3,544 matches
-
realizată de organizațiile neguvernamentale - Institutul pentru Politici Publice, Transparency International România, Fundația pentru o Societate Deschisă și Centrul de Resurse Juridice - relevă faptul că legea 161/2003 conține prevederi «care nu servesc sau chiar dăunează scopului declarat al acesteia». [...] Renate Weber, președintele Fundației pentru o Societate Deschisă, a apreciat, în aceeași conferință de presă, că declarațiile de avere ridică probleme atât la nivel central, cât și la nivel local. Totodată, Weber spune că în timp ce înalții demnitari nu respectă legea din diferite
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu servesc sau chiar dăunează scopului declarat al acesteia». [...] Renate Weber, președintele Fundației pentru o Societate Deschisă, a apreciat, în aceeași conferință de presă, că declarațiile de avere ridică probleme atât la nivel central, cât și la nivel local. Totodată, Weber spune că în timp ce înalții demnitari nu respectă legea din diferite motive, cu intenție sau din neglijență, simplii cetățeni sunt obligați să o respecte: «Pe site-ul Guvernului au fost modificate declarațiile de avere, una singură însă nu. Este cea a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au fost modificate declarațiile de avere, una singură însă nu. Este cea a premierului Adrian Năstase, declarația acestuia fiind din 20 mai 2003, deși trebuia actualizată. La rubrica privind contul primului ministru este bifată căsuța, fără altă precizare», a susținut Weber. Potrivit autorilor analizei, contrastul dintre calitatea legii, performanța autorităților și așteptările populației este de natură să submineze încrederea în instituții: «La aproape șase luni de la intrarea în vigoare a legii 161, analizele demonstrează nu doar lacunele acesteia, ci și faptul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu atât mai grav cu cât cei vinovați sunt înalți demnitari ai statului român, membri ai Parlamentului, funcționari publici din administrația centrală și locală. Până la acest moment, nimeni nu a fost sancționat, ceea ce reprezintă o altă nerespectare», a declarat Renate Weber. Potrivit președintelui Fundației pentru o Societate Deschisă, morala imediată a acestei stări de fapt este că în România există categorii de oameni deasupra legii.” Articole interesante și pliate pe realitățile palpabile și imediate ale României ne oferă publicistul Toma Roman
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sporovăind pre limba lor, a dragostei. Limbă pentru doi. Numai gânduri albe la zintîi, îmi recomand. O să pun la gramofon vechile plăci ale tatei. Recitesc, a cîta oară, inscripția: Columbia. Made în England. Vita-tonal. Grafonola. Da, Invitație la vals de Weber, exact asta voiam. Mai încolo, o gavotă de Lulli. Și mai încolo, Sonata pentru clarinet și pian de Brahms. Poate și Concertul pentru două viori și pian de Bach. Sau Andante cu variațiuni în si bemol de Robert Schumann. Ascult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca un flagel și stuparilor. Concurența acerbă i-a învrăjbit împotriva bibliei naturii. Stupii nu mai aveau forma paralelipipedică și nici ramele din interior: totul era cilindric. Economia de spațiu distrusese întreg lanțul de idei cuprinse în tratatele unora ca: Weber, Clemet, Langstroth, Beven, Cheshire, Cowan, Root, Dzierzon, Van Berlepsch, Pollmann, Vogel, Maetrinck. Albinele își modificaseră trupul. Erau biluțe tărcate cu ochi. Adaptate găurilor de șoarece. La urma urmei, florile nu erau rotunde? Paradoxal, hexagonul s-a imprimat în gândirea sferică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
presedintele B...ncii Mondiale, pledeaz... pentru strategii de creștere economic... cu „incluziune social...”. Anii din urm... redescoper... rolul valorilor morale în economie și societate; se reamintește c... Adam Smith, p...rintele științei economice, a scris Teoria Sentimentelor Morale, c... Max Weber a pus în relație dezvoltarea capitalismului cu un anume tip de comportament. Deepak Lal reliefeaz... sentimentele de vinov...ție (guilt) și rușine (shame) fâț... de fapte reprobabile că factori socializanți. Pe un plan mai amplu, se discut... despre mersul capitalismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
înțelegem bine sarcina noastră (ce trebuie să fie presupusă), să-l constrângem pe individ sau cel puțin să-l ajutăm să conștientizeze sensul ultim al comportamentului său. Acest lucru nu mi se pare puțin, chiar și pentru viața personală." Max Weber, Știința ca profesiune 9. Cu încredere în viață și bucuria de a trăi mergând pe calea vieții: dar care este sensul vieții? A-ți urma calea nu este deloc ușor nici chiar pentru teologi: nu voi uita niciodată cât de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
