201 matches
-
nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată de un alt aruncător de farmece "mai puternic"), vrăjitorul poate eventual "bascula" în condiția de victimă dacă își
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
condiția de victimă dacă își "găsește nașul". Dar descrierea influenței lui asupra altuia este fundamental semnalată prin (-). Putem observa acest lucru în schema II de mai sus. Elementele (+) din domeniul unui vrăjitor nu sînt decît "trofee", rezultate ale unor jafuri vrăjitorești, ale unor împrumuturi sau deposedări de pe teritoriile victimelor. Avînd "prea multă putere", dar neputînd acoperi lipsa pe care aceasta o creează în raport cu propriile resurse, el trebuie să continue mereu să-și găsească în altă parte un echilibru pe care nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau considerația pot, eventual, constitui beneficii psihologice nu chiar neglijabile pentru dezlegători. La fel de adevărat este faptul că vrăjitorul învins este slăbit. Dispune de mai puține elemente (+) luate în mod obișuit de la celălalt. Ceea ce întărește lipsurile sale, trimițîndu-l spre alte atacuri vrăjitorești asupra altor indivizi, poate mai bine păziți sau mai puțin la curent cu înfrîngerile sale precedente. Putem, în consecință, vorbi de un "sistem vrăjitoresc" în care fiecare actor are avantajul de a invoca acțiunea vizibilă sau invizibilă (esențial reprezentată) a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puține elemente (+) luate în mod obișuit de la celălalt. Ceea ce întărește lipsurile sale, trimițîndu-l spre alte atacuri vrăjitorești asupra altor indivizi, poate mai bine păziți sau mai puțin la curent cu înfrîngerile sale precedente. Putem, în consecință, vorbi de un "sistem vrăjitoresc" în care fiecare actor are avantajul de a invoca acțiunea vizibilă sau invizibilă (esențial reprezentată) a unui altul. Motivele dezlegătorului par a fi dezinteresate, dar nu trebuie să uităm că toți acești indivizi trăiesc într-un cadru rural de comunitate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
simte, se tratează așa cum o face și este tratat așa cum este tratat pentru că pentru el însuși și pentru ceilalți este o ființă pe care societatea o determină și o împinge să-și joace personajul." Mauss, 1974, pp. 368-369 Descrierea mecanismelor vrăjitorești, deși incompletă și trasată în linii mari, arată în ce grad sistemele de reprezentare sînt moduri operatorii. Putem înțelege în cele din urmă care sînt relațiile posibile cu comportamentele ritualice, citind definiția care se poate da: "Sistem codificat de practici
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la Paris, Malleus Maleficarum, iar acesta este, în fapt, punctul de plecare al constituirii doctrinei "demonologice". Inițial lucrarea era menită să-i identifice pe adepții sectei satanice, iar mai apoi a fost utilizată ca un îndreptar privind practicile magice și vrăjitorești. Divinația a trecut astfel sub incidența acestui stigmat, al negativității și demonicului. Mai târziu, în Franța anului 1682, se publică o ordonanță care arată că poliția și justiția văd în practica prezicătorilor și a vrăjitoarelor un simplu act de șarlatanie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
opinii privind magia, niciodată nu s-a pus sub semnul întrebării existența ei. Ea reprezenta un fapt real de a cărui putere ocultă nu se mai îndoia nimeni. În această perioadă întâlnim practici divinatorii asociate cu diverse ritualuri magice și vrăjitorești pe tot cuprinsul Europei. Ele au însă accente specifice spațiului socio-cultural din care provin, fiind tributare acelor mitologii și fantasme care definesc imaginarul colectiv al diferitelor spații sociale. Putem spune, parafrazându-l pe Francisco Bethencourt, că Europa Evului Mediu (în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
