303 matches
-
pe care și le impun singure. În favoarea acestei idei pledează chiar afirmația absolut judicioasă a lui Mircea Flonta despre autosuficiența marilor construcții metafizice, afirmație pe care am citat-o anterior, ca și faptul că nici unul dintre cele trei tipuri de Weltanschauung "nu derivă unul din altul", așa cum pe bună dreptate spune Mircea Florian. De aici s-ar putea trage însă concluzia unei discontinuități, paradigmele filozofice coexistând independent și totuși în armonie (fiindcă sunt complementare, ca părți ale întregului), precum monadele lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
armonie (fiindcă sunt complementare, ca părți ale întregului), precum monadele lui Leibniz. Aici utilizăm într-un mod restrictiv conceptul de "paradigmă", adăugându-i atributul "filozofică", pentru că ne interesează realmente numai transpunerea lui în plan filozofic. Altminteri, la Dilthey tipurile de Weltanschauung au o acoperire mult mai largă, fiind aplicate și asupra "domeniilor limitrofe"). Sistemul de referință în ceea ce privește ideea de progres în plan filozofic îl constituie opera lui Hegel, unde ideea în cauză primește o formă exemplară. Or, Dilthey așa cum am arătat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a preocupărilor și cum "orice lucrare filozofică viabilă se naște în cadrul acestei continuități"); pe urmă, ideea că "filozofia s-a dezvoltat într-o deplină continuitate, pe baza marilor sisteme metafizice", și că tocmai această continuitate, reflectată chiar de tipurile de Weltanschauung privite ca "unități" (am vorbit în acest sens despre o continuitate tipologică), i-a asigurat coeziunea și omogenitatea de-a lungul timpului; în fine, însuși conceptul unei "corelații istorice", prezent mereu la Dilthey și sub latură diacronică, nu numai sincronică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
apela la aceeași expresie, vizând de astă dată însă numai caracterul paradigmatic al sistemelor, nu și conținutul lor, pentru că acum filozofia nu mai e concepută ca un sistem absolut, ale cărui conținuturi au valoare de dogmă, ci este înțeleasă ca Weltanschauung. Or, la nivelul unei viziuni recunoscute din capul locului ca relativă în ceea ce privește conținutul nu poate exista decât un progres al formelor. Iar aici ținem să subliniem: nu este vorba atât despre un progres în cadrul unui sistem sau al altuia, cât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sisteme, ori altfel spus, despre progres într-un cadru paradigmatic. Dacă mai sus am introdus în discuție expresia de "continuitate tipologică", putem vorbi acum despre un progres tipologic. În sprijinul unei asemenea precizări despre existența progresului în cadrul unui tip de Weltanschauung vin toate ideile diltheyene despre continuitate, pe care le-am citat pe parcurs și le-am rezumat într-un paragraf anterior. Drept noi argumente și fiindcă tot am promis că vom reveni în acest context la termenul de fortgebildet -, să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sfere particulare. Așadar, aici nu avem de-a face cu Continuitatea, Unitatea și Progresul în sens hegelian, ci numai cu continuități, unități și progrese. Ca atare, dacă ne raportăm la absolut, aici nu avem Adevărul, ci niște adevăruri relative. Nici o Weltanschauung nu deține Adevărul absolut. O viziune despre lume este doar o componentă a unui anumit tip de Weltanschauungen, care și el fiind clădit pe o singură trăsătură esențială a filozofiei, determinată de o anumită structură reflectă numai o parte de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
La rândul ei, filozofia însăși nu este decât un mod de a reflecta lumea, alături de artă și religie sau de celelalte științe ale spiritului pe care tinde, ce-i drept, să le sistematizeze și să le coordoneze. Relativitatea adevărului unei Weltanschauung rezultă așadar din faptul că orice viziune despre lume constituie un punct de vedere unilateral; altfel spus, reiese din condiția ei de parte a unui întreg pe care nu-l putem conceptualiza, din păcate, în mod absolut și definitiv. În ce măsură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în raport cu celelalte tipuri. El rămâne valabil ca parte, iar nu ca întreg. În raport cu întregul, el poate fi valabil numai ca pars pro toto (vezi III). Fiind însă "parte pentru întreg", un tip de viziune despre lume (ca și o simplă Weltanschauung) poate reprezenta întregul, îl reflectă din punctul lui de vedere, conform "conceptului său particular de <<filozofie>>", cum spune Dilthey (vezi II, 2Bf). Fiecare dintre tipuri concepe într-un alt mod "legătura dintre cunoașterea lumii, evaluarea vieții și principiile de acțiune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lumii" "sub forma unei cunoașteri universal valabile", ceea ce face din metafizică ein merkwürdiges Doppelwesen și o determină să treacă "fără odihnă de la o posibilitate la alta", "nesatisfăcută de nici o formă"211. În același timp însă, toate cele trei tipuri de Weltanschauung sunt la fel de îndreptățite și conțin