254 matches
-
tău prieten. Cum îți mai merge? Ce-ai mai făcut? A trecut ceva timp. În sfârșit, Mark vorbi. Ai discutat cu ea, nu-i așa? Normal că da. E nevastă-ta. Amanta. Ce-o fi. Vocea lui Mark pendula între zăpăceală și groază. De ce trebuia să-l vorbească oamenii pe la spate? Cât de important putea fi pentru ei? Cuvintele lui înotau în mistere, gata să nu se mai zbată și să se înece. Bâlbâindu-se, Daniel începu să vorbească despre neînțelegeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a acorda Așezământului Natural Central Platte dreptul de a achiziționa părți din râu. Așteptase cu groază decizia săptămâni întregi, dar nu crezuse niciodată cu adevărat că avea să vină. Uniunea asociațiilor care luptau pentru protejarea râului Platte reacționează cu o zăpăceală amorțită. Pierduse cursa în fața consorțiului întreprinzătorilor și, într-o serie de întruniri grăbite, alianța începe să se destrame. Dacă pe ea decizia o demoralizează, pe Daniel îl face una cu pământul. Nu se referă la verdict decât în maxime scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Morton, aș pune la vot chestiunea, adaugă Siedel, rotindu-și privirea. Sunt în asentimentul tuturor? - Nu și în al meu, Siedel, spuse Smith. Și, cum psihologul îl privea cu gura căscată, Smith continuă: - În acele momente de panică și de zăpăceală, nimeni nu pare să fi observat că radiația slobozită de Kent nu i-a făcut nici un rău motanului, deși l-a nimerit în moalele capului. Siedel își plimbă de la Smith la Corl privirea uimită, apoi îl întreba pe Smith: - Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fire echilibrată și prin aptitudinea de a depune eforturi susținute și precis orientate. - Dacă am înțeles bine, e vorba de un atac cu efect cumulativ, începu el. Ori de câte ori monstrul va crede că nu mai poate suporta, trebuie să-i sporim zăpăceala și panica printr-o nouă presiune. La urmă, voi pune în funcțiune dispozitivul antigravitațional. Directorul este de părere, ca și Gunlie Lester, ca monstrul nu știe nimic despre antigravitație. Fenomenul a fost descoperit ca urmare a zborurilor interstelare și cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ieșea, m-a salutat, dar cu pălăria pe cap, apoi a părut că-și amintește și și-a scos o scăpând-o pe jos, m-a făcut să râd, era tare drăguț, țin la el ca la un frate al zăpăcelilor mele. Și, din vorbă-n vorbă, mi-a spus că e găzduit de Alexandru, dar nu la casa cea mare, ca să nu spun la palatul Livezeni, cum se mai obișnuiește, ci într-o mică locuință a lui, din centru. Iată
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
unii da, spuse șovăielnic generalul. - Vreau să mi se pună la dispoziție unul pentru a-l interoga chiar în cursul acestei dimineți. Generalul Doocar se înclină. - Cât despre ceilalți, continuă Innelda, țineți poliția militară pe urmele lor. De îndată ce se termină zăpăceala asta, am să înființez curți marțiale speciale și o să-i învăț pe trădătorii ăștia sensul adevărat al jurămintelor lor de supunere. - Dar dacă au cumva magazine de arme, spuse Doocar din nou cu glas foarte blând. Reacția împărătesei fu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ani. ― Ce mai e și asta? întrebă unul din curteni. Innelda să doarmă cu șerpi? Vorbești metaforic sau literal? Uitați-vă că roșește. Așa și era. Privirea rece și calmă a lui Hedrock studie cu uimire și curiozitate expresia de zăpăceală de pe fața acum stacojie a Împărătesei. Hedrock nu se așteptase să obțină o reacție atît de violentă. Peste o clipă, evident, avea să se stîrnească un adevărat șuvoi de insulte. Dar asta n-avea să-i tulbure pe cei mai mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
60 centimetri și o lungime de 2 metri. Iar cînd căpi... Prințul Hedrock a trecut prin ea, a dispărut, iar apoi a revenit... ― Cînd a făcut ce? Domnule colonel, ce tot spui acolo? Ofițerul se înclină: ― Îmi cer scuze pentru zăpăceală, Maiestate. N-am văzut cu ochii mei toate acestea, dar am pus cap la cap diferite relatări. Bineînțeles că mintea mea continuă să considere mai important ceea ce am văzut cu ochii mei. L-am văzut fără doar și poate intrînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
