11,806 matches
-
foarte curios ce-au să răspundă la următoarele fapte: Disperat că încep să-i părăsească până și alegătorii captivi, pesedeii s-au dedat la o campanie murdară de-o violență fără precedent. N-a fost destul c-au poluat cu vorbirea lor scrâșnită posturile de televiziune, dar au vrut, musai, să lase posterității și dovada alb pe negru a ticăloșiei lor. Au închiriat în turbare spațiu publicitar, dedându-se la cele mai jegoase denunțuri pe care le-am citit vreodată. După
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
țării, sau măcar influenței lor, fiind oricum mai frecventă printre ardeleni și bucovineni, pentru că "din pricina împrejurărilor, sensibilitatea lingvistică a conaționalilor noștri este mai redusă". La cîteva rînduri distanță, străinilor și ardelenilor li se adaugă alte categorii umane: formele menționate caracterizează "vorbirea oamenilor semiculți" (...), "în special pe a femeilor, aproape indiferent de cultură". În fine, Mioara Avram, în Gramatică pentru toți (ed. a II-a, 1997) exprimă sentimentul lingvistic actual, afirmînd că "variantele cu articol enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
un asemenea glas, nu poți să te înțelegi bine cu oamenii la piață. Nimic dur; nici o alunecare vulgară. Un ton oarecum răsfățat, însă distins. Altădată, în studenție, obișnuit cu Bărăganul și cu miticismul bucureștean, aveam tendința să nu accept ușor vorbirea de cărturar... Așa că telefonează el din Germania, după ce nu ne-am mai văzut și nu ne-am vorbit de peste o jumătate de secol, și eu zic imediat și fără nici un efort... stai, stai că parcă mi-aduc aminte,...nu, direct
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
în limba vorbită, fiind atestat sporadic și în scris: e desigur o negare accidentală și stilistică, cu rolul de a marca hiperbolic absența, la sfîrșitul unei enumerări. O regăsim într-un interviu recent: "Era o persoană pragmatică, exactă, cu o vorbire concretă, cu dicție bună, cu ne-mieunat, ne-botic, ne-nimic..." (EZ 3327, 2003, 10). Structura negativă e mai neobișnuită și mai expresivă decît construcțiile privative echivalente ("fără mieunat, fără botic, fără nimic"); în final, apare dubla negație de intensificare; aceasta
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
tot felul de inflexiuni care dau seamă de inteligența elastică, finețea, ironia și, în general, simțul ludic (în sensul cel mai profund) al personajului. Spunînd personaj mă gîndesc și la faptul că Nicolae Manolescu are același stil Ťartistť" și în vorbire, cultivînd ceea ce am numit o ușoară Ťcochetărieť: nu un stil savant, desprins de oralitate, ci - în cadrul acesteia din urmă - unul plin mereu (dacă se poate spune așa) de Ťculoare intelectualăť. Din concentrarea lui Lucian Raicu asupra detaliilor, din minuția sa
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
tot felul de inflexiuni care dau seamă de inteligența elastică, finețea, ironia și, în general, simțul ludic (în sensul cel mai profund) al personajului. Spunînd personaj mă gîndesc și la faptul că Nicolae Manolescu are același stil Ťartistť" și în vorbire, cultivînd ceea ce am numit o ușoară Ťcochetărieť: nu un stil savant, desprins de oralitate, ci - în cadrul acesteia din urmă - unul plin mereu (dacă se poate spune așa) de Ťculoare intelectualăť. Din concentrarea lui Lucian Raicu asupra detaliilor, din minuția sa
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
o prigonea pe fata făcută cu aia de murise. împăratul, prost de încrezător, ca toți bărbații din lume, pe care poți să-i duci de nas cum vrei" Și ce crezi, Rițo? Vipera i-a luat fetii și auzul, și vorbirea, nu numai c-a aruncat-o departe de tot, la țară, - uite-acilea! făcu, și de enervare zbârni toată" Și că un vraci zice că fata și-ar reveni în firea ei numa dacă fiul împăratului vecin cu ăl de Roșu
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
uite-acilea! făcu, și de enervare zbârni toată" Și că un vraci zice că fata și-ar reveni în firea ei numa dacă fiul împăratului vecin cu ăl de Roșu, împăratul de Verde, ar vedea-o și i-ar adresa o vorbire" Da' băiatul n-are timp! Că traduce cică o carte de istorioare pă care trebuie s-o termine neapărat până ce cade zăpada" (urmare)