spiritele libere și gânditori liberii, crescuse în mod considerabil: pe de o parte, în interiorul burgheziei liberale ca efect al materialismului științelor naturale; pe de altă parte, în lumea forțelor de muncă influențată de Marx și de materialismul dialectic. Sociologul Max Weber, unul dintre cei mai mari gânditori de la începutul secolului XX, într-o conferință în fața studenților universității din München în semestrul dificil din iarna lui 1918-1919, cu titlul Știința ca profesie, explicase: Este destinul epocii noastre, prin raționalizarea și intelectualizarea specifice
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al concepțiilor despre lume și al religiilor, atâtea și atâtea instanțe dătătoare de sens. Mulți se simt nesiguri deoarece în acest nou context propriul punct de vedere religios (sau nereligios) pare în mod radical relativizat. Într-o situație asemănătoare, Max Weber e de părere că un profesor nu trebuie să se transforme în profet, demagog, sau într-un Mesia care să impună ascultătorilor o luare de poziție. Trebuie, în schimb, să facă efortul, cu onestitate intelectuală, să "constrângă individul, sau, cel
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Am văzut cum o decizie fundamentală în fața vieții are loc deja când se alege încrederea sau neîncrederea de fond, adică se spune da sau nu sensului și valorii realității. Dar și în științe, diferit față de ceea ce susținea pe atunci Max Weber, nu este vorba doar de "obiectivitatea liberă de valorile morale" pe care profesorul universitar ar trebui întotdeauna să le observe. Chiar și în științele naturale și în cele economice interesele au un rol important, chiar și aici trebuie totdeauna pusă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
destul de comunicativă, în fața noilor întrebări ce se impuneau au rămas, în mod surprinzător, muți. Marile ideologii sau teorii "științifice" considerate mult timp pseudoreligii, în care se credea cu adevărat, au fost respinse fără prea multe discursuri funebre. "Dezvrăjirea lumii" (Max Weber) nu s-a realizat și este evidentă o "întoarcere la religios", religios care în realitate nu a fost niciodată complet eliminat. Totuși, nu voiam să fiu nici dintre cei ce credeau în ideologia progresului ca evoluție tehnologică a capitalismului. Chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Frankfurt am Main, 1992. Schweitzer, Albert, "Kultur und Ethik", în Ausgewählte Werke, Union Verlag, Berlin, 1971. Schweitzer, Eduard, Jesus Christus. Im vielfältigen zeugnis des Neuen Testaments, Siebenstern Taschebuch Vlg., Hamburg, 1968. Sölle, Dorothee, Meditationen und Gebrauchstexte, Fiektau, Berlin DDR, 1969. Weber, Max, Wissenschaft als Beruf in Gesammelte Aufsütze zur Wissenschaftslehre, Mohr Siebeck UTB, Tübingen, 1968. Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus. Tagebücher 1914-1916. Philosophische Untersuchungen, Suhrkam, Frankfurt am Main, 1963. Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2012
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Wissenschaft", în Berliner Tageblatt, 11 noiembrie 1930. 6 Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Filotheia Bogoiu, Valentin Mureșan, Miki Ota, Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 2007, p. 144. 7 www.weltethos.org. 8 www.interactioncouncil.org 9 Max Weber, "Wissenschaft als Beruf", în Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre, Mohr Siebeck UTB, Tübingen, 1968, p. 608. Conferință ținută studenților de la Universitatea din München în iarna 1918-1919. 10 Idem, p. 612. 11 Idem, p. 607. 12 Gerhard Schulze, Die Erlebnisgesellschaft. Kultursoziologie der
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
for Special-Needs Adoption", în Child and Adolescent Social Work Journal, 2004, vol. 21, nr. 6, pp. 593-609. Elster, Jon, The Cement of Society: A Study of Social Order, Cambridge University Press, Cambridge, London, 1992. Elwell, Frank, The Sociology of Max Weber, 1996, citat în 18 decembrie 2006, disponibil pe internet la adresa http.//www.faculty.rsu.edu/~felwell/ Theorists/Weber/Whome.htm. Erera, Pauline I., Family Diversity, Continuity and Change in the Contemporary Family, Sage Publications,Thousand Oaks, 2001. Evan B. Donaldson