TOATĂ TREABA SE FĂCU APROAPE INSTANTANEU. LITERALMENTE ÎNTR-O CLIPĂ. Reveni la panoul de comandă, își ajustă ritmul de la zero la normal și ascultă zarva făcută de consilieri și paznici cînd descoperiră starea în care se aflau. Se stîrni o zăpăceală îngrozitoare. Lanțurile zornăiau. Oameni strigau uimiți și speriați și apoi recădeau pe locurile lor, palizi și înspăimîntați. Hedrock știa că nu e vorba decît în mică măsură de o frică personală. Era mai mult decît limpede că toți cei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mea vor mai exista erori, o sinucidere stupidă n-ar rezolva nimic; trebuie să dau puțină ordine dezordinei din viața mea. Măcar în felul acesta să contribui la armonia universală. Dacă fiecare ar face ceva pentru sine, micșorând absurdul și zăpăceala din destinul propriu, s-ar micșora probabil și absurdul și zăpăceala din univers. Dar e caraghios să mă erijez eu în reformator; așa că nu mai vorbesc decât despre mine. Uneori mi-am zis că altruismul este o vorbă goală și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nimic; trebuie să dau puțină ordine dezordinei din viața mea. Măcar în felul acesta să contribui la armonia universală. Dacă fiecare ar face ceva pentru sine, micșorând absurdul și zăpăceala din destinul propriu, s-ar micșora probabil și absurdul și zăpăceala din univers. Dar e caraghios să mă erijez eu în reformator; așa că nu mai vorbesc decât despre mine. Uneori mi-am zis că altruismul este o vorbă goală și că, din acest punct de vedere, nu mă deosebesc de alții
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
SAU NOI, NU MAI EXISTĂ VINOVAȚI, NU MAI EXISTĂ DECÂT CONDAMNAȚI CARE AȘTEAPTĂ CEA MAI ARBITRARĂ DINTRE GRAȚIERI ȘI PRINTRE EI POLIȚIȘTII ÎNȘIȘI." ASTFEL, COTTARD, ȘI TOT CONFORM INTERPRETĂRII LUI TARROU, ERA ÎNDREPTĂȚIT SĂ PRIVEASCĂ SIMPTOMELE DE NELINIȘTE ȘI DE ZĂPĂCEALĂ PE CARE LE PREZENTAU CONCETĂȚENII NOȘTRI CU ACEA SATISFACȚIE INDULGENTĂ ȘI ÎNȚELEGĂTOARE CARE SE PUTEA EXPRIMA PRINTR-UN : "DAȚI-I ÎNAINTE, EU AM TRECUT PRIN ASTA ÎNAINTEA VOASTRĂ". "Degeaba i-am spus că singurul mod de a nu fi despărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ceea ce poate să spună este că existența acestor tabere, mirosul de oameni care venea de acolo, vocile puternice ale difuzoarelor în amurg, misterul zidurilor și teama de aceste locuri condamnate, apăsau greu asupra moralului concetățenilor noștri și se adăugau la zăpăceala și suferința tuturor. Incidentele și conflictele cu administrația s-au înmulțit. ÎNTRE TIMP, PE LA SFÂRȘITUL LUI NOIEMBRIE, DIMINEȚILE AU DEVENIT FOARTE RECI. PLOI TORENȚIALE SPĂLASERĂ ASFALTUL CU REVĂRSĂRI DE APE, CURĂȚASERĂ CERUL ȘI ÎL LĂSASERĂ LIMPEZIT DE NORI, DEASUPRA STRĂZILOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
al așteptării. Iar cei care îi așteptau într-o odaie sau pe peron, ca de pildă Rambert, a cărui soție, prevenită de săptămâni întregi, făcuse tot ce trebuia pentru a sosi, se aflau în aceeași stare de nerăbdare și de zăpăceală. Căci Rambert aștepta tremurând să confrunte această iubire și această duioșie, pe care lunile de ciumă le redusese la abstracție, cu ființa vie care fusese suportul acestei iubiri și duioșii. El ar fi voit să redevină același care la începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
gândindu-se la vreo metodă de sabotaj care s-o înfunde definitiv pe Lana Lee. Afară, papagalul croncănea și Darlene plângea. — Eu nu-s actriță, Lana. Ți-am mai spus doar. Plecându-și o clipă privirea, Jones observă că din zăpăceală Lana Lee lăsase caseta de sub bar cu ușa deschisă. Toată după-masa fusese preocupată, cu gândul la repetiția cu costume a lui Darlene. Jones se lăsă în genunchi și-și scoase ochelarii pentru prima dată de când era la Bucuria Nopții. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
un motor cu 8 cilindri. Femeia care traversa ca o vijelie bulevardele spațioase din Arizona se transformase Într-un șofer total diferit pe străzile sinuoase și aglomerate din Istanbul. Ca să spunem adevărul, Rose era complet șocată În momentul de față, zăpăceala și dezorientarea aproape depășindu-i durerea. La nu mai mult de șaptezeci și două de ore după sosirea lor acolo, se simțea de parcă se prăbușise din Întâmplare Într-o gaură de vierme a universului și se poticnea printr-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de mirare că tu și tata sunteți cam zăpăciți, Fiecare din motivele lui, eu, de exemplu, sunt gravidă și încă nu m-am obișnuit de tot cu ideea, Dar tata, Tata va spune singur, dacă vrea, Nu sufăr de altă zăpăceală