câtă vreme ea are un loc privilegiat în reprezentările magico-religioase tradiționale, dar și în cele moderne. Imaginarul colectiv o valorizează în special ca semn al prezenței diavolului. Există o multitudine de povești și legende care ne alimentează imaginația cu scene vrăjitorești sau magice din care pisica este un personaj nelipsit. Sunt însă bine-cunoscute și valențele ei de animal sacru (ca, de pildă, la vechii egipteni). Reptilele și în special șerpii au atras deopotrivă atenția divinatorilor sau prezicătorilor. Șerpii sunt simboluri ale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucru: "Am studiat sute de lucrări și am parcurs sute de site-uri autentice pe Internet, traducând noi înșine anumite texte foarte vechi, până când am reușit să adunăm la un loc mai multe tipuri de ceremonialuri și ritualuri magice și vrăjitorești pentru a pune la dispoziția celor interesați un minimum necesar pentru apărare. Am preluat esențialul din scrierile oculte, făcând o sinteză a aspectelor ce se aseamănă între ele, pentru a justifica unitarismul vrăjitoriei și, mai ales, al artei disimulării"183
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de vedere, și ca o formă compensatorie. Ele descoperă în acest fel că nu sunt singurele persoane cu probleme, necăjite, care ies cumva din firescul lumii. Pe de altă parte, putem gândi însă că practicile divinatorii, ca și cele magice, vrăjitorești, nu prea sunt compatibile cu o viață conjugală. Acestea presupun o serie de exigențe și tabuuri (așa cum au mărturisit unele interlocutoare) care cu greu ar putea fi respectate de către o persoană cu un statut social obișnuit. De altfel, acest fapt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semnificația originară a acestui fapt. Motivația invocată acum este una de felul următor: "așa făceau bătrânii noștri", "am auzit că este bine" sau, pur și simplu, "așa se face". Focul are utilizări cu semnificații speciale, mai ales în practicile magice, vrăjitorești și divinatorii. El este "ingredientul" principal în ritualurile de descântec. În unele spații sociale, cărbunii încinși în foc, dar și frigările (cuțit, foarfecă, potcoavă, seceră, în general obiecte din fier care au fost călite la flacăra focului magic și inițiatic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
manieră științifică, integratoare, cunoștințe de tip esoteric, religios și științific. Rezultatul: compilații jalnice în care sunt prezentate frânturi de credințe, ritualuri, rețete magice și comentarii care încearcă să formeze o abordare unitară. Ele își propun să cuprindă fenomenele religioase, magice, vrăjitorești, divinatorii și paranormale deopotrivă. Fără îndoială că în astfel de situații avem de-a face cu falsuri și kitschuri editoriale. Scopul lor final este fie unul pecuniar, fie exprimă false ambiții de științificitate. Aceste apariții exploatează și se sprijină pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bordeaux, 1991. BUDIȘ, Monica, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998. BUTURĂ, Valer, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. CAILLOIS, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958. CAMUS, Dominique, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003. CANDREA, I.-A., Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, Ed. Casa Școalelor, 1944. CAQUOT, André, LEIBOVICI Marcel, La divination
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-a doua fiind mai atrasă de practică și ritual. Tot despre magie divinatorie scrie și J.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003; Carlo Ginzburg, Istorie nocturnă. O interpretare a sabatului, traducere de Mihai Avădanei, postfață de Valeriu Gherghel, Iași, Ed. Polirom, 1996; Aniela Jaffe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
