222 matches
-
identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel ungurean. Cu toate că nu au fost ei înșiși transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
viața de internat. Între 1958 și 1961 frecventează cursurile Liceului din Vidra, supranumit pe atunci, și "Universitatea Vrancei”. După absolvirea liceului de la Vidra, și-a satisfăcut stagiul militar (1961-1963), pentru ca, un timp, să fie și el profesor suplinitor pe meleaguri vrâncene: Păulești, Negrilești, Jariștea, Pădureni-Jariștea, Liceul Odobești și Școala nr. 4 din Focșani. Între 1964 și 1970 a urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, cursuri fără frecvență. În data de 1969 devine redactor la Ziarul "Milcovul” din Focșani. Între
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
În data de 1969 devine redactor la Ziarul "Milcovul” din Focșani. Între 1976 și 1979 devine activist cultural la Comitetul Județean pentru Cultură și Artă, Vrancea. În această postură, Dumitru Pricop a colindat toate plaiurile Vrancei, a cunoscut creația populară vrânceană autentică, istoria zbuciumată a acestor ținuturi, i-a cunoscut și i-a încurajat pe creatorii adevărați de aici. Între 1979 și 2000 este profesor la Grupul Școlar de Electrotehnică, Focșani și la Grupul Școlar Agricol Focșani. În această perioadă, profesorul
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
Axioma, Bucovina, Cadran, Convorbiri literare, Cronica, Familia, Flacăra, Luceafărul, Poesis, PortoFranco, Ramuri, Revista V, România literară, Salonul literar, Steaua, Tomis (debut 1964), Transilvania și Tribuna României (azi Curierul românesc). Dumitru Pricop a fost solicitat de multe ori de către diriguitorii învățământului vrâncean să scrie versuri pentru concursurile cultural-artistice școlare, organizate la nivel județean și național. Cu toate că scenariile sale au fost laureate la fazele naționale, D. Pricop nu a închinat niciodată ode "marelui cârmaci”, numele acestuia nefiind în nici un vers din aceste scenarii
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
în acel timp de prăbușire a puterii și derută, înființând organe comunale FSN, organe de preluare a puterii, asigurând, astfel, transferul de putere. Artistul din el nu s-a putut adapta direcției în care s-a îndreptat cultura și presa vrânceană, motiv pentru care încet-încet s-a izolat chiar și de prietenii din Vrancea, căutându-și amici pe alte meleaguri: Galați, Bacău, Buzău. Conacul lui Costache Conachi de la Țigănești-Tecuci, a devenit locul ultimelor sale creații, locul unde a găsit prieteni apropiați
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
neolitica, bronz, geto-dacică, evul mediu. De asemenea, muzeul mai deține obiecte și documente ce poartă amprenta evenimentelor petrecute în veacul al XIX-lea (1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independență), dar și a unor personalități ale vieții sociale, culturale și politice vrâncene (scriitorul și diplomatul Duiliu Zamfirescu, juristul Gh. Apostoleanu, arhitectul Ion Mincu, geograful S. Mehedinți, întemeietorul teatrului focșănean - maiorul Gheorghe Pastia, scriitorul Al. Vlahuță, țăranul Ion Roată). Mărturiile etnografice, pește 6.000 la număr (unelte, ceramică, port popular, textile de casă
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
sub 7 Mw sunt deterninate și datate în prezent, dar nu au avut efecte nefaste. Au rămas reprezentative cele consemnate în următoarea listă : - 10 octombrie 1446 Cutremur Magnitudine 7,3 Mw - determinare ulterioară. - 29 august 1471 Este primul mare cutremur vrâncean datat cu mare grad de precizie și care a afectat toată locuirea românească. Cele anteriore au datări mai puțin precise. Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit din Moscova până în Istanbul. În București s-au prăbușit toate turlele bisericilor iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate. Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
fost ctitorit de către părintele Maftei din satul Spinești, în anul 1755. Mănăstirea are în componența sa biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului", monument istoric, și turnul clopotniță, ambele fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. Elementul simbol al vieții monahale vrâncene, Schitul Valea Neagră este cunoscut și sub denumirea de Schitul Vrancea sau Vrânceanului, supranume luat încă de la înființare de către toți călugării ce veneau din exteriorul Vrancei. Sub acest nume - „Kloster Wrantchanului” apare și consemnat pe o hartă a Moldovei datată