decât că am o mie două sute de păpuși de fabricat și nu știu dacă sunt în stare, îi tăie vorba Cipriano Algor. Se aflau în olărie, aliniate pe masă cele șase păpuși păreau în mod dramatic șase obiecte insignifiante, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mea vor mai exista erori, o sinucidere stupidă n-ar rezolva nimic; trebuie să dau puțină ordine dezordinei din viața mea. Măcar în felul acesta să contribui la armonia universală. Dacă fiecare ar face ceva pentru sine, micșorând absurdul și zăpăceala din destinul propriu, s-ar micșora probabil și absurdul și zăpăceala din univers. Dar e caraghios să mă erijez eu în reformator; așa că nu mai vorbesc decât despre mine. Uneori mi-am zis că altruismul este o vorbă goală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nimic; trebuie să dau puțină ordine dezordinei din viața mea. Măcar în felul acesta să contribui la armonia universală. Dacă fiecare ar face ceva pentru sine, micșorând absurdul și zăpăceala din destinul propriu, s-ar micșora probabil și absurdul și zăpăceala din univers. Dar e caraghios să mă erijez eu în reformator; așa că nu mai vorbesc decât despre mine. Uneori mi-am zis că altruismul este o vorbă goală și că, din acest punct de vedere, nu mă deosebesc de alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a căutat să pună mâna pe un cal pentru sine și pentru rubedenii, dar norocul ne-a părăsit. Animalele au început să dea din copite și să necheze, scăpându-ne din mână. Au devenit nervoși și cei aflați mai departe. Zăpăceala și zarva acelor nărăvași au atras atenția avarilor, făcându-i să se abată iute înapoi. Rotari a sărit pe un cal și a pus-o pe Gaila pe un altul. Timpul presa, și tot mai multe animale scăpau din mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o aruncă pe iarbă. Lângă roțile din spate ale cisternei. - Ce poa’ să fie? șopti Verginel. Un lichid amar îl podidi între dinți. Deschise larg gura și respiră, ca și cum s-ar fi sufocat. Aulius nu-l mai auzea. Contempla concentrat zăpăceala vidanjorului. Preda rămăsese încă în ușa primei cabine și privea prostit când furtunul, când brațul acela din iarbă, când se răsucea spre cei doi. Parcă ar fi vrut să-i întrebe ce s-a întâmplat, poate văzuseră ei, de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
componente și subliniind câțiva termeni tehnici. Ioana o făcu atentă pe Elena: ceva interesant era pe cale să se întâmple. Profesorul se uită la Erika, gura îi tremură, iar răspunsul bâlbâit și în doi peri pe care îl dădu îi trădă zăpăceala. Murmurele încetară, mai multe perechi de ochi fixară scena. Erika își îndreptă spinarea și spuse „bine, mulțumesc”, apoi se scărpină cu o unghie la nas și plecă zâmbind. Profesorul își aranjă cravata și tuși, după care se ridică, plecă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
camera de așteptare. Cred că a venit de acolo, zise el, arătând cu degetul spre ușa din cealaltă parte a camerei. — Ce e acolo? — Camera mortuară. Terminase lucrul acolo cam de-o jumătate de oră și-mi scriam observațiile. În zăpăceala poveștii lui Bonaventura, Brunetti uitase de furia lui. Acum Îi era brusc frig, era Înfrigurat până În măduva oaselor, Însă sentimentul nu era furie. Cum arăta, dottore? — E bătrână puțin mai grasă, toată În negru. — Ce observații notați, dottore? — V-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ce mai face "vărul Felix". Tânărul fiu al doctorului și Otilia erau astfel în chip oficial intimi prin corespondență și desigur că, dacă s-ar fi întîlnit, n-ar fi putut decât să continue și oral stilul familiar din scrisori. Zăpăceala lui Felix era dar explicabilă. Numărul casei îl cunoștea infailibil, iar în casă locuiau "unchiul Costache" și "verișoara Otilia". G. Călinescu Rămăsese hotărât, în urma unei corespondențe pe care o ținea, nu-i vorbă, cu Otilia, că, îndată ce va termina liceul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
știu deloc cum stau lucrurile lui. El a vândut localul lui Iorgu, ce-a făcut cu banii? unde-i ține? Dacă i-a pus la vreo bancă, cine-o știe? Ori îi ține în casă și-i fură cineva, în zăpăceală. Pe Marina nu pun eu temei, e în stare să și fure, am mai prins-o eu. Te făceai tare și mare, domnule, zise Aglae către Stănică, că afli toate, și văd că n-ai făcut nici o ispravă. - Recunosc, spuse
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]