1,940 matches
-
anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. tatăl și mama poetului Filiația Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au avut opt copii, Raluca fiind al șaselea copil. Dacă este să dăm crezare unor cercetători ( Maiorescu, Slavici, Caragiale, Kremnitz etc.
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
nescris, până acum, al familiei. Conform arborelui genealogic lăsat de Grigore Gh. State în 1939 (tatăl autorului), a datelor de arhivă și lucrării academicianului C. C. Giurăscu - istoricul podgoriei Odobeștilor, cea mai puternică figură din sânul familiei a fost Coman State - vornic la 1854. El este cel care înstărește neamul și lasă prosperitate urmașilor. Descrierea generațiilor bunicului și cele anterioare sunt preluate din manuscris, iar cele ale tatălui și verilor sunt din propriile amintiri, peste care se suprapun trăirile celor de azi
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
pentru Ruginoasa, cea mai frumoasă și mai strălucită, grădina cu copaci și iazul cel mare fiind un adevărat rai. În aprilie 1857, palatul și parcul sunt ipotecate pentru împrumutul făcut la Banca Națională a Moldovei, de fiul logofătului C. Sturdza, vornicul Alexandru Sturdza, în valoare de 60.000 galbeni, pentru o perioadă de 17 ani. Alexandru A. Sturdza nu a putut achita ratele la termenele stabilite, astfel că este nevoit să-l vândă. În anul 1862, moșia a fost cumpărată de
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Leao, unul din cei doi frați ( Leao și Petru) cumpărători ai moșiei de la Nastea Oană și nepoata ei Marina Hușului. 4. Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640, își trage numele de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent pe dreapta a pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
mp. În consemnările timpului, se menționează anul 1686, ca vechime a așezării omenești, iar satul s-ar fi numit Vlădiceni și apoi Buburuzeni. Actualul nume, Ivănești, ar veni de la numele lui Ivan, fiul lui Ștefan Buburuz și al Dolcăi, nepoata vornicului Oană. 7. Rusca - este situat la nord-vest de satul Pădureni, sub poalele pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul creării
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și 16 februarie 1428, în anul de la facere 6929, adică 1421, la 1402 și în 30 iunie 1392. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare și la generații mai noi, de după Mihail Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) când postelnic și când vornic de poartă și șătrar, apare la 1650 și la 1659, alte documente sunt din vremea lui Alexandru Lăpușneanu și a domniilor fanariote. În timpul lui Grigorie Ghica și al lui Constantin Mihai Racoviță, sub binecuvântarea mitropolitului Nichifor, apare în legătură cu înscrisurile mânăstirii
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
dorință, în aparență personală se integra de fapt unei rațiuni de stat5). Vizitând în 1658 Arnota, Paul de Alep nota că pe locul unde Matei Basarab a înălțat mănăstirea se afla o biserică de lemn pe care o înălțase Danciu Vornicul 6). Tradiția despre vechimea monumentului a fost transmisă și de alți călători străini, cum ar fi Antonia Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu, și presupusă de unii istorici, precum Nicolae Stoicescu și Aurelian Sacerdoțeanu, fără să poată fi atestată
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de Sus avea statut de comună, iar la conducere eraprimarul, numit birău; ajutorul primarului era pristavul, omologul viceprimarului de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
domnie, cea dintâi preocupare a lui Ioan-Vodă fu aceea de a-și consolida poziția, extrem se șubredă, pe tronul Moldovei. Astfel, porni fără zăbavă o acțiune de depistare și eliminare a boierilor fideli vechii domnii, care culmină cu executarea marelui vornic al țării de jos, Ionașcu Zbierea, în chiar ziua de Paști. În locul acestuia, Ioan-Vodă își numi un om de încredere, pe Dumbravă, care, pare-se, era de origine munteană și despre care Hașdeu spune că „...era de neam mic, dar
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Ionașcu Zbierea, în chiar ziua de Paști. În locul acestuia, Ioan-Vodă își numi un om de încredere, pe Dumbravă, care, pare-se, era de origine munteană și despre care Hașdeu spune că „...era de neam mic, dar avea o inimă mare.” Vornicului Dumbravă îi încredință proaspătul domnitor comanda unei trupe de vreo 6000 de oameni, încropite în grabă, pe care fu nevoit s-o opună oștii polone, ce pătrunsese deja în Moldova, cu gând de a-l goni pe Ioan-Vodă și de
