353 matches
-
oferit cu sinceritate absolută întregii lumi însuși sufletul său. De la fiecare persoană, pe care o întâlnești într-un mod sau altul, înveți câte ceva în această viață. De la Edgar Papu, spre exemplu, dobândești curajul asumat de a putea respira liber între zăgazurile unei alte religii alese, creștinismul (cu latura sa catolică), față de cea nativă (iudaismul, în cazul de față), de la Mihai Dinu - arta de a aștepta o viață ca propriul lui vis (acela de a deveni profesor) să prindă aripi concrete și
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
un cal alb, ca și dânsul împlatoșat, E îmbrăcat în aur blestematul de împărat! III-lea FRUNTAȘ DE OASTE Lupta aprigă e încinsă, Între armia romană și oastea dacă învinsă. Și femeile cetății sunt dârze luptătoare, De viteji născătoare. Ca zăgazul ce nu lasă șuvoiul mare Ai noștri cu trupul lor făcut-au zid la poarta de intrare. O clipă șirul luptătorilor dușmani a fost mai rar. De cade unul, o mie se ridică iar. Sâni ce alăptau copii, sprijinmă acum
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
expresivitate și talent (precum George Calboreanu ori Leopoldina Bălănuță), în cuprinsul complex al sufletelor cărora sălășluia cu prisosință puterea artistului autentic de a trăi cu patimă constant crescătoare înțelesul deplin al semiozei primare create de către fiecare scriitor în parte între zăgazurile operei sale unanim recunoscute de către cititori și critici, deopotrivă. „A rămas ultima dintr-o lume a unei epoci anume, a unui loc anume.”, spunea aceeași acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga despre prietena sa și a Valeriei Sadoveanu - Ștefana Velisar Teodoreanu. Plecând de la
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
de pită Coace-se numai pitită De destin ca-ntr-o hârjoană O ajungi dar, nu-ți ajunge Și alergi iar fără spor Din trecut spre viitor Prin ținuturi nibelunge Înc-o zi și, înc-o treaptă Pentru suflet, pentru trup Când zăgazurile rup Drumul în linie dreaptă De ce zbor? De ce cădere? Despărțiri definitive Multe sunt infinitive Dar puține fac avere Numai când vine scadența Cea de dincolo de fire Șterge orice osebire Muritorilor partenza. Referință Bibliografică: Scara / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SCARA de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359504_a_360833]
-
Acasa > Strofe > Creatie > MONOLOG Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache vechi ziduri, vechi străzi se prăbușesc în alte lumi. frontiera vieții rămâne. zăgazuri se rup iar apele invadează gropile prezentului. arunc în noroi pietre. se conturează chipuri de oameni. nu mai simt frică. simt milă pentru secunda în care m-am prăbușit și o mare plictiseală răsfrântă pe buzele gropilor. monologul continuă în
MONOLOG de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359711_a_361040]
-
umană dotată cu rațiune și afect și nicidecum cel poziționat pe stadiul primitiv animalier (așa precum se vede cu ochiul liber că se prezintă ei înșiși prin faptele pe care le săvârșesc cu de la sine voință zilnic), închizându-se între zăgazurile unor încropite pe genunchi „doctrine” maladive și seci - baloane de săpun din start fâsâite - și propunând paradigme peste paradigme cu esență nulă și consecințe dezastruoase pentru omenire. Ei bine, în tot acest peisaj complet nefast pentru umanitate, vârât cu forța
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
Acestea sunt flancate prin partea stângă în sensul urcușului, de o impresionantă stâncă numită Piatra Buhii, iar pe partea dreaptă, de alte stânci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnișurile de mai de la deal. În apele acestei iezături, spune-se că trăia un fioros balaur, căruia i-a venit de hac un voinic, pe nume Nițucă Hălăuceanu, care, la rândul lui, ar fi întâiul
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
cu pânză albă și apa fiartă în oală nouă, așa ca “glasul copilului să sune frumos“, troaca de lemn primenită la cișmea și fiartă în oala cea nouă. Adesea cercetătorul cu veleități de arhitect și etnograf se dezlănțuie, rupând toate zăgazurile speciei literare care este romanul, și atunci citim descrieri legate de pictarea colibelor de către pasionatul istoric Achim Gheorghe, care apare înzestrat cu acribia amănuntului particularizant, ca în fragmentul următor, un exemplu între multe altele:”Dintre podoabe, se remarcau zugrăvelile după
