1,324 matches
-
unei fidelități mai înalte - adică libertății de a consuma întruna alte și alte existențe experimentale și de a face din succesiunea lor o singură și continuă experiență formativă. Histrionul seduce numai cu condiția de a fi sedus - de a ceda vrăjii eternului început." A începe de fiecare dată altceva, a avea la îndemînă întotdeauna această disponibilitate înseamnă a te recompune mereu. A îndepărta ceea ce te alcătuiește în mod obișnuit, a elimina specificul unicității ființei tale pentru ca să-i faci loc lui "altcineva
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
urâta icoană a lipsei de pudoare în timpurile noastre, ci, în singurătatea de la Mangalia, frumusețea serilor care isprăvesc în brumă ușoară, farmecul luminilor din fund, care îți arată o lume în mers, surprinderea luminilor fugare de la luntrile pescarilor care-și vrăjesc prin licărirea torțelor prada din adâncuri și mai ales acel lucru de neuitat care este chemarea de dimineață, în faptul chiar al zilei încă răcoroase, a luceafărului, care se ridică deodată în fundul cerului vioriu, și este ca o trezire la
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
și iar, Le Temps des cerises: ..."cerises d'amour /aux robes vermeilles /tombant sur la mousse /en gouttes de sang..." Terence traducea pentru vecinii săi; înlocuind "cireșe" cu "rodii", era aproape un catren de Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine venea tratația: moșnegi curăței care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe inimă. Se pornise un pic de vânt; armeanca se așezase ștergându-și lacrimile cu
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
zâmbet imperceptibil, i-a luat mâna și i-a arătat poziția normală a pianistului, și, În timp ce cânta, l-a rugat să privească pedalele tocite ale pianinei pentru a prinde rostul lor În interpretare. Rică a ascultat-o și a fost vrăjit de mirajul unor picioare pe care În visele sale le bănuise a fi nemaipomenite dar, a constatat cu bucurie că „Viața bate filmul”! Purta un halat grena care trecea deasupra genunchilor și care avea ca „din Întâmplare” ultimii doi nasturi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
le bănuim - să obțină aprobarea clanului Ceaușescu pentru ca cenaclul revistei Flacăra să se transforme într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cântăreți, mișcându-se, toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică. La rândul lor, tinerii spectatori cărora li se adresa - în săli, în piețe sau pe stadioane - intrau într-un soi de bizară frenezie. Li se părea că, față de atmosfera sumbră în care erau obișnuiți să trăiască
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ei și mi a raspuns că da... razând, am rămas mască. Mă Întrebam dacă voi avea și eu vreodată un astfel de apartament... și parcă citindu-mi gândurile nu am să uit niciodată vorbele ei «dacă știi cum să-i vrăjești pe fraieri, ai să reușești»... și a râs”. Este de remarcat atitudinea pe care aceste fete o au față de propria ocupație, respectul lor de sine fiind (cel puțin din prisma profesionalăă construit pe abilitățile de a-și Înșela sau chiar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Într-o seară am mers cu ea la club, doar ca să Învăț, și a făcut 300 de euro În doar 4 ore. A venit un tâmpit, un libidinos de italian, și știi cum sunt ăia, morți după p . L-a vrăjit, și i-a dat 300 de euro ca să meargă la hotel cu el, pentru o oră... și ăștia erau doar banii ei de buzunar... fără consumația clubului... nu Îmi venea să cred cât de repede poți să faci bani În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
care lansează săgețile de bronz cel mai rapid. ascute acum vârful săgeților tale, va veni curând vremea să le folosești pentru a putea ajunge la prințesa ta rară, la suflețelul tău, ascute vârfurile săgeților de bronz din tolbă cu diamantul vrăjit de ah pukuh, fiecare săgeată a ta va aduce moarte acolo unde va cădea, vei avea noroc și armatele vrăjmașe vor avea ghinion, dacă acum ascuți vârful săgeților tale de bronz. șase în al treilea loc: nu e foarte mult
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un cer pe oră. un vultur harpagornis bătrân zboară către mica pată roșie cu înălțări de aripi cât ținutul acesta, furnicile albe aleargă în plutoane către roșu. nu poate fi decât el, pentru că tu ți-ai făcut pe deplin datoria. vrăji fiecare zi a mea devine un poem al tău, timpul se dă peste cap și se transformă în cuvinte printr-un proces magic, ale cărui taine numai tu le stăpânești mătasea rochiei mele se transformă în petunii biroul meu în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
