203 matches
-
Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte, Tablete de duminică (2008) a beneficiat de opt comentarii aplicate la Bacău, Focșani, Tecuci, Iași, Alexandria, Bolintinul de Vale. Bilanțul? Satisfăcător. Vor urma două cărți de critică, în care scriitorii băcăuani și vrânceni vor avea o poziție privilegiată. Am făcut mult mai puțin decât mi-aș fi dorit. Să sperăm că mai e timp. O bună parte din cei 60 de ani scurși până acum e legată de spațiul Bacăului. Ce ai dori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în 1816 trăiau aici 350 de locuitori, iar la recensământul din 1977 erau înregistrați 1592 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Astăzi, comuna Căiuți se compune din următoarele sate: Căiuți, Mărcești, Popeni, Blidari, Pralea, Heltiu, Boiștea și Vrânceni. Satul reședință de comună este așezat pe malul stâng al pârâului Căiuțul Mic. Aici și-a avut reședința familia Rosetti, unul dintre descendenți fiind Radu Rosetti, scriitor, istoric și memorialist (1877 - 1949). Această familie a construit un conac foarte frumos
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1843, 1859, 1864 și 12 septembrie 1861 (cătunul Gura Văii ). Et.: ap. gură d. lat. gula + ap. vale d.lat. vallis. HELTIU, sat și comună de pe cursul inferior al râului Trotuș, la 2 km. nord-vest de satul Căiuți. Ca și satul Vrânceni, Heltiu a fost multă vreme proprietate a mănăstirilor Berzunți, Bogdana și Cașin, ceea ce a dus și la izbucnirea unor conflicte între acestea din urmă și locuitorii satelor respective. O dovedesc jalbele și scrisorile, din partea ambelor părți, ca în anii 1756
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-a numit Gheorghe Gheorghiu - Dej (atunci când Brașovul purta numele Orașul Stalin ), ci de nume de localități, cu vechime istorică mare, confirmată de documentele istorice, înlocuite cu altele, ca în cazurile: Stănești cu Cotul lui Briceag, Hilteul de Sus cu Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vom mai pune piciorul pe pământul lui. Care, într-o după-amiază ploioasă, dar și cu mult soare, a refuzat pur si simplu să ne mai țină. Nici vorbă de cutremur, cum ar putea bănui pățitul cititor bucureștean, și evident, cel vrâncean, Năsăudul nefiind o zonă seismică. Ne întoarcem, Doina și cu mine, de la Cormaia, mica noastră excursie, atât de îndrăgită, trecusem de dealuri, coboram, ne apropiam de casă când, ajunși la râpele golașe de argilă, pe care de obicei le străbăteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Scara vieții, îngr. și pref. Constantin Darie, București, 1976, 114-119; Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței, coordonator și pref. Al. Oprea, București, 1979, 52-54; Dumitru Huțanu, Mari gânditori focșeneni: Marin Simionescu-Râmniceanu, „Revista V”, 1990, 8; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 150-151; Dicț. scriit. rom., IV, 252-253. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
rafinate ale prietenilor mei - Cezar, Matei, Nichita și Grigore, care se opreau fermecați la metaforele ei, confiscând-o Într-un strict perimetru estetic, ca o acceptare a morții, o moarte colectivă, a comunității de limbă și cultură! - și, aidoma ciobanului vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul victimă ar fi fost un moldovean, anume ungurean fiind vorba în aceste variante de o substituire din cauza sentimentelor locale moldovene. Aduce în sprijinul identității „vrânceanului”, dovezi istorice: „știa că în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ca și mai târziu biruri grele apăsau în Principate asupra celor care aveau oi, că turmele lor erau dijmuite pentru a spori visteria or a fi date
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
În hainele scumpe-ale mierlei, Iași, 1982; Puterea lunii, Iași, 1985; Viața și vremea, București, 1987; Cartea de argint, Galați, 1991; Arta ceaiului, Galați, 1992; Sfântul Aer și prietenii săi, Focșani, 1996; Chipul și asemănarea, Focșani, 1998; Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni de la origini până în anul 2000, Focșani, 1999; Lupoaica albă, îngr. Stela Doina Muscalu, Iași, 2003. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Țara bătrânului fotograf”, RL, 1970, 30; Lit. rom. cont., I, 737-738; Enache Puiu, Un poet al viziunilor fantaste, ST, 1982, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
Streinu, „Revista V”, 1996, 4; Ion Hurjui, Poezia înainte de toate, „Revista V”, 1996, 4; Constantin Ciopraga, Un reflexiv tandru. Florin Muscalu - „Sfântul Aer și prietenii săi”, L, 1997, 1-2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 311; Dan Mănucă, „Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni”, „Revista V”, 2000, 4; Dicț. scriit. rom., III, 340-341. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
2010. Diferența de câteva „ore“ a dispărut însă de pe copertă... Dar, acum, las unui prieten de atunci, din studenția acelui magister, spațiul câtorva rânduri: «Cu Piștanu’ am fost întâi coleg. Cam forțată situație la prima vedere - un moț și un vrâncean; un viitor chimist și tot un viitor agronom; dar ambii virtuali ingineri. Însă, cum pe atunci, prin 1948, Agronomia era facultate la Politehnică, se înțelege că aveam de audiat ceva cursuri împreună; ca, de pildă, „indispensabilul“ Materialism dialectic... Am devenit