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
Hristos pe calea aparte și prin ușa strâmtă a Ortodoxiei. O astfel de Cale trecând dincolo de imaginar, a fost cu putință prin biruirea Iadului din temnițele românești ateo-regalo-comuniste. Strigătul profetului prelins din oceanul de lacrimi al durerii Neamului dac, rupe zăgazul Zidului roșu, prin convulsiile dureroase, întinse ca un reflux al suferinței asumate ce s-a înseninat ca țipătul de azur al Pescărușului ce planează deasupra poalei albastre de țărm, ca o undă de țâșnire spre luptă, spre salvare, spre adevăr
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca în pilda veche, stejaru-nfruntă uraganul. Cavalerism sublim de spadă, avânt de
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
adevărat. În drumul meu în viață mi-am ales cariera juridică, profesie nobila ce are și ea “ cîntecul “ ei auzit de cine o îndrăgește. Dar iubirea ș i sensibilitatea la frumosul artei, adânc trăitoare în mine, au rupt anul acesta zăgazurile tăcerii și așa a apărut primul meu volum de poezie. De fapt, eu spun că nu e poezie, sunt doar gînduri ale sufletului meu pentru alte suflete, este de fapt un strigat de alarmă. Într-o lume coruptă, urâtă și
ANA MARIA BOCAI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341230_a_342559]
-
de puțin”. Din contră. „Semnificativ în această privință este faptul că el a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric... Material documentar realizat de Dr. Stelian
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
au început să se sufoce. Încetul cu încetul de-a lungul unui sfert de veac, au plecat în lumea celor fără întuneric și înapoi nu sau mai întors. Acolo pe alte tărâmuri au devenit florile luminii. În țară fără memorie zăgazurile cerului fără Dumnezeu se rup și puhoaiele de ape spun: - Treziți-vă speranța și lupta! În lunile în care ușa cuptorului cerului se deschide, câmpiile ard iar iubirea de pământ se stinge-n flăcările nepăsării. În fața judecății cetății, a acelei
de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343909_a_345238]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se scurg zăpezi pe văile abrupte, Clădind nămeți la poale de pădure, Printre copaci scăpați de sub secure Făcând zăgaz din crengi de viscol rupte. Șiroaie mici tot cresc și-ncep să fure Teren viran, din mâluri să se-nfrupte, Dând iama cu vârtejuri ne-ntrerupte Spărgând asfalt și gard, grădini ori șure. Spre cer priviri se-nalță rugătoare, Lansând chemări
SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342782_a_344111]
-
omenia, Iubirea n-o lăsa în colți să moară...! Sonetul XIV Gândul cel bun și vorba înțeleaptă Îți pot struni și alina necazul, Durerii-i poate conferi răgazul Să-și caute tămada ce-o așteaptă. Gândul și vorba bună sunt zăgazul Când ciuda adormită se deșteaptă; Iar vindecarea nici nu se înfaptă, Ci-i tot mai strâns în ștreang grumazul. Căci omul suferă pe cât trufia În el s-a adunat dând pe afară, Să-i spargă malul slab zădărnicia. Iar suferința
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
Numai la această lumină izvorâtă din suflet și spirit elevat a fost posibilă întoarcerea în timp, întâmplările fiind redate cu atâta acuratețe încât cititorul are impresia că totul se petrece “aici și acum”. Scrierea trădează tumultul lăuntric care a rupt zăgazurile și și-a găsit cale liberă pe foile albe care așteptau povestea de iubire, de viață, până la urmă. Autorul creionează personaje, cu meșteșug, dovedindu-se un bun observator (interpret) al psihologiei umane, un profund cunoscător al tehnicilor narative, zugrăvind în
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
de valuri în adânc, le vezi conturul prins în malul stâng. Cuvintele plutesc pe apele zidirii, curg lin, surâzător, curat când sunt spalate-n apele iubirii. Nu doar cuvintele se varsă către întinsul viețuirii, ci gesturile toate, de nu pui zăgaz în glorioasa valului țâșnire din izvorul firii. Pentru înaintare între maluri primitoare nu există ,,nu se poate.’’ Vezi cum rostogolirile se duc pe-alunecos făgaș cu toate-mpotrivirile din vânt? Doar cântul cardinal îi este asumatul legământ. Îmbrățișează huma pân
RÂUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342940_a_344269]
