201 matches
-
rafinate ale prietenilor mei - Cezar, Matei, Nichita și Grigore, care se opreau fermecați la metaforele ei, confiscând-o Într-un strict perimetru estetic, ca o acceptare a morții, o moarte colectivă, a comunității de limbă și cultură! - și, aidoma ciobanului vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fie mai agravantă... Și ce s-a întâmplat după proces? Ne-a băgat iarăși în penitenciar la Galați. Acolo, în afară de celule, sunt și niște cabine mari și eram îngrămădiți în ele peste 100 de oameni. Acolo m-am cunoscut cu vrânceni, gălățeni, cu brăileni, toți amestecați. Printre noi era și un medic, Dumitru Ioniță, a murit după detenție, care a constatat că am congestie pulmonară, temperatură... A apelat: Cine are la el medicamente? La tot apelul a răspuns unul cu 10
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trimită un pachet de cinci kilograme cu țigări și cu alimente. Nu aveai voie să scrii altceva... Ce deținuți au mai venit la dumneavoastră în celulă pe parcursul detenției? Am stat cu părintele Ion, care a fost la mănăstirea Vladimirești, cu vrânceni, care au fost cu revoluția, cu Gheorghe, Boștiogul... cu de-ăștia am stat mai mulți. Acolo la Gherla era și o fabrică... Ați lucrat și dumneavoastră? Am lucrat, vreo doi ani... din ’61-’62. În rest am stat numai în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte, Tablete de duminică (2008) a beneficiat de opt comentarii aplicate la Bacău, Focșani, Tecuci, Iași, Alexandria, Bolintinul de Vale. Bilanțul? Satisfăcător. Vor urma două cărți de critică, în care scriitorii băcăuani și vrânceni vor avea o poziție privilegiată. Am făcut mult mai puțin decât mi-aș fi dorit. Să sperăm că mai e timp. O bună parte din cei 60 de ani scurși până acum e legată de spațiul Bacăului. Ce ai dori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
martie, 2006, p. 6A 87 „Nudul văzut prin gaura cheii” - Valentin Ciucă, Ziarul de Iași, 7 aprilie 2006, p. 6A 88 Catalog nuduri - aprilie 2006 - Valentin Ciucă - Nudul văzut prin gaura cheii. Ateneul Tătărași, 2006 89 Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni - Florin Muscalu, Ed. „Revista V”, 1999, p. 167 90 Enciclopedia artiștilor români contemporani. Vol.4, Editura „Arc 2000”, Buc., 2001, p. 175 91 Un secol de arte frumoase la Iași - Valentin Ciucă, Ed. „Art 21”, Iași, 2004, p. 395-396 92
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Rucăr, Bran, Maramureș, Bucovina, Mărginimea Sibiului, satele din Oltenia de sub munte, Apuseni, Delta Dunării. Desigur, pe lângă acestea există multe altele, mai mult sau mai puțin cunoscute de către turiști, dar fiecare, unice prin specificul zonei. Elemente de atracție ale spațiului rural vrâncean Cine nu a auzit măcar o dată de Țara Vrancei ? Fie că era vorba despre Baba Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi care l-au ajutat pe Ștefan cel Mare în bătălia cu turcii, ori de balada Miorița, culeasă de
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
șapte fii ai săi care l-au ajutat pe Ștefan cel Mare în bătălia cu turcii, ori de balada Miorița, culeasă de altfel, de Alecu Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
spre Paltin și Nereju). Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face o altă ramificație spre Andreiașu, drum de asemenea neasfaltat ce trebuie modernizat întrucât “Focul Viu” reprezintă o atracție unică la nivel european, care stârnește interesul turiștilor, aceștia dorind
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
cu păduri și ape, în care puteau vâna și pescui. Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă” asemenea boierilor sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea țăranilor din Câmpulung și țăranii din zona Dornelor (partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
apă de aur." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să-și arate vocea, pe gânduri nu mai șade. / Deschide pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bunzești pentru libertatea lor. Abia sub Mihai Viteazul au reușit să câștige și este interesant faptul că acest lucru s-a petrecut sub un domn, care era căsătorit cu o soră a Buzeștilor, sfetnicii care l-au sprijinit pe Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căsătorit cu o soră a Buzeștilor, sfetnicii care l-au sprijinit pe Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
joase; pe teren neted, aproape de nivelul mării, oftau după sălbăticitatea alpestră. Platono-lacanizau și ei fără să-și deie sama. Pe urmele lor, bătătorite, navetez, navetez: principalmente între Iași, Focșani, Brașov, București și... Piatra Neamț. Din albia Milcovului, împodobită cu căcărezii mieilor vrânceni, trag holbări depasionte, distanța fiindu-mi adjuvantă, asupra Bahluiului universitar, social, cumetrial, securi-comunist sau numai simiradian, iar dinspre Cartierul ieșenesc al Tătărașilor percep mult mai potrivit mafioticeasca Vrance, fesenistă, pedeseristă, meschină dar harnică și îl descifrez agil pe Gagademicianul local
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la București, fiind pe o listă națională a celor care trebuiau să fie lichidați fizic (lasă că, după acest incident, maiorul de Securitate a organizat la Focșani un proces public, pe 5 decembrie 1989, la care m-au executat scriitorii vrânceni, în frunte cu Florin Muscalu și Traian Olteanu și la care s-a hotărât să fiu lăsat fără loc de muncă și să fiu trimis la mină, refuzând să mă dezic de semnătura pusă pe apelul anticeaușist; între timp, trimisesem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vom mai pune piciorul pe pământul lui. Care, într-o după-amiază ploioasă, dar și cu mult soare, a refuzat pur si simplu să ne mai țină. Nici vorbă de cutremur, cum ar putea bănui pățitul cititor bucureștean, și evident, cel vrâncean, Năsăudul nefiind o zonă seismică. Ne întoarcem, Doina și cu mine, de la Cormaia, mica noastră excursie, atât de îndrăgită, trecusem de dealuri, coboram, ne apropiam de casă când, ajunși la râpele golașe de argilă, pe care de obicei le străbăteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]