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pentru a face presiuni asupra funcționarilor Primăriei. Motivul oficial ar fi efectuarea unui control asupra activității secretarului comunei. Însă, abuziv, prefectul a cerut și prezența unui polițist la primărie, chipurile pentru că „trebuiau înregistrate documente la registratura primăriei“. Conform acestui principiu, vrâncenii care mai au de recuperat mii de hectare de teren ar trebui să vină cu ofițerii de poliție la ședințele Comisiei de fond funciar prezidate de prefectul Hornea doar pentru că sunt nemulțumiți de deciziile acestuia. „Unde este abuzul?“, spune inocent
Prefectul de Vrancea Sorin Hornea aplică legea forţat () [Corola-journal/Journalistic/24782_a_26107]
-
autoarea urmează vreun drum artistic deocamdată secret, ci doar pentru candoarea cu care ne spune povestea vieții unui simplu veteran. E de la sine înțeles că portretul acestuia va rămâne puternic conturat în mintea oricui va duce lectura versurilor până la capăt: "Vrânceanul Ivan Crivină/ La Stalingrad a luptat,/ Ca român adevărat,/ Dar prizonier l-au luat/ Și aspru l-au condamnat,/ Războiul a omorât oameni/ Mulți din ai noștri semeni,/ Căci gloanțele țâșneau din pușcă/ Și moartea repede-i mușcă./ Morții cădeau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
l-a vândut pe Gheorghiță primarului din localitatea Gostinu, județul Giurgiu, cu baltag cu tot, obiect pe care feciorașul îl folosește la păzitul porcilor, deocamdată; Vitoria s-a emancipat bine trăind în concubinaj când cu baciul ungurean când cu cel vrâncean, fiind cercetată în stare de libertate pentru bigamie cu perspective de prostituare; în ceea ce o privește pe Ana lui Manole, după absolvirea unui curs managerial organizat în cadrul programului Leonardo da Vinci-Hildegard Puwak & comp SRL, a fost angajată pe post de
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
cu totul exagerată, în timp ce marile grupări, cu adevărat semnificative (lunediștii, echinoxiștii, dialogiștii), sunt relativizate în înșiruiri depreciative. Proza nu scapă nici ea clasificărilor zonale: "Premianți ai concursurilor de proză de la Piatra Neamț: Oma Stănescu, Florinel Agafiței și (poate) Petru Cimpoeșu"; "Prozatori vrânceni"; "Ioan Neșu - un Marin Preda de la Slobozia"; "Aspecte ale noului ortodoxism - Ion Barbu și Nicolae Radu de la Râmnicu Vâlcea, Ion Vicol de la Galați". Pot fi aceste titluri evidențiate în sumar, într-o istorie a literaturii cu adevărat serioasă? Evident că
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
de vot- care s-au prezentat, duminică, la urne- dintr-un județ și-au pus ștampila pe Alianță PSD-UNPR-PC. S-a intamplat in Vrancea, unde Alianță PSD-UNPR-PC a obținut o victorie covârșitoare la alegerile europarlamentare. Conform primelor rezultate, 48% dintre vrânceni au votat candidații Alianței PSD-UNPR-PC. Candidații liberali au obținut doar 11,7% din voturile vrâncenilor, cei ai PDL - 8,5%, iar cei ai PMP - 8,3%, anunță monitorulvn.ro. În județul Vrancea prezența la vot în mediul rural a fost
PSD, victorie covârșitoare. În ce județ a obținut 48% by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30109_a_31434]
-
ștampila pe Alianță PSD-UNPR-PC. S-a intamplat in Vrancea, unde Alianță PSD-UNPR-PC a obținut o victorie covârșitoare la alegerile europarlamentare. Conform primelor rezultate, 48% dintre vrânceni au votat candidații Alianței PSD-UNPR-PC. Candidații liberali au obținut doar 11,7% din voturile vrâncenilor, cei ai PDL - 8,5%, iar cei ai PMP - 8,3%, anunță monitorulvn.ro. În județul Vrancea prezența la vot în mediul rural a fost de 37% și în mediul urban de 30,5%.
PSD, victorie covârșitoare. În ce județ a obținut 48% by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30109_a_31434]
-
europarlamentare. Delegația Permanentă a PNL Vrancea l-a demis pe deputatul liberal Laurențiu Țigăeru Roșca din funcția de președinte PNL Focșani pe motiv că nu a realizat obiectivul la alegerile europarlamentare, scrie MonitorulVN. Decizia a fost luată în ședința liberalilor vrânceni care a avut loc sâmbătă. Interimatul la organizația din Focșani va fi asigurat de deputatul Nini Săpunaru, președintele PNL Vrancea, notează sursa citată. Varianta oficială prezentată de comunicatul de presă asupra mișcărilor din PNL Vrancea este că în cadrul Delegației Permanente
Lider PNL, DEMIS din cauza rezultatelor slabe by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29411_a_30736]
-
ar mira ca foarte curând, după ce Mischie și semenii săi vor fi scoși basma curată, indexul prim-ministerial să vizeze orașele mici, apoi comunele, satele, cătunele, pentru a sfârși pe la stânile populate de dușmanii tradiționali ai feciorelnicei nații mioritice - ungureanul, vrânceanul și, la rigoare, chiar și moldoveanul, că tot s-a obișnuit el să accepte pasiv loviturile destinului! penibilă socoteală: astfel de diversiuni nu înșală pe nimeni. Dacă vrea să rezolve problemele reale ale țării, n-ar fi rău ca d-nii
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]