-
Acasa > Versuri > Iubire > VOI LACRIMI CE LOVIȚI ÎN CUBURI DE CATRAN Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului E ziua-n care îmi doresc zăgazul punctului de fugă să mi-l însușesc. Departe în aglomerări aztece un drum viclean străbate șerpuind din sânul Evei tot venind, apocalipsa molfăită, amprenta implementării crucii-n ziduri, ruine, incubatoare în lume ca ultimul avort! Păcatul, vâsla corăbiilor vikinge e
VOI LACRIMI CE LOVIŢI ÎN CUBURI DE CATRAN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343517_a_344846]
-
care abstractul se recunoaște pe sine. Doar așa îmi vei ști Puterea când prin gând te voi recrea pentru a mă cunoaște pe deplin. Cine nu gustă din uimirea dragostei atunci când firea ei năvălește în foamea din noi?! Cine închide zăgazurile ochilor de teamă că va fi otrăvit de culorile ei?! Cine va risipi chemarea de teamă că întunecarea din el, nu va mai opri și de data aceasta,ceea ce e de neoprit în ființa care visează?! Când lași cugetul să
DOR DANAELA de DOR DANAELA în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343667_a_344996]
-
Așteptând unica rază, ce să-i dezvelească cerul Mângâierea de lumină, prin petale tremurate Să absoarbă tot din Tine, veșnicii și efemerul Tainele Divinității, înălțarea prin iubire Viață nouă naști-n mine și erupe dintr-o dată Ca o apă spargi zăgazuri, curge dorul în neștire Pe poteci de Rai, în suflet, Primăvară spulberată... Antonela Stoica 17 Februarie 2017 © Referință Bibliografică: PRIMĂVARĂ SPULBERATĂ / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
PRIMĂVARĂ SPULBERATĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377406_a_378735]
-
07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Femeia-floare Stimată doamnă, ești ca toamna ce-o cântă, pătimași, poeții, Ești roza cu petale fine, ajunsă-n plinătatea vieții. Stimată doamnă, ești izvorul ce curge peste văi de munte Și știe, cu delicatețe, zăgazurile să le-nfrunte. Dar ești izvorul, totodată, de viață și de frumusețe Căci viață ai creat prin tine și vieții tu i-ai dat binețe. Stimată doamnă, ești culoarea desprinsă dintr-un curcubeu Și ai împodobit, c-un zâmbet, și
FEMEIA-FLOARE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377595_a_378924]
-
Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 2308 din 26 aprilie 2017. De ce? De ce alungi clipele, una câte una Când ai putea să le prinzi cu mâna, Și nu lași gândurilor un pic răgaz Parc-ai vrea să rupi al sufletului zăgaz? Lacrimile s-au ascuns în suflet de teamă Îmbrăcate în armuri grele, de aramă Privesc neputincioase la pustiul din tine Când nu mai este nimeni să te aline... Citește mai mult De ce?De ce alungi clipele, una câte unaCând ai putea
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
din tine Când nu mai este nimeni să te aline... Citește mai mult De ce?De ce alungi clipele, una câte unaCând ai putea să le prinzi cu mâna,Și nu lași gândurilor un pic răgazParc-ai vrea să rupi al sufletului zăgaz? Lacrimile s-au ascuns în suflet de teamăîmbrăcate în armuri grele, de aramăPrivesc neputincioase la pustiul din tineCând nu mai este nimeni să te aline...... III. NOAPTEA..., de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Noaptea
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
copil.. - Și mie mi-a fost enorm de dor de tine, scumpa mea! Rămaseră multă vreme înlănțuiți, simțindu-și inimile care băteau mai-mai să le sară din piept. Cerul plin de stele și luna zâmbitoare erau martorii iubirii lor năvalnice. Zăgazurile se rupseră, în sfârșit, iar apele ce se revărsau nu mai putea fi oprite sau întoarse. Gabi era așa de îndrăgostit, că nu mai putea gândi limpede. - Îmi pare rău, nu m-am putut abține, prea ești ispititoare! - Mie nu
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
adrese, Prinși în plasa care-ncet se țese Între egoism și interese. Iar când dragostea părea aproape, A zburat, ușoară, peste ape Și-a lăsat o lacrimă să scape Printre gene lungi și printre pleoape. Fericirea este prea departe, Când zăgazurile-n noi sunt sparte, Sufletul tânjește iar a moarte Și de viața noastră ne desparte. Totuși, se-ntrevede începutul, Când plutim spre-un țărm, necunoscutul, Al iubirii, care ne e scutul, S-o primim cu zâmbet, cu sărutul. (Leonte Petre
SĂRUTUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378985_a_380314]