222 matches
-
mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
II, 4, pp. 141-155. Urse, Laureana. 2005. Stiluri de viață ale clasei de mijloc rurale, în Calitatea vieții, XVI, 3-4. Uslaner, Eric. 2002. The Moral Foundations of Trust. Cambridge: Cambridge University Press. Vasile, Monica. 2008. Un fond fără formă obștea vrânceană. Statutar și cutumiar în dinamica definirii unui sistem de proprietate colectivă, în Sociologie Românească, vol. VI, 1, pp: 56-73. Vasiliu, Florica (coord.) 2005. Globalizarea și identitatea socio-culturală. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga". Vasiliu, Florica. 2005. Identități multiple și impactul acestora
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este inițiată de publicistul Al. Deșliu și de profesorul de limba română Valeriu Anghel, sub egida Consiliului Județean Vrancea, a Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național și a Primăriei Municipiului Focșani. Își propune să continue tradiția periodicelor vrâncene „Revista noastră”, „Milcovia”, „Ethnos”, „Revista V”, să susțină elanul creator local și inserția lui în cel național, să fie deschisă oricărei inițiative culturale. Sumarul cuprinde poezie, proză, istorie și critică literară, articole de cultură, documente inedite, traduceri. S. apare în
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
experiențele ce le-au făcut posibile. Concret, mie îmi lipsesc doar ultimii trei ani de comunism și cred că sunt, prin cei 35 de ani trăiți acasă, un „produs” biologic al unor țărani de lângă Focșani, un rezultat al spațiului mioritic vrâncean, al școlii și dascălilor de atunci, al cărților pe care le-am citit, a ceea ce mi-am imaginat sau am putut verbaliza că este viața, a iubirilor, emoțiilor avute, a ideologiei comuniste, dacă vrei, etc. și a ceea ce au reușit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aspecte: istoric, geografic, economic, social, militar, dar și literar, folcloric, etnografic, toponimic etc. Câteva titluri semnificative: Al. P. Arbore, Toponimie putneană, Călători străini despre Focșani, Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte din folclorul vrâncean. O variantă a „Mioriței”, N.Al. Rădulescu, Clima Moldovei de sud, Vasile Popescu, Podgorii putnene, Simion Mehedinți, Vadul moldo-muntean, Ion M. Gane, Primele tipografii râmnicene, D. Cantea, Județul Putna din punct de vedere militar, Șt. Berechet, Un document de la Eremia
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
Cu pioasă recunoștință, dragilor mei părinți, înv. Vasile și Păuna Spătaru, adormiți întru Domnul, care m-au crescut în dragoste de Dumnezeu și în Lumina Sfântă a NAȘTERII PRUNCULUI IISUS, făcând să vibreze sufletul meu de copil de frumusețea colindelor vrâncene și de Miracolul Nopții Sfinte. Sofica Iubiților mei copii și nepoți și tuturor copiilor, „Fie ca Lumina Sfântă a Nașterii Pruncului Iisus să vă lumineze sufletele cu „lumina credinței” și să vă călăuzească pașii în viață neabătut, pe drumul sfintei
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
din zona Moinești, care, între timp, fusese arestat pentru comiterea unor furturi. Imi amintesc cu plăcere, că am sărbătorit finalizarea acestui caz, într-un cadru neoficial, dar deosebit de plăcut, la părinții procurorului Ionel Dobrilă, din localitatea natală a acestuia, comuna vrânceană Râmniceni. Surprin și de vizitaș noastră ne anun ată, telșefoanele fiind o raritate pe atunci, gazdele nu au ezitat să comită o „crimă” asupra unei orătănii de prin bătătură, care, transformată într-o delicioasă friptură la ceaun, a meritat pe
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
exemple expuse mai sus sunt dovezi peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre partizani, va muri în închisoare la canal datorită surpării unui mal peste el iar ceilalți vor ispăși ani grei de temniță în diferite pușcării comuniste din țară. Poetul Radu Gyr se pare că le-a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane“, pentru care a și fost condamnat la moarte: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
auzi totdeauna pitpalacul cîntînd "Cu-cu! Cu-cu!"." "Parvenirea lui Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
departe și necesita îndelungă inițiere. Oricum, ambele meseriașe în ale cultului înțelegerii și cunoașterii se dovedeau la fel de eficiente în schimbarea destinului celor vizați. Oedip nu a ezitat să-și părăsească tronul, să pornească în pribegie, să facă gesturi necugetate. Păstorul vrîncean, un Voinea (cum și este numit în colinde), un ortoman mîndru și arțăgos, asemenea lui Nechifor Lipan, renunță să pună mîna pe ciomag, cum îi era felul în împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
economice a văilor și rîurilor însoțite de drumuri comerciale (nu întîmplător, în apropierea lor au fost întemeiate tîrguri), dintre care unele se regăsesc în arterele de circulație moderne (cum este cel care leagă sud-vestul Moldovei de Brașov, pe valea Putnei vrîncene). Gh. Bolocan a realizat o analiză a grupului de toponime romînești care conțin în final secvența -na după consoană. Această secvență reprezintă un sufix adjectival en > in, cu vocala elidată (urmat de articolul -a) și sufixul adjectival ina, care, atașat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
In cazul în care o construcție este afectată de un cutremur lent, cum sunt cutremurele intermediare vrâncene, sau construcția este fundată pe un teren moale si afectată inclusiv de un cutremur de suprafață, atunci degradările locale ale clădirii vor duce la creșterea perioadelor de oscilație ale acesteia, dar în acest caz, construcția în loc să iasă din zona de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Gorgan Mihaela, Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92832]