p. 166. 214 Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, traducere Mircea Boari, Runa Petringenaru, Georgiana Fârnoagă, West Paul Barbu, Iași, Ed. Polirom, 1998. 215 Robert Muchembled, op. cit., p. 277. 216 Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, ed. cit.. 217 Ibidem, p. 85. Autorul face o serie de aprecieri cu privire la relația dintre divinație și vrăjitorie, pe baza rezultatelor cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de carte românească a trei broșuri care poartă semnătura Vrăjitoarea Cireșica: Descântece de dragoste, Descântece de sănătate, Descântece de bunăstare și spor, apărute la Ed. Sphinx în 2004. Alături de formulele unor descântece, aici se pot regăsi credințe populare, rețete magice,vrăjitorești și divinatorii. 319 Deși nu am acordat un spațiu special cercetării fenomenului divinatoriu propriu etniei rrome, ținem să precizăm că în cazul lor această îndeletnicire are o răspândire foarte mare. Ea devine, în marea majoritate a situațiilor, o formă de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
calității circulației și prezenței sale în zona afectată. În ceea ce privește etiologia, medicina egipteană pe lângă numeroșii agenți fizici: frigul, căldura, agresiunile, paraziții, alimentația eronată, admitea și cauze psihice, identificate unor demoni, blesteme, represalii divine, situații în care se făcea apel la practici vrăjitorești, droguri, licori specifice, amulete, formule impresive etc. Pe lista bolilor mai frecvente, se află afecțiunile abdominale, oftalmice, renale, febra tifoidă, erizipelul. Medicii, considerați trimiși ai zeilor de care am vorbit, se bucurau de o deosebită atenție. înainte de îmbălsămare ei scoteau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nemurirea, infernul, problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii magice și a practicilor vrăjitorești, experiența mistică și speculațiile teologice și metafizice), autorul francez întocmește o listă mai detaliată a temelor religioase din producțiile SF: religii ale extratereștrilor, religii viitoare, alte planete ca destinații pentru misionariat, extratereștri misionari, extratereștri divinizați de către pământeni (zeii umanității ar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
clasice, ci a rămas în fața mea, mîngîindu-mă și strîngîndu-mă-n brațe. Abia apoi ne-am lăsat amândoi pe sofaua cu cearșafuri boțite. Toate femeile rămase goale sânt frumoase în semiîntunericul albastru al serilor de iarnă, au toate atunci ceva grav și vrăjitoresc... întîlnirea noastră a fost scurtă, stângace și violentă. Paroxismul m-a golit parcă nu doar de conținutul canalelor seminale, ci de toate viscerele corpului meu, dizolvate într-o gelatină cenușie și omogenă. M-am întors pe spate cuprins de o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ieșisem de atâtea sute de ori, iar scara melancolică, în melc, ducând la etaj era parcă sculptată în substanța cenușie a creierului meu. Un leșin, o fascinație dulce și tristă mă cuprindeau acolo, în holul întunecat (și totuși iradiind lumina vrăjitorească a amintirilor mai vechi decât memoria), în fața fostei mele case, a vieții mele anterioare. Mă vedeam, în fulgerări ca de brici înfipt în carne, dând drumul unei bile de sticlă pe mozaicul podelei, sărind stângaci în căsuțe strâmbe de șotron
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
haine vechi. Fima Își reaminti vocea bătrânului negustor ce suna ca un strigăt de disperare, care Îi pătrundea până În măduva oaselor: se auzea mai Întâi de la depărtare de câteva străzi, neclară, prevestitoare de nenorociri, amenințătoare, parcă ridicându-se din adâncuri vrăjitorești. Și Încet-Încet, ca și cum bărbatul s-ar fi târât pe burtă din stradă În stradă, strigătul se apropia, răgușit și Înspăimântător - al-te za-chen - și era În el ceva deznădăjduit și pătrunzător, ca un țipăt disperat după ajutor, ca și cum cineva ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
En auto / Je roule molo! Dădu drumul distihului în franceză ca și cum ar fi persiflat acea cunoscută reclamă de tip capitalist, de pe ecranele Televiziunii române libere, rămasă în memoria românilor, prezentând un cavaler medieval în armură, care năvălea într-un sabat vrăjitoresc, apostrofând vijelios: v-am prins, vrăjitoarelor! Reclama era știută, pentru ineditul ei, până și de cei ce nu aveau încă televizor, fiindcă o bătuciseră toate canalele de sute de ori pe zi. Domnule Vladimir, am să vă duc la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]