bineînțeles că și el, adesea, încearcă să modifice realitatea pentru a nu-și pierde obiectul muncii, ci, mai ales, o nevoie specific umană, o nevoie din cele mai sănătoase de a găsi comportamentului trivial, cotidian o anumită întemeiere simbolică. „Să vrăjim o lume dezvrăjită“ propunea un autor care tocmai terminase un studiu asupra mcdonaldizării și probabil munca asta îl condusese spre unele concluzii destul de catastrofice, dar cu oarece bază reală. Cum ar fi că, în lumea asta extrem de previzibilă, scârbos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
oamenilor ș.a.m.d. Așa stând lucrurile, este de la sine înțeles că în tânăr începuseră să încolțească tot felul de întrebări și să mijească tot soiul de îndoieli privitoare la credință, astfel petrecându-se la dânsul o schimbare majoră. Fiind vrăjit de-a binelea de toate lecturile sale scientiste atent făcute, iată că, în decursul ultimilor câțiva ani, acesta ajunsese să se debaraseze de mai toate dogmele sfinte ale creștinismului, lumea religioasă preschimbându-i-se aproape de tot într-o amintire „cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la naștere trebuie multiplicat. Voi face o paranteză:“ (Sensul culturii În literatura contemporană. C. Noica). Din fragedă copilărie, am fost fascinată de cărți: de basme, de poezie, de proză. Sufletu-mi sensibil vibra cu fiecare pagină Întoarsă. Cuvântul m-a vrăjit! Fiorul liric exista dintodeauna În adâcurile trăirilor mele. Aștepta doar clipa favorabilă pentru a-și lua zborul. Și ce fascinant, amețitor și tulburător zbor! Poezia este pentru mine cântecul de sirenă, ce m-a urmărit și mă urmărește, zorii, scăldându
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a unui aerian turn Babel nu ne oferă tot atâta poezie ca Aurora... cu degetele ei roze, pe care nu vrem totuși s-o disprețuim?” (Istoria romantismului - Theophile Gautier). Cine ar putea afirma că n-a fost și nu este vrăjit de seninul și frumusețea unei zile!? Eu sunt de-a dreptul fascinată! Cultura este poarta care duce spre cunoaștere. „Pasiuni?” „Cea care m-a salvat de la pieire a fost pasiunea pentru poezie. Citesc multă poezie și Îmi bucur sufletul cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cea mai îndepărtată biserică din Sydney, ea zice că este cea mai apropiată, alții se duc o jumătate de zi cu mașina, și mașina aleargă ca sateliții, alții străbat 600 de kilometri până la biserica lor, depinde ce preot i-a vrăjit. Nu mai întreb nimic, de abia mă țin după Silvia, se întoarce de parcă mi-ar fi ghicit gândul și-mi spune pe un ton ușor ironic: Am ajuns prințesă, imediat vei putea face un duș". Mă uit la ea și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
varietatea și densitatea mare de pește din apele curgătoare de munte, ce au generat in timp diverse moduri de pescuit ilegal, dar de mică amploare, în comparație cu braconajul actual. Pescuitul de noapte este și astăzi plin de suspans, peștele, atras ca vrăjit de lumina unei făclii, a unei lămpi de carbid sau a unei lanterne, era lovit în spinare cu o furculiță gigant, având coada de doi metri, denumită ostie. De multe ori, peștii cei mai mari, răniți pe spate, scăpau doar
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și să-i așteptăm. Ei au pus primii laba pe el. Eu l-am terminat, dar ei au pus primii laba pe el. Nu știu de ce, nu-mi pasă de ce, probabil numai fiindcă era acolo, poate fiindcă Încerca să le vrăjească pe puicuțele lor. Nu-mi pasă. Mie Îmi pasă numai de mine. PÎnă și asta e o minciună. Nu fă asta Bruce 0000000000000000000000000000Nu fă asta0000 000000000000000000000000000000000000000nu fă asta00000000 00000000000000000000000000ești mai bun decît atît 00000000000 000000000000000000000000000000000nu fă asta000000000000 000000000000000000000000000000mai e0000000000000000000 Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
și crapul, istoria e plină de oameni străluciți care au vrut să repare lucrurile și n-au reușit decât să le strice și mai rău. Eu vreau să ard ceaslovul. Îi spun ce mi-a spus Mona. Că m-a vrăjit ca să mă transforme în sclavul ei nemuritor, care s-o iubească de-a pururi. — Mona minte, zice Helen. Dar eu cum pot să știu asta? Eu pe cine să cred? Poate că cenușiul din oglindă, viitorul, nu-mi este limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
