256 matches
-
1793, cei doi revin la Mitropolie. Din nou soborul crede că motive de divorț nu există, dar pentru că femeia se arată hotărâtă și nu vrea să-și urmeze soțul se acordă separarea de corp pe o perioadă de un an. Vrăjmășia feminină Nu mai 41 bărbați invocă im posibilitatea con viețuirii comu ne din cauza conduitei soțiilor. Une le din aceste jalbe se prezintă ca o contra-jalbă ajun gând la Mitropolie ime diat după jalba înaintată de către soție. Atât în aceste jalbe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
clericii curții de judecată, se fac chiar zapise de împăcare cu „ponturi date unul la altul“ și trecute în condică. Când să iscălea că, femeia se răzgândește și dă clericilor, în loc de semnătură, o jalbă prin care își acuză bărbatul de vrăjmășie. Curtea uimită de atâta „oumbrăznicie“ o trimite la schitul de maici, dată fiind tinerețea ei și conduita desfrânată de până atunci. Acolo, la schit, un trimis al soborului o vizitează pentru a vedea dacă s-a răzgândit și dacă a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o torturează, atacă vecinii care inte vin, dă foc casei etc. există o strânsă legătură între siguranța femeii și ordinea publică, împreună determinând soarta bărbatului. biserica nu răspunde într-o primă fază acestor cereri de separare și pentru că ea definește „vrăjmășia vieții“ ca pe un lucru foarte crud, repetat și care să lase urme fizice. Or, atunci când se prezintă într-o primă instanță, femeile nu sunt chiar la limita disperării, nu pot proba cu propriul trup că violența a provocat răni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a decis să înlocuiască "acest metod cu altul, mai nimerit, a pietrelor cubice, formate din un granit găsit la munte, ce vrednicește cheltuiala întrebuințării cu succes". Cu prețul unor noi și împovărătoare obligații bănești pentru localnici, fără a intui, probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a pavelui ulițele până la una, parte cu granit, parte cu bolovani, și în mahalale să facă șosele cu prund"7
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o deschid: Acolo, ca de cutremur, saltă slova mateină..." Același, propune o împăcare a celor doi in aeternum: "Bucureșteni, raiale, salutar bătute de părintele acestui om, la singurele voastre părți simțitoare pentru păcatele de somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului!" BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Marin Bucur, I. L. Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mîncat din pom." 14. Domnul Dumnezeu a zis șarpelui: Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe cîmp; în toate zilele vieții tale să te tîrăști pe pîntece, și să mănînci țărînă. 15. Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămînța ta și sămînța ei. Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcîiul." 16. Femeii i-a zis: "Voi mări foarte mult suferința și însărcinarea ta; cu durere vei naște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
de îngrijorare, pentru slăbiciunea în care îl vor fi adus anii, pentru singurătatea lui, pentru neliniștea cu care îl așteaptă pe el, cel care ar fi trebuit și-ar fi putut să-i fie sprijin și să-l apere de vrăjmășii. Visează să se întoarcă la el, biruitor și încărcat de prăzi, se teme 131 să nu cumva s-audă că s-a stins. Când îl vede pe Priam, începe să plângă, pentru că îi amintea de tatăl său. Îl pune pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de îngrijorare, pentru slăbiciunea în care îl vor fi adus anii, pentru singurătatea lui, pentru neliniștea cu care îl așteaptă pe el, cel care ar fi trebuit și-ar fi putut să-i fie sprijin și să-l apere de vrăjmășii. Visează să se întoarcă la el, biruitor și încărcat de prăzi, se teme să nu cumva s-audă că s-a stins. Când îl vede pe Priam, începe să plângă, pentru că îi amintea de tatăl său. Îl pune pe Foinix
