale vechiului Benares - locul sacru al spațiului indic, deasupra căruia umbra zeului Shiva înghite cu neprefăcută voluptate aproape tot. Acolo, la porțile închipuite ale nemuririi, fluviul sfânt mărunțește lacom în străvechiul lui pântece moartea (ca și cum aceasta i-ar aparține de drept încă de la punctul inițial al Facerii lumii), cea mai mare și ultima ofrandă adusă, până la urmă
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
fără răspunsuri. „Ne iubim, în vis. Ne ferim, în realitate”. (Autodialog II). De ce această îngrijorare, cine ar putea să distrugă țesătura unui vis minunat? Din păcate, există mereu privirea peste umăr, mereu spaima că ceea ce-i este oferit privirii (cu voluptate și extrem de ademenitor) se va transforma, după o singură zbatere de pleoapă, în umbre înșelătoare ce-și vor începe dansul hipnotic, în preajma gândului naiv și ușor de subjugat. Iată de ce personajul se amestecă printre lucruri, încearcă jocul „de-a prinselea
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
a tulburat făptura Ridica-te, încet... pe înserate Se umple masă vieții de bucate Se umple, da, se umple masă vieții Plăcerile ades sînt vinovate Dar nu noi, nu, Nu spune nu, Plăcerile nu sînt nenumărate Și se numesc adesea voluptate Hai, spune “da” N-o lua așa Și într-un gînd de toamnă doar o stea Îmi dă dulceața ta de catifea S-o simt pe buze, s-o respir crezînd Că este clipă ruptă dintr-un gînd În care
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
atunci, și o jumătate de normă la C.A.P. (COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE, pentru cei mai tineri), să-mi pot întreține familia destul de numeroasă ! Deci, facultatea nu a fost numai un chin ontologic și antologic, dar a fost și o voluptate axiologică. Zău ! Legătura cu exteriorul (eu fiind miezul destinului : propriu și personal !) mi-a fost favorizată de cărți și reviste : Caiete bătoșănene (Hyperion), Convorbiri literare, Ateneu, Luceafărul, România literară , Slast, Familia, Steaua, Freamăt de codru, Poezia. P.U. Costel Zăgan
ADDENDA (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Addenda_4_costel_zagan_1389979110.html [Corola-blog/BlogPost/365874_a_367203]
-
supusă, din punct de vedere al moralității, unor prefaceri negative generate de răsturnarea valorilor, de existența corupției despre care atât de mult se vorbește, de influențe nu tocmai ortodoxe venite din afara granițelor, pe care suntem tentați să le copiem cu voluptate, deși multe dintre ele sunt neavenite și nu se pliază deloc pe structura spirituală a neamului nostru, atât de încercat de-a lungul istoriei sale, dar, iată, și în zilele noastre... Personajul principal al cărții, Violeta, de etnie rromă, urmează
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449010997.html [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
versurile semnate de Elena Olariu dă o notă de sinceritate. Gustul pentru rememorarea histrionică îl descoperim la Alex Popa ( Anglia), același lucru străbate și poeziile Ionelei Flood (London-England ). În versuri scrise în stil clasic Gigi Stanciu decantează gânduri cu o voluptate irepresibilă. Iar poeziile semnate de Cristiana Maria Purdescu, Gheorghe Mizgan, Sorin Micuțiu, Silvia Petre-Grigore, Ioana Geier( Germania), Marian Dragomir, Olga Alexandra Diaconu, Ionela Van Rees Zota( Germania), Eliza Floria, Ana Maria Gîbu, Maya Maria Mușat, Monalisa Livia Gheorghiu alternează subtil
CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cu_sprijinul_ligii_scriitorilor.html [Corola-blog/BlogPost/366919_a_368248]
-
Alexandra Diaconu, Ionela Van Rees Zota( Germania), Eliza Floria, Ana Maria Gîbu, Maya Maria Mușat, Monalisa Livia Gheorghiu alternează subtil spectacolul ingenuu și tonul romantic. O poetă cunoscătoare excelentă a poeziei este Ligya Diaconescu, sedusă fiind de himera clasicității.O voluptate irepresibilă a rostirii și o dicție impecabilă împing poezia Ligyei Diaconescu către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri în armonie cu trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă
CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cu_sprijinul_ligii_scriitorilor.html [Corola-blog/BlogPost/366919_a_368248]
-
mă iubește ca pe un zeu, eram blond, aveam ochi albaștri, trup de atlet, mușchi de oțel, aș fi dărîmat cerul pentru ea, pentru trupul ei perfect, cu moliciuni dumnezeiești. Cîntarea cîntărilor îmi răsărea în minte cînd ne scăldam în voluptățile cearceafurilor albe sau în răcoarea cristalină a lacului de la Mogoșoaia, ardeam ca două lumînări de dor, nereușind să ne contopim pentru totdeauna unul într-altul - dorința dintotdeauna a îndrăgostiților eterni, sau poate visul primordial al hermafrodiților, despre care eu credeam
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]