făcut cu altul e, nu știu cum să-ți spun, trebuie să fie nemaipomenită, să nască în bărbat o dragoste... și să-i dea garanția unui cămin fericit, ori, dacă nu, înseamnă, pur și simplu, că bărbatul e tîmpit de-a binelea, vrăjit de babe sau naiba mai știe ce... Și doar fata îmi strigase: "nu te iubesc!" atunci cînd m-am oferit de soț. Ezitam. Cu toată dragostea pentru maică-sa, dragoste ce se micșorase de la o zi la alta, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din China antică, Bai Juyi și Su Dongpo (Su Shi), par două panglici verzi care plutesc pe luciul apei. Este o plăcere să te plimbi aici. La fiecare pas descoperi alte peisaje magnifice. Mulți literați din trecutul Chinei au fost vrăjiți de priveliștile încântătoare ale Lacului de Vest. Ei n-au precupețit cerneala pentru a descrie splendoarea acestora. Renumitul poet Bai Juyi din dinastia Tang a scris: "Greu mi-a fost să părăsesc orașul Hangzhou, tocmai din cauza frumuseții acestui lac." Su
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lanternă deasupra mea. Și totuși, faptul că aici găseam potol la discreție nu era cea mai importantă dintre atracțiile de la Rialto. Pentru că aici, pe ecranul nocturn, goale și uriașe precum Amazoanele, se aflau creaturi extrem de asemănătoare cu cele care mă vrăjiseră cu frumusețea lor cu cîteva săptămîni În urmă, În fața cazinoului. Însă aici nu purtau benzi negre peste sîni și coapse, și nici nu erau Înghețate În cadrul fotografic. Aici, se mișcau ca niște ființe vii, În culori vii și dansau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
faptului că era singurul care putea apăra adevăratele valori românești și identificarea unor multiple primejdii ce amenințau existența însăși a României nu numai că nu i-a dezgustat pe mulți români, dar în număr mult mai mare s-au lăsat vrăjiți de spectacolul lui, mai ales în perioada electorală. Însă politica românească ajunsese să aibă o reputație atât de proastă, iar principalii ei actori se bucurau de o cotă atât de scăzută, încât Vadim nu putea inspira dezgust unor alegători cărora
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
exact în același fotoliu și nu-și mai desprindea privirea de la el. Am încercat să pricep și n-am avut altă cale decît să privesc și eu, de vorbit cu Sofie nu mai reușeam, era atît de slăbită ori de vrăjită de dealul ăsta încît nu voia ori nu putea să mai scoată un cuvînt. Închipuiți-vă că, spre seară, soarele apune exact în spatele lui, Sofie într-un fel de transă, vedea ceea ce eu, din locul unde mă aflu, nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
le aștepți șezînd", a făcut doi pași către fereastra imensă, de jos din uliță nu părea chiar așa, a privit din nou la dealul verde-pal, peste care, putea jura, ochii lui vedeau deja petele albastre-fumurii ale scaieților. Îi plăcea. Îl vrăjea. Cu siguranță răposata domnișoară Sofie era un suflet deosebit dacă reușise să înțeleagă ceva atît de important, încît să stea zile întregi nemișcată, privind asemenea lui acum, în același loc, cu un ochi mai exersat, de profesionist, ar putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cum să-ți dea imaginea unui "zeu coborît din nori", însă era ceva la el care te fascina, poate privirea, poate aerul de siguranță sfidătoare, poate gesturile aproape extravagante, palmele fluturau ca două păsări speriate în tufiș, oricum ceva te vrăjea. Șerban Pangratty s-a aplecat la urechea lui Leonard Bîlbîie, acesta era gata să se ferească, atît de neașteptat și mai ales de nepotrivit era gestul prințului, s-a aplecat și i-a spus aproape șuierat "tragic". Bîlbîie a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai mult. Nu doar pentru că îl cunoștea pe Șerban Pangratty, ci mai ales pentru că se pricepea la oameni. Dincolo de încîntare, toți în jurul lui Balbo erau încîntați, poate aici se găsea secretul succesului său european și chiar mondial, reușea să-i vrăjească pe cei din preajma sa, mai ales dacă erau femei sau ziariști, iar femeile și jurnaliștii leagă și dezleagă totul pe lume, dincolo de încîntare se afla uimirea, poate chiar teama. Șerban Pangratty era și el pilot, și nu unul oarecare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]