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Suflet din sufletul neamului său" (despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu), "Play-Cupa Davis" (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), "Începuturi" (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a trecut apoi în februarie 1975
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
experiențele ce le-au făcut posibile. Concret, mie îmi lipsesc doar ultimii trei ani de comunism și cred că sunt, prin cei 35 de ani trăiți acasă, un „produs” biologic al unor țărani de lângă Focșani, un rezultat al spațiului mioritic vrâncean, al școlii și dascălilor de atunci, al cărților pe care le-am citit, a ceea ce mi-am imaginat sau am putut verbaliza că este viața, a iubirilor, emoțiilor avute, a ideologiei comuniste, dacă vrei, etc. și a ceea ce au reușit
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
departe și necesita îndelungă inițiere. Oricum, ambele meseriașe în ale cultului înțelegerii și cunoașterii se dovedeau la fel de eficiente în schimbarea destinului celor vizați. Oedip nu a ezitat să-și părăsească tronul, să pornească în pribegie, să facă gesturi necugetate. Păstorul vrîncean, un Voinea (cum și este numit în colinde), un ortoman mîndru și arțăgos, asemenea lui Nechifor Lipan, renunță să pună mîna pe ciomag, cum îi era felul în împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
economice a văilor și rîurilor însoțite de drumuri comerciale (nu întîmplător, în apropierea lor au fost întemeiate tîrguri), dintre care unele se regăsesc în arterele de circulație moderne (cum este cel care leagă sud-vestul Moldovei de Brașov, pe valea Putnei vrîncene). Gh. Bolocan a realizat o analiză a grupului de toponime romînești care conțin în final secvența -na după consoană. Această secvență reprezintă un sufix adjectival en > in, cu vocala elidată (urmat de articolul -a) și sufixul adjectival ina, care, atașat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
laconismul” tinerilor în răspunsuri (cf. Geană, 2000, 1-13). 3 Gheorghiță Geană include în studiul său din 1987 o seamă de explicații contextuale pentru răspunsurile primite la chestionar (fără a fi vorba în cercetarea respectivă de o abordare „holistică” a satelor vrâncene amintite). Deosebirile ce apar între comunitățile examinate sunt, astfel, atribuite de autor antecedentelor migraționiste (Soveja) sau „tradiției locale, organizării economice, spiritului de competiție” (Negrilești). Cu privire la diferențele de orientare dintre grupele de vârstă, acestea sunt corelate cu „tendința tinerilor de a
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
CIOCÂRLAN, Ion (12.VII.1874, Străoane, j. Vrancea - 21.XII.1941, Focșani), prozator. Fiu de țărani, C. a urmat Școala Normală la Bârlad și Iași, din 1895 fiind învățător în câteva sate vrâncene și la Focșani, unde se stabilește definitiv. A fost membru în comitetul Asociației Generale a Învățătorilor din România și colaborator la reviste de specialitate. Ca deputat iorghist, a participat la editarea și redactarea ziarului local „Crai nou” (1918-1932). Debutează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
cugetări interesante. „Cine votează cu Blatter, suportă consecințele“, o teză lansată de filosoful scandinav Johansson. Sau: „Cînd n-ai un stadion ca lumea în țară, nu mai plînge că ratezi calificare după calificare“, idee preluată din opera unui gînditor rustic vrîncean, din școala pesedistă sau din înțelepciunea celor 13 000 de sate care n-au echipă de fotbal, pe care Nașu’ le tot invocă atunci cînd vrea să ducă discuția de la punctual la general. Cu toată goliciunea discursului prezidențial, s-a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dintre partizani, va muri în închisoare la canal datorită surpării unui mal peste el iar ceilalți vor ispăși ani grei de temniță în diferite pușcării comuniste din țară. Poetul Radu Gyr se pare că le-a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane“, pentru care a și fost condamnat la moarte: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
