347 matches
-
l-a secondat pe Kaufmann excelent. Stephanie Blythe a fost o Fricka impozantă, cu o voce de altistă care se reține și te impresionează prin suplețe. Hans-Peter König, un bas german cu voce puternică, care s-a impus în repertoriul wagnerian la multe teatre din lume, a realizat un Hunding războinic și sever, credibil prin forța cu care s-a angajat în disputa cu Siegmund. A fost un spectacol superb, aș putea spune una dintre cele mai frumoase înscenări de Walkyria
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
care nu și-a definit încă culoarea timbrală. În prima parte a fost chiar ștearsă și fără acel fior liric specific lui Strauss. Spre sfârșit, dar mai ales în duetul cu Bacchus, respectiv cu Robert Dean Smith, un mare tenor wagnerian, a răspuns elegant cerințelor partiturii, ea nefiind, din nefericire, o soprană straussiană. Compozitorul a fost cunoscuta mezzosoprană Joyce DiDonato, o mare cântăreață rossiniană și belcantistă, sensibilă, cu o suplețe în glas deosebită. În Zerbinetta am văzut-o pe Kathleen Kim
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
una a muritorilor cu sentimente și pasiune ardente. Wagner a polarizat de-a lungul epocilor două categorii de receptori muzicali: unii îndrăgostiți fără rezerve de creația sa, devenind, în timp, buni cunoscători ai acesteia și alții total insensibili la opera wagneriană, care o refuză și recuză cu ostentație sub pretextul lipsei ei de melodicitate, motivând faptul că nu o înțeleg, fiind o muzică extrem de grea, uneori ezoterică. Un singur fapt este cert: la muzica lui Wagner se ajunge cu greutate și
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
și numai în timp, printr-o susținută inițiere muzicală, culturală și estetică. Audițiile repetate, dar și vizionările unor spectacole imprimate pe DVDuri cu interpreți mari și valoroși și în regii importante pot contribui substanțial la cunoașterea și înțelegerea universului muzical wagnerian. Considerăm total greșit să recuzăm în mod subiectiv muzica lui Wagner atâta timp cât n-o cunoaștem cu adevărat și n-o aprofundăm. Drumul greu, anevoios al inițierii wagneriene ne poate produce revelații, iluminându-ne în final o creație de o profunzime
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
și în regii importante pot contribui substanțial la cunoașterea și înțelegerea universului muzical wagnerian. Considerăm total greșit să recuzăm în mod subiectiv muzica lui Wagner atâta timp cât n-o cunoaștem cu adevărat și n-o aprofundăm. Drumul greu, anevoios al inițierii wagneriene ne poate produce revelații, iluminându-ne în final o creație de o profunzime unică. Foarte puțini compozitori au reușit, după opinia noastră, să atingă sentimentul metafizic în muzică asemenea marelui compozitor german. El a fost un adevărat filosof, creator de
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
un adevărat filosof, creator de esențe și adevăruri profunde pe care le-a dezvoltat cu un simț special în toată creația sa muzicală. Mărturisesc că mi-au trebuit și mie mulți ani pentru a ajunge la înțelegerea și aprofundarea operei wagneriene, iar la capătul acestui drum inițiatic am avut acele revelații și iluminări de care aminteam mai sus. Am avut privilegiul de a efectua, în doi ani consecutiv, acea călătorie magică la Bayreuth pentru a participa la câteva spectacole wagneriene în
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
operei wagneriene, iar la capătul acestui drum inițiatic am avut acele revelații și iluminări de care aminteam mai sus. Am avut privilegiul de a efectua, în doi ani consecutiv, acea călătorie magică la Bayreuth pentru a participa la câteva spectacole wagneriene în Festivalul renumit ce se ține vara în Teatrul lui Wagner, construit la inițiativa și sugestiile sale. Pentru mine, drumul spre Colina Verde a fost un pelerinaj sacru împlinit ca un dar de la Dumnezeu după mulți ani de așteptări, speranțe
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
reprezintă un ideal greu de atins, iar atunci când se împlinește, trăirea spirituală și sentimentală a momentului constituie un apogeu care nu se poate povesti, ci doar simți într-o plenitudine sufletească unică și cu siguranță irepetabilă. Din păcate, realizarea spectacolelor wagneriene în momentul de față suferă mari distorsiuni și neîmpliniri regizorale. Deși vocile sunt superbe, unele regii, printr-o modernizare forțată și nici într-un caz în spiritul stilistic al lui Wagner, se îndepărtează în mod dureros de la mesajul lucrării respective
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
nerăbdare desfășurarea spectacolelor, din acea dorință și nevoie greu de stăvilit pentru muzica marelui compozitor german. Chiar dacă de multe ori spectatorii pleacă din sală nemulțumiți și cu un gust amar din cauza montărilor regizorale, ei trăiesc revelația întâlnirii cu mari voci wagneriene pe scena de la Bayreuth. În anul comemorativ 2013, la noi, la Opera Națională Română din București, evenimentul a fost marcat doar de două concerte cu integrala operei Tannhäuser, despre care am mai vorbit. Am dori ca această lucrare să intre