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt izolat sau cuprins în grupări fonetice stabile. Contează însă și caracteristicile gramaticale ale formei: în genere nu se pierd segmentele care indică articularea sau, prin intermediul articolului, cazul, deci funcția sintactică. Evident, acestea pot
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
ecumenic are a face cu dogmatismul cam cît purced dietele noastre de azi din rețetarele cuhniilor mănăstirești. Sau cît se apară îndărătul canoanelor (excepțiile țin de încălecarea timpurilor...) părerile mai noi despre credințe. Încă e, firește, o anume strîmtorare în vorbirea despre cele sfinte dar, totuși, rupînd cadența ajunărilor și-a dezlegărilor la dulce, de religie se poate discuta și cu (sau de) poftă. Că-i așa o arată un studiu recent al Ancăi Manolescu, Europa și întîlnirea religiilor, apărut la
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
ca și nenorocirea, nu face deosebiri, fiecare religie trebuie să-și asume întreg universul. Aceeași lume li se oferă tuturor și ele pot alege cum s-o arate mai bine. Frumusețea (pentru că de frumusețe și nu de fundamentalisme se face vorbire...) acestor întîlniri necesare se adună, ca trupul sfînt într-o bucățică de pîine, într-un pasaj din capitolul despre André Scrima. Acela în care e descrisă minunarea părintelui cînd află că, de-un Paște, la Betleem, liturghia creștină s-a
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
vânzători cu...e proaspeti oușarelii astea, bre?... sau cum dai nucșoarilii astea mânca-ți-ași?... în ochii piețarului văzui numaidecât sclipind ceva - complicitatea, antanta națională... Zadarnic vor avea loc conferințe, se vor da decrete, vor fi schimbați gagiii de la T.V... Urâtul vorbirii în România nu va lua sfârșit, până ce nu se va schimba ceva esențial de tot. Ce? Mizeria. Materială. Spirituală. Și nu-i vorba numai de cultură, de ministerul prea bunei, inimoasei doamne Mona Muscă. S-ar putea ca boala să
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
redactate gramaticile clasice, s-ar înregistra omisuni stabile (ar lipsi de pildă infinitivul perfect sau relativele cu pronume în dativ și mai ales în genitiv: ,omul a cărui pălărie..."), dar ar putea apărea și reguli inedite, privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în româna actuală conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
ricin la omucideri), emigrația economică, dar și politică, războaiele, evoluția instrucției, a instituției matrimoniale, schimbarea mentalității, contradictoriul '68, agresivitatea stilului modern de viață, plaga pedofiliei, a drogurilor, a răpirilor de persoane pe mapamond, distrugerea speciilor protejate, parabola dialectului (prezent în vorbirea directă a unor personaje, pentru care avem, în anexă, un mic vocabular), dictatura regizorilor în lumea teatrală etc., etc. Dar povestea Zairei (multiplicată prin poveștile întretăiate ale antecesorilor și descendenților, pe de o parte, iar, pe de alta, cea restrînsă
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
feminine în opera lui Marin Preda " (p. 105-108) sau despre femeile din viața scriitorului (p. 109-115), încoronate cu concluzii și reflecții ce frizează ridicolul și vulgaritatea: "țărăncile nu-i ofereau șlui Marin Preda, n.n.ț o jubilațiune intensă în planul vorbirii sau al narativității lor ancestrale, ci-i ofereau, în schimb, o jubilațiune orgasmică pe care orășencile nu i-o puteau oferi, ele fiind mai bine dotate în domeniul vorbirii și al relatării faptelor din existența lor domestică " (p. 115). Nu
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
ofereau șlui Marin Preda, n.n.ț o jubilațiune intensă în planul vorbirii sau al narativității lor ancestrale, ci-i ofereau, în schimb, o jubilațiune orgasmică pe care orășencile nu i-o puteau oferi, ele fiind mai bine dotate în domeniul vorbirii și al relatării faptelor din existența lor domestică " (p. 115). Nu mai citez ce se spune în continuare despre "intelectualele pe care Marin Preda le-a avut ca partenere în dragoste ". Nu schimbă cu nimic această impresie nefavorabilă asupra cărții