, Barbu (11.IV.1858, București - 29.IV.1918, Iași), prozator, dramaturg și gazetar. Trăgându-se dintr-o familie de obârșie vrânceană, D. era al nouălea copil al Ioanei și al căruțașului Ștefan Tudorică Albu, care își părăsise ținutul și se stabilise în Bariera Vergului, la marginea Bucureștilor. Trece prin câteva școli, absolvind, ca bursier, Liceul „Sf. Sava”. Amintirile copilăriei, grefate pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
este inițiată de publicistul Al. Deșliu și de profesorul de limba română Valeriu Anghel, sub egida Consiliului Județean Vrancea, a Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național și a Primăriei Municipiului Focșani. Își propune să continue tradiția periodicelor vrâncene „Revista noastră”, „Milcovia”, „Ethnos”, „Revista V”, să susțină elanul creator local și inserția lui în cel național, să fie deschisă oricărei inițiative culturale. Sumarul cuprinde poezie, proză, istorie și critică literară, articole de cultură, documente inedite, traduceri. S. apare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
celui despre care încep să-Ți relatez Ție și potențialilor cititori - eruditul profesor universitar ieșean, dr. Gheorghe Mustață. S-a născut pe meleaguri adjudene, la Adjudu-Vechi (Vrancea), între Siret și Trotușul inferior - așa că poate fi considerat un moldovean de viță vrânceană. Valoarea unui om este consecința firească a multor factori moșteniți și dobândiți educațional, reflectată în oglinda caracterului și cântărită de realizările obținute în viață. Toată lumea este convinsă de realitatea potrivit căreia, înfăptuirile prestigioase spre care tind mulți, nu curg puhoi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
In cazul în care o construcție este afectată de un cutremur lent, cum sunt cutremurele intermediare vrâncene, sau construcția este fundată pe un teren moale si afectată inclusiv de un cutremur de suprafață, atunci degradările locale ale clădirii vor duce la creșterea perioadelor de oscilație ale acesteia, dar în acest caz, construcția în loc să iasă din zona de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Gorgan Mihaela, Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92832]
-
solicitărilor seismice prin ieșirea din zona de amplificare maximă care se produce doar la degradarea construcțiilor afectate de cutremurele rapide de suprafață nu poate fi aplicată și la construcțiile amplasate în zonele afectate de cutremurele lente cum sunt cutremurele intermediare vrâncene sau la construcții fundate pe terenuri moi. In acest caz aplicarea prevederilor normativului P100 poate avea efect opus deoarece poate să apară și o mărire a transferului de energie de la teren la construcții datorită fenomenului de rezonanță între construcția flexibilizată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Gorgan Mihaela, Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92832]
-
mânăstiri, 10 hanuri și 686 de case de locuit. Cutremurele sunt o altă constantă. Bucureștiul este situat Într-o zonă cu risc seismic ridicat, epicentrul aflându-se În Munții Vrancei (la curbura Carpaților), la circa 150 de kilometri nord-est. Cutremurele vrâncene se propagă În așa fel, Încât principala lor țintă e Bucureștiul. Activitatea seismică e permanentă, iar cutremurele mici sau de intensitate mijlocie sunt nenumărate. La trei-patru decenii, se petrece Însă și un cutremur major, care poate depăși gradul 7 pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
culegerilor cu un erudit aparat critic, care denotă intima cunoaștere a bibliografiei, și examenul critic neîndurător aplicat culegerilor improvizate. Când îi anchetează pe cei 12 600 de informatori (cifră nemaiatinsă de cineva), pune accentul pe aspectele originare, primitive ale folclorului vrâncean. Predilecția pentru folclorul tradițional vine de la Densusianu, care opinase, în Vieața păstorească în poezia noastră populară (I-II, 1922-1923), că geneza etnică a românilor are natură pastorală, opinie care va fi nuanțată de alți etnografi și folcloriști. În Cântăreți și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]