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
producție superbă a cărei premieră a avut loc cu doi ani în urmă, la ediția trecută a Festivalului „George Enescu”, și care, practic, n-a avut timp să se rodeze, fiind programată foarte rar. O importantă contribuție în înțelegerea operei wagneriene a adus-o profesor universitar dr. Cristina Vasiliu, inițiatoarea unor serate muzicale din seria Confluența artelor ce ne-au încântat sufletul vreme de 30 de ani în sala Ateneului Român. Pot afirma cu toată convingerea că după Emanoil Ciomac, recunoscut
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
prisosință marea sa dragoste pentru Wagner pe care a dorit s-o împărtășească cu noblețea și generozitatea care o caracterizează și melomanilor prezenți în sala de concert. Și-a construit cu minuțiozitate și acribie filologică analizele sale privind zece opere wagneriene, încercând cu mult simț muzical și estetic să dezvăluie importantele motive și laitmotive wagneriene și să dezvăluie semnificația lor simbolică prin relatarea detaliată a libretelor. În acest fel, spectacolele sale au constituit adevărate repere de inițiere muzicală în creația marelui
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
noblețea și generozitatea care o caracterizează și melomanilor prezenți în sala de concert. Și-a construit cu minuțiozitate și acribie filologică analizele sale privind zece opere wagneriene, încercând cu mult simț muzical și estetic să dezvăluie importantele motive și laitmotive wagneriene și să dezvăluie semnificația lor simbolică prin relatarea detaliată a libretelor. În acest fel, spectacolele sale au constituit adevărate repere de inițiere muzicală în creația marelui compozitor. Un asemenea travaliu, făcut cu un efort imens, dar și cu o dăruire
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
spectacolele sale au constituit adevărate repere de inițiere muzicală în creația marelui compozitor. Un asemenea travaliu, făcut cu un efort imens, dar și cu o dăruire cu totul specială, constituie, după opinia noastră, o contribuție substanțială la formarea unei educații wagneriene pentru acel public mai puțin avizat în receptarea creației lui Richard Wagner. La succesul seratelor sale au contribuit câțiva artiști importanți de pe podiumul Ateneului: pianiștii Viniciu Moroianu, un rafinat și exigent stilist, tânărul Andrei Licareț, un pianist într-o continuă
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
inconfundabil texte din Proust, Thomas Mann, d’Annunzio, Bernard Shaw, dar și din poetul Hans Sachs, iar Silviu Biriș, un tânăr actor al Naționalului bucureș- tean, ne-a încântat prin sensibilitate și o dicție expresivă. În ultima seară a periplului wagnerian, Cristina Vasiliu ne-a impresionat prin modul ei subtil de a evoca călătoria sa la Bayreuth, dar mai ales prin analizele pertinente, uneori cu nuanțe parodice, ale spectacolelor actuale de la Festspielhaus, în care regizorii distorsionează în mod brutal și kitschios
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
Vasiliu ne-a impresionat prin modul ei subtil de a evoca călătoria sa la Bayreuth, dar mai ales prin analizele pertinente, uneori cu nuanțe parodice, ale spectacolelor actuale de la Festspielhaus, în care regizorii distorsionează în mod brutal și kitschios lucrările wagneriene. Considerăm pe această cale că este binevenită atitudinea tranșantă și dezaprobatoare a criticilor din lume la adresa unor încercări nefertile și neconvingătoare ale unor regizori actuali de a transpune în modernitate teatrul wagnerian în dauna intențiilor și mesajelor acestuia. Seratele Cristinei
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
regizorii distorsionează în mod brutal și kitschios lucrările wagneriene. Considerăm pe această cale că este binevenită atitudinea tranșantă și dezaprobatoare a criticilor din lume la adresa unor încercări nefertile și neconvingătoare ale unor regizori actuali de a transpune în modernitate teatrul wagnerian în dauna intențiilor și mesajelor acestuia. Seratele Cristinei Vasiliu devin astfel spectacole complexe în care se îmbină în mod sugestiv imagini documente din diversele premiere ale operelor wagneriene, secvențe în diverse interpretări remarcabile, proiectate pe un ecran, cu mari interpreți
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
și neconvingătoare ale unor regizori actuali de a transpune în modernitate teatrul wagnerian în dauna intențiilor și mesajelor acestuia. Seratele Cristinei Vasiliu devin astfel spectacole complexe în care se îmbină în mod sugestiv imagini documente din diversele premiere ale operelor wagneriene, secvențe în diverse interpretări remarcabile, proiectate pe un ecran, cu mari interpreți wagnerieni precum: Siegfried Jerusalem, Hildegard Behrens, Waltraud Meier, Jonas Kaufmann, Matti Salminen și alții. Cristina Vasiliu, o artistă a cuvântului, un om de cultură, a reușit să contribuie