-
solicitărilor seismice prin ieșirea din zona de amplificare maximă care se produce doar la degradarea construcțiilor afectate de cutremurele rapide de suprafață nu poate fi aplicată și la construcțiile amplasate în zonele afectate de cutremurele lente cum sunt cutremurele intermediare vrâncene sau la construcții fundate pe terenuri moi. In acest caz aplicarea prevederilor normativului P100 poate avea efect opus deoarece poate să apară și o mărire a transferului de energie de la teren la construcții datorită fenomenului de rezonanță între construcția flexibilizată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Gorgan Mihaela, Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92832]
-
celui despre care încep să-Ți relatez Ție și potențialilor cititori - eruditul profesor universitar ieșean, dr. Gheorghe Mustață. S-a născut pe meleaguri adjudene, la Adjudu-Vechi (Vrancea), între Siret și Trotușul inferior - așa că poate fi considerat un moldovean de viță vrânceană. Valoarea unui om este consecința firească a multor factori moșteniți și dobândiți educațional, reflectată în oglinda caracterului și cântărită de realizările obținute în viață. Toată lumea este convinsă de realitatea potrivit căreia, înfăptuirile prestigioase spre care tind mulți, nu curg puhoi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
PERSPECTIVE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL VRÂNCEAN Camelia BUTĂ Introducere În România turismul rural al ultimilor ani a cunoscut o puternică dezvoltare ce se datorează îndeosebi faptului că tot mai mulți oameni, după un an de muncă și diverse griji, doresc sa petreacă o vacanță de neuitat
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată, țăranul din Câmpuri, care a stat de vorbă cu Alexandru Ioan Cuza și a fost sărutat de acesta pe obrazul pălmuit de boier, de eroismul
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
Ecaterina Teodoroiu, eroină ale cărei rămășițe se află în cadrul Mausoleului Eroilor de la Mărășești, de „Focul Viu” sau de „Focul nestins” de la Andreiașu, o emanație de gaze naturale ce se aprind în mod spontan, etc. Deplasarea turiștilor în spațiul rural vrâncean are o bază motivațională largă. Astfel, cel sosit aici are posibilitatea să admire peisajele locale, munții, dealurile, pădurile, flora și fauna. Totodată el poate să descopere portul și dansul popular, să participe la sărbători locale, să facă plimbări cu carul
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
facă plimbări cu carul tras de boi sau trăsura cu cai. Individual sau în grup, se pot efectua excursii în împrejurimile pensiunilor sătești. Turistul este întâmpinat de gazde cu țuică de prune sau un pahar de vin din renumitele podgorii vrâncene. El se poate bucura de sărmăluțele, brânza și smântâna cu mămăligă, de păstrăvul afumat în scoarță de brad. De asemenea, amatorii de arta veche au posibilitatea să admire monumentele de cult cu valoare istorică și culturală și o arhitectură deosebită
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
și Nereju, respectiv DJ205A. DN2D se ramifică în localitatea Valea Sării (la 45 km de Focșani) spre Năruja, Nistorești, continuând cu DJ205D. Din Năruja face legătura cu DJ205A (spre Paltin și Nereju). Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
programe turistice cu reduceri de prețuri pentru sindicate, cluburi și asociații, va participa la diferite concursuri și spoturi publicitare la televiziune și în alte mijloace de informare media, sponsorizând câștigătorii cu un week-end în Țara Vrancei. Turiștilor cazați în pensiunile vrâncene li se vor trimite scrisori în care li se va prezenta oferta de turism rural a sezonului următor, păstrându-se astfel, legătura cu aceștia în vederea unei eventuale reveniri. De asemenea, se va continua politica de popularizare a resurselor turistice din
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
4.03. 1977 (7,2 grade Richter), octombrie 2004, etc. Aceste cutremure au produs mari pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Alte tipuri de cutremure tectonice din țara noastră sunt: făgărășene, bănățene și pontice. Majoritatea cutremurelor sunt intracrustale, cele vrâncene fiind cele mai adânci. Predicția seismelor Predicția seismelor reprezintă Încă o opțiune de viitor a omenirii. Această predicție este strâns legată de cunoștințele de risc seismic care permit unele aprecieri legate de inventarierea istorică și statistică a seismelor, a localizării
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la vest de Prut îi folosește în conversațiile sale cotidiene. Se susține uneori, în forme
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Miorița, considerată de el o sursă istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că românii și rușii au depus eforturi de a îndepărta de istorie și cultură pe moldoveni, de limba națională moldovenească, însă rușii sunt pomeniți
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
singura dată când apare pe parcursul întregului text adjectivul „preafrumoase”, care nu a fost folosit nicicând mai devreme, nici măcar pentru descrierea bisericii principale de la marea Lavră kieveană a Peșterilor. Printre rânduri transpare un sentiment de copleșitoare încântare în fața naturii, a peisajelor vrâncene admirate de pe vărful munților Carpați, care îi vorbesc tânărului monah despre frumusețea lumii și despre un anume tip de desăvârșire care se petrece cu totul în afara ascezei umane. Pustnicul Onufrie este el însuși un personaj de basm: chipul înțeleptului sfătuitor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]