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
feminine în opera lui Marin Preda " (p. 105-108) sau despre femeile din viața scriitorului (p. 109-115), încoronate cu concluzii și reflecții ce frizează ridicolul și vulgaritatea: "țărăncile nu-i ofereau șlui Marin Preda, n.n.ț o jubilațiune intensă în planul vorbirii sau al narativității lor ancestrale, ci-i ofereau, în schimb, o jubilațiune orgasmică pe care orășencile nu i-o puteau oferi, ele fiind mai bine dotate în domeniul vorbirii și al relatării faptelor din existența lor domestică " (p. 115). Nu
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
ofereau șlui Marin Preda, n.n.ț o jubilațiune intensă în planul vorbirii sau al narativității lor ancestrale, ci-i ofereau, în schimb, o jubilațiune orgasmică pe care orășencile nu i-o puteau oferi, ele fiind mai bine dotate în domeniul vorbirii și al relatării faptelor din existența lor domestică " (p. 115). Nu mai citez ce se spune în continuare despre "intelectualele pe care Marin Preda le-a avut ca partenere în dragoste ". Nu schimbă cu nimic această impresie nefavorabilă asupra cărții
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală) presupune trei feluri de vorbire, cărora li se potrivesc trei feluri de ascultare. Vorbirile sunt: docere, delectare, flectere; cele trei feluri de ascultare corespunzătoare sunt: intelligenter, libenter, oboedienter. Așa conduce actul catehezei la credință și Augustin vorbește despre: credere Deum (a crede pe Dumnezeu), crede
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală) presupune trei feluri de vorbire, cărora li se potrivesc trei feluri de ascultare. Vorbirile sunt: docere, delectare, flectere; cele trei feluri de ascultare corespunzătoare sunt: intelligenter, libenter, oboedienter. Așa conduce actul catehezei la credință și Augustin vorbește despre: credere Deum (a crede pe Dumnezeu), crede Deo (a crede lui Dumnezeu) și crede in Deum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim au fost puțini. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate de către autorii păgâni, pledând pentru claritatea stilului. Printre aceștia se numără și Ioan
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se bazează pe „claritate” (safh¢neia), considerată cea mai importantă trăsătură a „stilului” (le¢cij). Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim (semno¢thj) au fost puțini<footnote Isid. Pel., Epp., 5, 281 (PG 78, col. 1500). footnote>. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
stăpâneau nici măiestria de a împodobi predica lor cu podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4, 71: „așa cum vorbirea noastră cu copiii nu urmărim să ne arătăm forța oratorică, ci ne adaptăm la mintea lor slabă și facem ceea ce ni se pare nouă mai potrivit cu vârsta lor de copii, spre educarea și îndreptarea lor, tot astfel și Logosul sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Vasile nu s-a angajat într-o luptă de cuvinte înalte și nici nu s-a încurcat în discuții pătimașe pentru rezolvarea cine știe căror probleme, ci prin cea mai simplă explicare a cuvintelor și-a potrivit în așa fel vorbirea apropiindu-se de puterea modestă de înțelegere a ascultătorilor săi încât, ținând seama, pe de o parte, de unele teze ale învățăturii filosofice profane, pe de altă parte să ridice la sine și pe cei cărora se adresa, mulțumind în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în derâdere. Miron avea față de activiștii superiori ai vremii un dispreț șugubăț. Ne înveselea pe toți imitându-l cu poticneli, cu gramatica devastată, mai ales pe Chivu Stoica. (Tot așa ar fi făcut și azi, dacă ar fi trăit, imitînd vorbirea apoplectică a unui Cozmâncă) Numărul de ziar îl purta în ziua aceea asupra lui ca pe o probă de dosar, ziar căpătat în avionul ce-l aducea de la Paris, de pe Aeroportul Le Bourget, la București... Fusese prima întâlnire cu țara
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]