adevărul un adevăr limitat, pe de o parte, de condiționările exterioare la care sunt supuse în mod inevitabil, iar pe de altă parte, de regulile pe care și le impun singure, în mod inerent, în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la ideea de "continuitate". Și atunci am susținut ideea unei continuități tipologice. "Corelate istoric" în continuitatea lor tipologică, sistemele oferă priveliștea unei totalități care-l ajută pe Dilthey să reconstituie conceptul generic de "filozofie". După cum am arătat, conceptul filozofiei ca Weltanschauung funcționează ca o proiecție-etalon, construită a posteriori, fără a condiționa deci supraistoric cunoașterea filozofică (vezi II, 2Bf). Spre a explica refacerea unui astfel de întreg pornind de la părțile pe care le reprezintă diversele viziuni despre lume, Dilthey revine la o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lume" (dieselbe Eine Welt) sub forma în care-i apare ea unei "personalități filozofice puternice"; aceasta "îi subordonează uneia dintre atitudinile față de lume și unei categorii toate celelalte atitudini și categorii"216. Am putea spune la fel de bine că dacă o Weltanschauung sau alta nu satisface exigențele ultime ale "esenței filozofiei" die Weltanschauungslehre "ne apropie de viziunea integrală asupra lumii", în care totalitatea este mai mult decât suma părților. Când afirmăm aceasta, avem în vedere o interesantă demonstrație a lui Schnädelbach, care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Aici mai notăm doar faptul că tocmai acest holism cu perspectiva lui integratoare și relativizantă asupra părților contribuie substanțial la promovarea relativismului epistemologic în genere și al celui filozofic în special. Creativitatea o alternativă la relativism Dar dincolo de "relativitatea fiecărei Weltanschauung", această metafilozofie păstrează ceva "din uriașul travaliu al spiritului metafizic": în ea rămâne "conștiința istorică" a acestui travaliu. Pentru că "ultimul cuvânt al spiritului" nu este relativitatea amintită, ci "suveranitatea spiritului în raport cu fiecare dintre aceste Weltanschauungen, precum și conștiința certă că pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Weltanschauungen, precum și conștiința certă că pentru diversele atitudini ale spiritului nostru există o singură realitate a lumii", în timp ce paradigmele filozofice nu sunt decât "expresia multilateralității lumii"218. Dilthey constată așadar că pornind de la "o singură realitate a lumii", filozofia ca Weltanschauung oferă perspective diferite asupra ei. "Fundamentul real al filozofiei", precizează Dilthey, îl constituie "experiența de viață", conjugată cu datele oferite de științe și cu "sistemele existenței istorice"219. Observăm că relativismul lui este dublat de un realism subiacent, ceea ce ne
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
limitele unor exigențe paradigmatice. Am spune că, dacă în virtutea paradigmelor conceptele însele sunt "transmisible", produsele culturale și, în consecință, chiar culturile edificate pe rezidualitatea unor asemenea concepte sunt "netransmisibile", "impermeabile", "unice"234, în sensul că fiecare epocă-și are propria Weltanschauung, pe care n-o putem socoti "depășită" sau perimată, dacă ne raportăm la contextul ei specific, complet autonom față de contextul celorlalte perioade. În concluzie, apreciem că pentru Dilthey există în plan conceptual, paradigmatic o continuitate a formelor, iar în plan
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
umanistă, București, Editura Cartea Românească, 1983, p. 94. Contextul în care apare această sintagmă explică "orgoliul gândului propriu", în fond orgoliul filozofului de a interpreta lumea pe cont propriu, ceea ce-l apropie încă o dată pe Noica de înțelegerea filozofiei ca Weltanschauung, ca încercare personală "de a rezolva enigma vieții și a lumii": Fiecare om își păstrează dreptul ca într-o zi a vieții sale să nu trăiască prin delegație. De pildă, la copilul tău nu te raportezi prin delegație. Nu-ți
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
criticii..., IV, p. 340. 213 E. Rothacker, Logik und Systematik der Geisteswissenschaft apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 4. Aici, Rothacker înfățișează "orientările de bază ale metodelor folosite în științele spiritului ca pe niște emanații ale celor trei tipuri de Weltanschauung stabilite de Dilthey". Celelalte două tipuri sunt caracterizate astfel: "idealismul dualist" ("idealismul libertății" la Dilthey) "are drept urmare raportarea fenomenelor spirituale la ceva necondiționat, fie că acesta este numit idee sau valoare, ori normă sau Dumnezeu", în timp ce naturalismul sau pozitivismul "rămâne
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
