136 matches
-
particulare fiicei ei. Unele din ele erau doar niște curiozități, ca de pildă patru volume maro, imense, ale lucrării lui Albertus Seba (Locupletissimi Rerum Naturalium Thesauri Accurata Descriptio...), tipărite la Amsterdam pe la 1750. Pe paginile lor granulate grosolan, am găsit xilogravuri cu șerpi, fluturi și embrioni. Fetusul unui copil etiopian de sex feminin atârnat de gât Într-un borcan de sticlă Îmi producea un șoc neplăcut ori de câte ori nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
opulenței aristocratice. Dacă dialogul de curbe, cu orientare circulară, dă naștere vârtejurilor în imagine, desfășurările ondulatorii determină o mișcare vălurită în care privirea ne este purtată pe aceste trasee ondulate. Arta lui Utamaro este un exemplu strălucit de realizare în xilogravură colorată a unui univers de forme și de personaje construite prin jocuri de trasee curbe și contracurbe, trasate cu rafinament și eleganță absolută. Poziția aleatorie între formele din imagine duce la dezordine și haos. Compoziția statică sau dinamică a formelor
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
pe care fiecare formă o evidențiază atunci când este luminată de o sursă de lumină, fie că urmărim umbra purtată, adică aruncată de o formă pe altă formă, acest element plastic dă forță și expresivitate imaginii. Grafica (mai ales linogravura și xilogravura) folosește umbra ca element de contrast violent, care dă energie lucrărilor. După locul unde e situată sursa de lumină, forma poate să aibă, pe lângă umbra proprie, o umbră purtată, de mici dimensiuni, de dimensiuni normale sau gigantică. Umbra accentuează tragismul
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
de o grindă. În ciclul de gravuri „Mitul Minotaurului“, Marcel Chirnoagă sugerează adâncimea spațiului cu ajutorul formelor labirintului, care se prelungește spre linia de orizont. Este o modalitate inspirată de a da amploare labirintului sau lumii văzute ca labirint. Hokusai, în xilogravurile sale, folosește cu succes elementele de arhitectură, utilizând o spațializare cu forme tratate axonometric, care etalează imaginea în spațiu menținând o proporție egală a oamenilor și a formelor de arhitectură în primul plan al imaginii. Adâncimea imaginii o obține prin
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
dar în esență centrul unei camere este acela al lumii reprezentate. Într-o pictură japoneză precum cea din figura 114 nu există nici un fel de monopol al unui centru unic. Scenele de viață populară sau de curte, mai ales în xilogravurile din secolul al XVIII-lea, nu conțin interioare cubice închise. Din vederea panoramică cunoscută din perioada Heian, ca tehnica fukinuki yatai, nu zărim nici un tavan, pereții tinzând să fie transparenți sau cel puțin translucizi. Lumea este deschisă, deși subdivizată în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
călugăr dominican, care a trăit în Veneția, și despre care se cunosc foarte puține lucruri. Al doilea Francesco aparține puternicii dinastii romane Colonna, fiind singurul membru al familiei care a preferat să ducă o viață discretă. Autorul celor 172 de xilogravuri spectaculoase este necunoscut, însă contemporanii îl indicau pe Benedetto Bordon. Această lucrare este probabil una dintre cele mai controversate cărți ale Renașterii și unul dintre cele mai căutate incunabule. Textul lucrării este scris într-o limbă hibrid, o combinație între
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
acceptarea hârtiei ca suport universal pentru informațiile scrise. De menționat este și faptul că primele plăcuțe din lemn folosite pentru imprimarea scrisului au fost inventate tot de către orientali. Coreenii, dar și chinezii, cunoșteau tehnica tipăririi cu semne gravate prin procedeul xilogravurii cu cel puțin 900 de ani înaintea germanului Gütenberg. Contactul lumii vestice cu tehnica origami a fost înfăptuit în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
, cărturar și orator religios. Originar din Iviria (veche denumire a Georgiei), a avut o tinerețe zbuciumată. Luat rob de turci, este dus la Constantinopol, unde avea să-și dezvăluie înzestrarea pentru xilogravură, pictură și broderie. Învață acum limbile turcă, greacă (veche și modernă), arabă. Venit la București (în intervalul dintre 1688 și 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu gravuri, realizarea unor frontispicii, de asemenea majusculele, vinietele, executate în xilogravură). În 1708, e înălțat la suprema demnitate ecleziastică a Țării Românești. Dacă activitatea tipografică îi înlesnise ascensiunea, amestecul în politică îi va aduce sfârșitul. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cât pe ce să-și piardă scaunul mitropolitan. Iertat, păstorește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și îndemânatic desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris cărți el însuși. Dintre cele treizeci și opt de cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
al publicației. La acestea se adaugă articolele și eseurile despre artele plastice scrise de Teodor T. Țiucra (Pictori români arădeni, 6/1936, ș.a.) și câteva contribuții etnografice și folcloristice. De menționat și aspectul grafic al revistei, ilustrată adesea cu expresive xilogravuri de Marcel Olinescu. Alți colaboratori: N. Ladmiss-Andreescu, N.D. Covaciu, Ion Vornicu, Tiberiu Bornea, Traian Mager, Voichița Jalea, Dimitrie Danciu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]