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nu primește cele ale duhului, care pentru el sunt ne-bunie și nu poate să le înțeleagă, fiindcă ele se judecă duhovnicește.Dar omul duhovnicesc toate le judecă, pe el însă nu-l judecă ni-meni” (1 Corinteni 3, 15).În fața vrăjmășiei din lume, Biserica mărturisește cu atât mai multpe Hristos pentru „ședere” în El, Cel care a împăcat pe oameni cuDumnezeu. Bucuria smereniei în Hristos prin „slava” Învierii vin decă orice înfricoșare din partea lumii: „Sculându-se a certat vânturile(din minte
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
păcatelor” (Evrei 1, 3), aducându-i în ipostazade a vedea „slava” Lui (Ioan 17, 24). Această îndreptare era o ne-voie, întrucât „toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu”(Romani 3, 23) și de aceea plini de vrăjmășie față de Dumnezeu: El„a murit din cauza păcatelor noastre și a înviat pentru îndreptarea” (Romani 4, 25) și slava noastră prin părtășie la slava Lui.În această ipostază Mântuitorul a cerut ucenicilor priveghere înrugăciune, pentru „a putea sta înaintea Fiului Omului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în Hristos este „șederea” în Hristos, nu „vitejii” înlupte. Dumnezeu biruiește pe vrăjmași pentru tăria celor ce stau înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea în credință prinmărturisire este părtășia la desăvârșirea Tatălui și a îngerilor Săi cao
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
culcă pe canapeaua atelierului, unde avu loc frenetica împerechere, ca o trântă înverșunată, pe viață și pe moarte. Deasupra scâncetelor și vaietelor slabe ale Hildei, culminau două cuvinte rușinoase și grele ca două pete de catran și sânge, pornite cu vrăjmășie din gâtlejul masculului biruitor, în satanicul său galop. Așa cum se frământa el pe canapea, învăluit în umbră, nu-mi amintesc să fi văzut altceva decât pantofii Hildei în legănarea lor prin aer, cu tălpile în sus, aceeași pantofi gotici, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dintr-o cimotie de nevoiași, i se îngăduise să o ia de nevastă pe Petronia, cea cu ochii precum două medalii aurii, dar pururea înlăcrimați, fiind orfană de ambii părinți și cu cei doi frați mai mari, pierduți în imensa vrăjmășie a războiului. Numai fratele mai mare, Iuga, după lungi și răscolitoare amânări, apăruse pe neașteptate în Goldana, unde, în vreme ce caravana cinematografică și toată suflarea omenească proslăveau pe eliberatorii de la Răsărit, el, din când în când, clănțănea vorbe nemțești și povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îndopată, i-l zugrăvi pe cumnatul său întinzând cabluri de telefon peste cuprinsul Baisei, iar cablurile erau verzi, ca niște vițe de dovleci. Amintindu-și de beșica de porc, pe care o îneca colbul acasă, pe coardă, anunță cu o vrăjmășie în glas, de parcă toți cei de față i-ar fi stat contra: În Baisa, eu voi semăna pepeni verzi! În tăcerea care se țesu lin printre oameni, singur Iuga se pronunță în felul lui enigmatic: Das ist Păuns Geschoss!8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
piatră de deasupra noastră și scurmând din ea o fărâmătură, i-am dat drumul în jos și am auzit plescăind în mreaja nedestrămată, așa că m-am convins că Apa nu scăzuse Tare amărât în suflet de neputința noastră și de vrăjmășia împresurării și de durata ei, dincolo de răbdările omului, m-am cinchit pe geamblac, iar Pamfil Duran, spre a-mi face loc îndeajuns, și-a dat drumul încetișor pe o latură a sondei, ancorându-se în frânghii Nu știu cât voi fi șezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