oferit efectiv experienței și încearcă să explice aceste date conform legilor naturale scutite de valorizări". 214 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 366. 215 Cf. capitolul închinat lui "homo sapiens" de către Max Scheler în studiul Mensch und Geschichte din volumul Philosophische Weltanschauung. 216 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 61. 217 H. Schnädelbach, Hegel zur Einführung, p. 14. 218 W. Dilthey, Das Wesen..., pp. 61-62. 219 Ibid., p. 65. 220 Utilizăm, firește, cuvântul "construind" în sensul pe care-l are în vedere și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conceptele în discuție ne poartă pe tărîmul hermeneuticii. Ținând seama de tema acestei cărți, nu ne vom adânci însă într-o interpretare de acest tip decât în măsura în care conceptele respective se află în relație directă cu geneza, expresia și comprehensiunea unei Weltanschauung ce se dorește a fi o Weltanschauungslehre. Facem toate aceste precizări pentru că altminteri, titlul acestui capitol poate fi derutant: pe de o parte, el pare să indice o deviere de la tema abordată, iar pe de altă parte, sugerează că supunem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acestea reprezintă doar un punct de plecare în analiza triadei Erlebnis Ausdruck Verstehen și a modului în care ia naștere, se exprimă și poate fi interpretată o viziune despre lume aspecte ce sunt absolut necesare și pentru înțelegerea filozofiei ca Weltanschauung. Faptul că titlul se oprește doar asupra conceptelor de Zusammenhang și pars pro toto trebuie înțeles ca o încercare de a le scoate în relief. Credem că ele merită un asemenea tratament atât grație forței lor de a coagula în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fac parte (spre deosebire de pozitivism): " Fiecare sistem cultural este produsul unei anumite componente a naturii umane", al unei componente structurale. La rându-i, așa cum am văzut, fiecare dintre aceste componente structurează la nivelul filozofiei ca sistem cultural un anumit tip de Weltanschauung. Sistemul cultural continuă Dilthey în Einleitung... "este schițat în fundamentul comun al societății din orice epocă, deși ajunge la o dezvoltare diferențiată și la bogăție lăuntrică abia într-un stadiu cultural superior" (vezi și II, 2Bj); el se dezvoltă "în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată de extensia spirituală și maturitatea personalității cercetătorului") și, în fine, de ceea ce Simmel și Freyer numeau un weltanschauliches Apriori ("3. Orice comprehensiune rezultă conștient sau inconștient din atitudinea fundamentală a unei Weltanschauung și ea poate deveni baza unei ultime valorizări numai grație acestei origini")116. Conform lui Dilthey, sarcina de a rezolva "problema raportului dintre științele spiritului și cele ale naturii" îi revine epistemologiei. Ea poate îndeplini această misiune doar în condițiile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
empiriei cu munca de concepție. Aceasta poate fi numită, odată cu Kant, tipul critic."119 În legătură cu poziția lui Dilthey în această privință, Husserl după ce se întreabă cum ar putea depăși scepticismul "o analiză atât de instructivă asupra structurii și tipologiei unei Weltanschauung" și constată că o știință empirică a spiritului precum istoria (Historie), "nu poate argumenta nici pentru, nici contra a ceva ce ridică pretenții la o valabilitate obiectivă" -, consideră că "e cu totul altceva, și aceasta este, se pare, mișcarea interioară
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
126. Contraargumentul lui nu e de natură să ne convingă, întrucât mizează pe un sofism, pe un fel de diversiune, abătându-ne de la logica demersului lui Dilthey, fiindcă acesta din urmă nu-și propusese altceva decât să înfățișeze filozofia ca Weltanschauung, și nu drept strenge Wissenschaft. Husserl nesocotește "presupozițiile asumate" de Dilthey, încercând să-l scoată pe acesta din coerența lui, spre a-l împinge în propriul sistem de gândire; ca să spunem așa, el încalcă regulile jocului, cu toate că, altminteri, este adeptul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
din punctul ei de vedere, unitar și sistematic. În capitolul introductiv (I, 3F) am văzut că nici Hegel, nici Comte nu au putut evita o asemenea fatalitate. Când facem aceste afirmații, nu avem intenția să valorizăm conceptul de "filozofie ca Weltanschauung" și cu atât mai puțin să-i luăm apărarea lui Dilthey, ci doar să-l judecăm în funcție de criteriile pe care le-a stabilit chiar autorul, să rămânem în spiritul lui și al epocii sale, așa cum a încercat să facă el
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
părților, ci este "recesiv" în raport cu ele. 109 V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 139. 110 W. Dilthey, Einleitung..., p. 89. 111 Ibid., p. 26. 112 Într-un alt plan, o triplă împărțire a viziunilor despre lume apare și în Weltanschauung des Menschen seit Renaissance und Reformation, unde Dilthey identifică Evul mediu cu perioada teologică, Renașterea cu cea artistică, iar epoca modernă cu cea științifică. 113 Materialismul este determinat de "atitudinea conceptuală" (auffassendes Verhalten), idealismul obiectiv de "atitudinea vieții sufletești" (Verhaltungsweise
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]