146 matches
-
în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul în floare/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
151-152. (trad. n.) 933 Ibidem, p. 150. 934 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 935 Ibidem, pp. 153-154. 252 crudă cu sentimentele acestuia. În această situație invectivele naratorilor la adresa ei sunt dure: „nătângo”, „șarpe otrăvit” 936 , „ființă mârșavă și rea” 937 , „zăluda de femeie” 938 . Deși decade moral prin afișarea unei legături extraconjugale, donna demonicata știe să pledeze pentru propria cauză (o soție trebuie să-și îndeplinească debitum conjugale, iar afacerile amoroase nu au o legătură directă cu mariajul 939), dovedindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62); deschisă (48); ieșire (47); poartă (40); clanță (34); lemn (34); geam (27); cheie (16); închisă (16); plecare (15); mare (14); deschidere (13); cale (12); oportunitate (12); toc (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă și ruletă) coexistă cu figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-un alt plan, a salvării umanului printr-o revitalizare a esențelor ancestrale, grație cărora ființa își poate recăpăta, oricând, echilibrul necesar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scotea la plimbare pe Ronț, ca un pretext ca să mai facem câteva ture de cartier împreună. Timp de cincisprezece ani, aproape săptămână de săptămână, l-am însoțit pe profesor în aceste plimbări. Noi ne maturizam, unii deveniserăm, din niște puști zăluzi, autori cu mai multe cărți publicate, dar Croh a rămas cu totul și cu totul neschimbat în toți acești ani. Mereu entuziast, mereu gata de orice ajutor, mereu arătând aceeași pătrundere, același talent de a găsi imediat nucleul de interes
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
s-a rupt, lăsîndu-mi în coșul pieptului o tristețe sfâșietoare, băiatul cel necunoscut a rămas totuși pe fundalul gol, incendiat, al ecranului și timp de câteva clipe a trebuit să suport, să privesc drept în față, pe chipul lui, rânjetul zălud, umed, inconfundabil al lui Lulu. Foaia e umedă de la transpirația mâinii mele. Nu mai pot. Dar am venit la Cumpătu hotărât să termin odată. Să rezist oricărei priviri. Să ies din bătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
fie, în sfârșit, adevărul... Ne-au sculat a doua zi foarte devreme și ne-au gonit la înviorare. Alergam prin dimineața veselă și înghețată, încă amețiți, dar recunoscători pentru soarele ușor, orbitor, care țâșnea prin frunziș. Lulu era iarăși insul zălud de pe terenul de baschet, ridicol de scund și cu umeri prea largi, alergând pe lângă Fii și făcînd-o mereu să râdă. Imediat cum deschisesem ochii îl căutasem speriat din priviri. Când l-am zărit mi s-a făcut iarăși rău, deși
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dea la o parte cel cu bărbuță de țap de la clubul minerilor sau să se afunde și el într-o mină întunecată, să stea și el ferecat de ape, zile și nopți și pe urmă să vorbească în pildele lui zălude!... Apăi, nu știu ce gânduri l-or fi scurmat pe Daniel Mărăcinescu, fiindcă, de la o vreme, a început a da drumul la vorbe fără socoată, pe care le mai zisese și altădată, mustrându-l iar, pe Enea Căpută, după cum urmează: Zicând: dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
uit la tine ore în șir și tu nici măcar nu te întorci pe partea cealaltă, în timp ce eu abia ațipesc din cauza văicărelilor pisicilor. Parcă-s turbate, lua-le-ar naiba și dar-ar boala în sămânța lor! Umblă după motani ca zăludele: toată noaptea miorlăie de-ți sparg auzul, cu invitațiile lor la hârjoană pe streașina casei. E ceva normal, spuse Vladimir, revenind în contemporaneitate. Natura își cere drepturile, obligându-le astfel la procreație. Nu e nici un normal! Acum nu e sezon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fi la modă? Mă-ndoiesc. Îl dăm jos de pe soclu? Dar Shakespeare? Dar Balzac? Dar Goethe? Unde li-s contestatarii? Hemingway n-o fi avut păr pe picioare? Faulkner n-avea dinții galbeni? Ei, și ce-i cu asta? E zăludă rău și ideea că "mitul Eminescu" e-o creație... ceaușistă! O fi vinovat compozitorul Wagner c-a devenit idolul lui Hitler? Mai știi? O fi, fiindcă și azi Wagner nu se cântă în Israel... Total aiurea sună și afirmația potrivit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
frumoase în pomul din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele." (Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s mic și necăjit." (George Topârceanu, Balada unui greier mic) (c) "Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul și nu stă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
farisei după ce s-au înstăpînit pe Qumran, au uzurpat și titlul de mare preot iar scrierile esene au fost unele iudaizate iar altele înlocuite cu cele mozaice. Cloceala lui Filon se răspîndea tot mai mult în societatea iudaică iar mulți zăluzi se considerau chemați de Iahwe să schimbe lu-mea chiar dacă vor trebui să ucidă pe toți ce nu sînt tăiați împrejur. Acești turbați considerau comunitatea lor de la Qumran ,,casa adevărului’’, membrii ei se țineau de ,,aleși’’ sau ,,fiii adevărului’’ iar preoții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ușița de taină, tiptil, se strecoară Voichița. E udă leoarcă, cu rochița lipită de trup, cu margarete și funigei în păr, cu coroniță și brâu împletit din flori de câmp. Calcă cu pași ușori pe lespezi și din părul ei zălud picură, picură... Ștefan zvâcnește. Se luminează și spune cu bucurie: Voichiță!... O privește, fermecat, cum stă udă, slăbuță, stingheră, ca o pisicuță uitată în ploaie. Voichița, de emoție, gâfâie ușor, cu buzele întredeschise. Ștefan îi îndepărtează o șuviță lipită pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu se adăpostească. Prea aproape de casă erau, și prea nerăbdători, și prea obosiți erau, încât nici n-au avut nevoie de pinteni și caii voiau "acasă". Au pornit într-un galop întins, înfruntând pieptiș furtuna. Biciuit de ploaie, cu pletele zălude lipite pe obraz, cu veșmintele pătrunse de apă, dârdâind, aplecat peste grumazul calului, îndemna în galop spre Suceava: "Acasă, unde-i mai bine..." "Acasă... Unde-i mai bine ca acasă?" Ștefan își ascultă gândul, lăsând piciorul stâng ce zvâcnea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca și străvechea Laură, Zulnia, "ibovnica slăvită", avea un soț. Îngrozită, "în sudori, lacrimi scăldată, desculță și despletită", ea aleargă "zăludă" și se lungește la pământ cu ochii negri ca mura și gura ca rubinul. Boierul o duce sub un copac mare și, luând chezășie cerul, jură s-o iubească până la moarte: Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare, Pământul tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
się trzęsie. My stoimy stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Macedoneană Bulgară Ucraineană <poem> Hei, Slavi
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Macedoneană Bulgară Ucraineană <poem> Hei, Slavi! Încă trăiește limba strămoșilor
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
în modestie) Faptele tale sunt pentru cel ce le știe dinainte ca ele să fie; ruga ți-o știe cel care dinainte ce vrei sau nu vrei ți-a pus în cuvinte; atunci la ce bun mugetele astea de cămile zălude, strigătele pe care și surdul le-aude? La ce bun toate astea, dacă ești dintre cei care caută adăpost la sunna împotriva ereziei dintotdeauna, fără gând ascuns de ipocrizie sau faimă? Dacă-n loc să asculți doar ce alții îngaimă
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]