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
și transilvane. Mai întâi, la Jiliște, spulberă armata turco-munteană, condusă de Petru Șchiopul și fratele său, domnitorul Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea și care era menită să-l instaleze pe cel dintâi pe tronul Moldovei. Imediat după aceasta, marele vornic Dumbravă se îndreaptă spre București cu un mic corp de oaste, îl ocupă și instalează, din păcate, doar pentru câteva zile, pe Vintilă-Vodă, pe tronul Țării Românești. Ca o paranteză, este interesant de subliniat faptul că după șaptezeci de ani
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
pună pe tronul Munteniei un domn prieten. Din păcate, la fel ca și acest mare înaintaș al său, demersul nu-i reușește decât într-o mică măsură. Noua domnie de la București, apărată doar de o mână de oșteni conduși de vornicul Dumbravă, se încheie după numai patru zile, când o mică oaste strânsă de câțiva dregători munteni, lovesc capitala, înfrâng mica gardă și-l ucid pe proaspătul înscăunat, Vintilă-Vodă. Despre marele vornic Dumbravă se știe că a reușit să scape cu
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
apărată doar de o mână de oșteni conduși de vornicul Dumbravă, se încheie după numai patru zile, când o mică oaste strânsă de câțiva dregători munteni, lovesc capitala, înfrâng mica gardă și-l ucid pe proaspătul înscăunat, Vintilă-Vodă. Despre marele vornic Dumbravă se știe că a reușit să scape cu greu și să fugă în Transilvania, unde, câteva luni mai târziu este prins, adus în Muntenia și executat. Urmează confruntări armate sângeroase la Brăila, Tighina, Cahul, Cetatea Albă, unde geniul militar
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
având o viață pilduitoare și cu realizări mari în activitatea sa”. Între anii 1667 și 1674 a păstorit ca episcop al Hușilor, apoi între 1674 și 1685 ca episcop al Romanului, slujind cu dragoste turmei lui Hristos. Cu ajutor de la vornicul Moțoc din Odobești, rudă a sa și din puțina sa agoniseală, reușește să ridice mănăstirea Mera din ținutul său natal, în apropiere de Odobești. A adormit în Domnul la 1685 și a fost înmormântat la mănăstirea Secu, lângă mitropolitul Varlaam
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
din Borcești, Neamț, numele său de mirean fiind Vasile Moțoc. De tânăr a iubit viața monahală cu care a luat cunoștință la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, a învățat carte și limbile slavonă, latină și greacă. Pe aceeași vatră, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
de ruble de argint. Iar la aceasta a fost martor însumi domnia mea, mai sus-scrisul Ștefan voievod, și mitropolitul nostru, chir Theoctist, și panii noștri: pan Duma a lui Brae, p(an) Manoilă, pan Stanciul, pan Vlaicul pârcălab, pan Goian vornic, pan Micu Crai, pan Lazea, pan Albul, pan Hodco al lui Crețu, pan Isaiia de Nea(mț), pan Stețco Dămăcuș, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmițea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâș spătar, pan Iuga vistier
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
să-l purec? Și motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. - Măi motane, Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntruna? Ce idei se-nșiră dulce în mâțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
Cu el am mai făcut și „Taxi Blues”, un spectacol de mare succes, mult-premiat, cu care am facut turnee în Germania, Canada etc. și pe care il jucăm chiar zilele acestea la Festivalul Birlic de la Fălticeni. ” FEMEIA PERFECTĂ de Mihai Vornicul după o idee de Jean Bărbier Adaptarea TV: Marius Bodochi și Catrinel Dumitrescu Cu: Marius Bodochi, Catrinel Dumitrescu, Amalia Ciolan, Teodora Stanciu, Răzvan Oprea, Ovidiu Popa, Maria Pitea Redactor: MARIANA IONIȚĂ; Scenografie: MARIA SILVIA PITEA; Montaj: COSMIN GĂLEATĂ, Imagine: DAN
Aniversare MARIUS BODOCHI cu Teatru TV _ Femeia perfecta la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339377_a_340706]
-
de sate alcătuiausatele de ocol, care aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea statelor feudale, multe din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere a veniturilor datorate de săteni stăpânului; transmitere a poruncilor stăpânului; repartizare a muncilor pe care sătenii le datorau stăpânului; urmărire și readucere în sat a sătenilor fugari; judecare și aplicare
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]