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
în dauna intențiilor și mesajelor acestuia. Seratele Cristinei Vasiliu devin astfel spectacole complexe în care se îmbină în mod sugestiv imagini documente din diversele premiere ale operelor wagneriene, secvențe în diverse interpretări remarcabile, proiectate pe un ecran, cu mari interpreți wagnerieni precum: Siegfried Jerusalem, Hildegard Behrens, Waltraud Meier, Jonas Kaufmann, Matti Salminen și alții. Cristina Vasiliu, o artistă a cuvântului, un om de cultură, a reușit să contribuie la inițierea spectatorilor în înțelegerea unuia dintre cei mai mari compozitori germani de
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
multcitatului eseu de Thomas Mann, la două sute de ani de la naș- terea lui Wagner (1813-1883), clarifică situarea acestei scrieri mai ales în linia relevanței pentru stilul autorului lui Doktor Faustus 1, decât în aceea a judecăților de valoare privind opera wagneriană. Nici un scriitor, inainte de Thomas Mann, nu îndrăznise să considere muzica „meserie faustică”. Pe scurt, e o carte care rămâne importantă mai ales pentru bibliografia lui Thomas Mann, decât pentru aceea a compozitorului. „Pasiunea pentru opera plină de vrajă a
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
are nimic de a face cu cronologia și dezvoltarea. Este și rămâne ambivalent, așa că azi pot să scriu despre el într-un fel și mâine altfel”, spunea într-o scrisoare către Agnes Meyer, din 18.2.1942. În fond, contradicțiile wagneriene îi lămureau propria ambivalență. Așa cum Wagner primise mesajul de la Jean-Paul, Wackenroder, Tieck, Novalis, Schopenhauer, Hoffmann, Nietzsche, Schumann (cultul misticii cosmosului și a sunetelor, a nostalgiilor absolute, universul „nopții” loiale și al „zilei” înșelătoare...), Thomas Mann prelua de la Wagner motivul unui
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
a sunetelor, a nostalgiilor absolute, universul „nopții” loiale și al „zilei” înșelătoare...), Thomas Mann prelua de la Wagner motivul unui dublu spațiu uman și a peregrinării între cele două spații, sentimentul maleficității universului, sinteza între mistic și carnal, ba chiar formula wagneriană din Tetralogie (prezența fluidică a universului - de la nașterea lucrurilor la amurgul lumii, abolind iluzia că există o „salvare prin iubire”). Fiecare secol cere mitul său: noul mit era german. Wotan în loc de Zeus, Fricka în loc de Hera, Walkyria în loc de Pallas Atena. Destinul
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
și a istoria Germaniei între 1870 și 1950. Viziune de regizor. Muzicienii care au scris despre Wagner sunt departe de asemenea reducții. Dar toată lumea e de acord, când vine vorba de Kundry, că reprezintă unul din cele mai puternice personaje wagneriene (construită din extreme, reprezentând cele două laturi ale femeii la vechii germani, luptă/ucidere și apărare/vindecare. Ca și Kingsor, de altfel. E vorba, în ultimă instanță, constată autorul Pătimirilor și măreției, de „lumea cunoașterii creștine a stărilor sufletești singuratice
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
germani, luptă/ucidere și apărare/vindecare. Ca și Kingsor, de altfel. E vorba, în ultimă instanță, constată autorul Pătimirilor și măreției, de „lumea cunoașterii creștine a stărilor sufletești singuratice și infernale, lumea lui Dostoievski”). O altă părere infirmată de critica wagneriană e neîncrederea lui Thomas Mann în „sinestezia artelor” practicată de Wagner („Nu trebuie să reunim speciile ei pentru a le desăvârși”). Wagner a precedat totuși într-adevăr estetica mallarmeană; Baudelaire - „primul wagnerian din Paris” - s-a regăsit în spațiul artistic
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
lui Dostoievski”). O altă părere infirmată de critica wagneriană e neîncrederea lui Thomas Mann în „sinestezia artelor” practicată de Wagner („Nu trebuie să reunim speciile ei pentru a le desăvârși”). Wagner a precedat totuși într-adevăr estetica mallarmeană; Baudelaire - „primul wagnerian din Paris” - s-a regăsit în spațiul artistic „total” wagnerian. La Wagner, ca la E.T.A. Hoffmann, e într-adevăr vorba de un talent dublu; de la el a pornit teoria sinesteziilor, deși nu se considera poet („la mine e totul
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
neîncrederea lui Thomas Mann în „sinestezia artelor” practicată de Wagner („Nu trebuie să reunim speciile ei pentru a le desăvârși”). Wagner a precedat totuși într-adevăr estetica mallarmeană; Baudelaire - „primul wagnerian din Paris” - s-a regăsit în spațiul artistic „total” wagnerian. La Wagner, ca la E.T.A. Hoffmann, e într-adevăr vorba de un talent dublu; de la el a pornit teoria sinesteziilor, deși nu se considera poet („la mine e totul acțiune”). De altfel, nici Thomas Mann nu spune mereu că
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]