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Jon, The Cement of Society: A Study of Social Order, Cambridge University Press, Cambridge, London, 1992. Elwell, Frank, The Sociology of Max Weber, 1996, citat în 18 decembrie 2006, disponibil pe internet la adresa http.//www.faculty.rsu.edu/~felwell/ Theorists/Weber/Whome.htm. Erera, Pauline I., Family Diversity, Continuity and Change in the Contemporary Family, Sage Publications,Thousand Oaks, 2001. Evan B. Donaldson Adoption Institute, What's Working for Children: A Policy Study of Adoption Stability and Termination, 2004, citat în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Miroiu. Dimensiunile politică, dar și civică ale acestei cercetări s-au conturat în urma aportului direct al profesoarelor și colegelor mele Ioana Borza, Otilia Dragomir, Daniela Rovența-Frumușani, Laura Grünberg, Ștefania Mihăilescu, Liliana Popescu, Doina Ștefănescu, Roxana Teșiu, Olivia Toderean și Renate Weber. În mod deosebit, mulțumesc Mihaelei Miroiu, care este sufletul studiilor de gen în România, fiind pentru mine, ca și pentru multe generații, profesoara în cel mai înalt sens al cuvântului. Cercetarea aplicată s-a realizat cu sprijinul coordonatorilor de practică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene" În fața Curții Europene a Drepturilor Omului au fost prezentate diverse cazuri ce vizau drepturile tatălui natural în ceea ce privește copilul născut în afara căsniciei. Unul dintre aceste cazuri este cel a lui Josep Keegan din Irlanda (R. Weber, școord.ț, 1998, p. 144): După o relație de doi ani, inclusiv o coabitare de un an, prietena reclamantului a dat naștere unui copil, în septembrie 1988. Deși sarcina fusese planificată, ea a rupt relația, iar în noiembrie 1988 mama
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în care unui tată natural i se refuza dreptul de a dovedi paternitatea, în timp ce unei mame naturale nu i se refuză recunoașterea maternității. Comisia a respins cazul ca decurgând din procesul biologic, iar nu din hotărârile de factură juridică (R. Weber școord.ț, 1998, p. 147). Așa cum am arătat, în România, Codul familiei prevede că un copil născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei. În acest context, cum poate revendica un părinte natural drepturile sale privind viața familială, dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai probabilă în cazul unei familii cu un singur părinte, când părintele nu mai face față problemelor de viață. Analiza tipurilor de autoritate în familie poate fi realizată după schema clasică a tipurilor de autoritate, așa cum este cunoscută la Max Weber: autoritatea tradițională, carismatică și legală. Apropierea între tipurile de autoritate în sfera publică și cea privată are, evident, limite. Weber, după cum este bine știut, se referea la legitimitatea conducătorului, la principiul ce întemeiază, justificând un sistem de guvernământ. În familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tipurilor de autoritate în familie poate fi realizată după schema clasică a tipurilor de autoritate, așa cum este cunoscută la Max Weber: autoritatea tradițională, carismatică și legală. Apropierea între tipurile de autoritate în sfera publică și cea privată are, evident, limite. Weber, după cum este bine știut, se referea la legitimitatea conducătorului, la principiul ce întemeiază, justificând un sistem de guvernământ. În familie, relațiile între părinți și copii nu sunt neapărat de tipul conducător-condus, implicarea afectivă putând să configureze diferit raporturile dintre cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
afectivă putând să configureze diferit raporturile dintre cei care participă la traiul de fiecare zi. Totuși, părinții se bucură de anumite drepturi și îndatoriri față de copiii lor, în baza unor legături care sunt recunoscute de către societate ca fiind legitime. Max Weber asocia un prim tip de autoritate cu legitimitatea tradițională, care avea un caracter impersonal; cei ce dețineau puterea o preluau în virtutea unor reguli transmise prin tradiție, iar raporturile de dependență erau de tip patrimonial (C. Pîrvulescu, 2000, p. 39). Tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de tranziție”, în E. Zamfir; I. Bădescu; C. Zamfir (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Warren, Karen, „Towards an Ecofeminist Peace Politics”, în Karen Warren (coord.), Ecological Feminism, Routledge, Londra și New York, 1994. Weber, Renate (coord.), Timpul acțiunii. Protecția drepturilor femeii, ocrotirea copiilor și a tinerilor adulți, Centrul pentru Drepturile Omului APADOR-CH, București, 1998. Weber, Renate; Miroiu, Mihaela (coord.), Barometrul de gen, Fundația pentru o Societate Deschisă și GALLUP, București, 2000. Wittgenstein, Ludwig, Caietul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]