adevăratelea, Vladimir adora dintotdeauna experimentele sociale care stimulau perfecțiunea relațiilor interumane, iar fasonul cerșetorului de a se înființa la masa lor, îngăimând iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi zise, la fel de răstit: Nu-ți dau bani, minoritarule! Dar cu o băutură bună, tot am să te miluiesc, pramatie. Miluiesc, oricând, pe unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în țară numai ură și dușmănie. Cei nemulțumiți vor mări șirurile liberalilor, cari, după cum bine se vede, au un sprijin în România. Cei din București par a se fi familiarizat deja cu ideea unei uniuni a Bulgariei cu România și vrăjmășia față cu Austria a bărbaților de stat astăzi la guvern în România derivă desigur de acolo că Austria nu vrea să știe nimic de acea uniune româno - bulgară; firește că ea ar fi începutul Confederațiunii Balcanice și a statului panslavist
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a foii germane s-a strecutat o eroare de nume. Nu Tudor Ștefan ci Ștefan Gheorghe [î]l cheamă pe acel viteaz boier care-n înțelegere cu Matei Vodă răsturnase pe câtva timp pe Vasile Vodă Lupul, ca pedeapsă pentru vrăjmășia nejustificată a acestuia în contra bătrânului și valorosului domn al Munteniei. Mai amintim că există un portret xilografat excelent al lui Ștefan Gheorghe, din vremea lui, și că, afară de Suedia, Parlamentul Engliterei i-a votat asemenea o însemnată pensie. [9 august
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și votează pensii reversibile? Ei. Cine nesocotește pe oamenii vechi ai țării, punîndu-i pe o treaptă cu Carada? Tot ei. Cine au înstrăinat oamenii țării de cătră Domnia Sa cu pizme și năpaști, ca darea în judecată? Ei. Cine arată mare vrăjmășie cătră toți oamenii țării? Ei și iar ei. Dar nu spune Alexandri despre .................. hidoasa pocitură Ce-au semănat în țară invidie și ură? Ciudat lucru. Dar azi, de-ar trăi Radu Vodă, 60 de ani după nu 30 de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mâni. Și așa s-a ajuns deja scopul propus, și anume de a face pe Gambetta prizonierul politicei de până acuma. Daca Gambetta va primi guvernul va avea să rezolve o grea problemă. La dreapta și la stânga va întîmpina o vrăjmășie neîmpăcată. Chiar mulți dintre cei indiferenți vor avea față, cu dânsul sentimentul acelui englez care a însoțit prin toată Europa pe un îmblînzitor de animale feroce în speranța de a-l vedea odată sfâșiat. Va fi oare Gambetta sfâșiat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
după HRISTOS. CREȘTINISMUL a fost, este și va fi VIAȚA și FERICIREA OMULUI. În decursul vremurilor Creștinismul a avut mulți și puternici dușmani, dar toți au rămas neputincioși ca în fața unei pietre de granit, deoarece PIATRA este HRISTOS. Astăzi, când vrăjmășia împotriva lui DUMNEZEU și indiferența față de învățătura Sa se multiplică sub nenumărate și insesizabile chipuri, este nevoie stringentă ca omul să lupte cu toate puterile lui împotriva răului. Un ajutor împotriva puterilor întunericului îl constituie exemplul bun, pilda de urmat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în cele mai dramatice evenimente de pe front, când înmărmuream de frig și camere reci, la temperatura de afară”. După război, ca și marea majoritate a participanților pe front la victoriile românești, el a devenit un neagreat, un persecutat, care, în ciuda vrăjmășiilor și a ignoranței noilor conducători, a rezistat timpului, a rămas activ în cadrul armatei române, ajungând până la gradul de locotenent-colonel, bucurându-se de aprecierea pe mai departe a comandanților săi. Atunci când a fost să fie dat în afara armatei pentru simplul motiv
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mici și frunți înguste, Pârjolind în cale totul, ca și norii de lăcuste, Ei cuprinseră-mprejurul ca-ntr un cerc de foc și sânge Și hotarele străbune începuser-a se frânge... Mai întâi, spre Soare-apune astfel de ordii pribege Le izbesc cu vrăjmășia celor ce n-au nici o lege. După lupte sângeroase, cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n scurt timp barbarul crâncen trece sângeros în iureș Peste ARDEAL, feciorul mare, și mezinul MARAMUREȘ
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]